Ilustrate maxime cu flori şi “timbre”

 O serie interesantă de timbre a fost pusă în circulaţie la 20 febrarie a.c. Se numeşte “Alfabetul florilor” şi este compusă din şase mărci poştale. Fiecare din timbrele acestei emisiuni înfăţişează o letrină (clic aici pentru a vedea definiţia) împletită cu o floare. Numele florii începe cu litera figurată în letrină, iar mărcile poştale, aranjate în ordinea crescătoare a valorilor nominale, alcătuiesc cuvântul TIMBRE, astfel: 
- 3,00 lei - Trandafirul;
- 3,10 lei - Irisul;
- 3,30 lei - Macul;
- 4,30 lei - Begonia;
- 4,70 lei - Regina nopţii;
- 14,50 lei-Echinaceea;
Machetarea mărcilor poştale s-a făcut în: coală de 28 de timbre; minicoală de 5 timbre şi o vinietă; bloc de 6 timbre (o serie) şi şase tabsuri.

Blocul de 6 timbre (o serie) al emisiunii

"Ştampila Prima zi"

Din câte cunosc, la data introducerii în circulaţie a acestor timbre au fost realizate ilustrate maxime cu primele cinci valori, fiind evitată nesuferita valoare nominală de 14,50 lei, din motive lesne de înţeles.

Iată câteva ilustrate maxime, dintre cele pe care le-am primit prin amabilitatea domnului Alexandru Antonache.

1. Ilustrată maximă "Irisul" realizată sub egida AFB. Suportul este tipărit la FullColor-Bucureşti.

Ilustrată maximă "Irisul"

2. Ilustrata maximă "Begonia" este realizată tot de AFB.

Ilustrată maximă "Begonia"

Ilustrată maximă "Begonia"-verso

3. Ilustrată maximă "Regina nopţii" realizată de domnul Alex Antonache. Cartea poştală ilustrată: cod 368/15, Allex Colection.

Ilustrată maximă "Regina nopţii"

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Arad

Anul trecut, la 20 ianuarie, a fost introdusă în circulaţie emisiunea filatelică "Oraşele României: Arad" compusă din patru timbre ce reprezintă în ordinea valorilor nominale:
- Palatul Administrativ (Primăria) - 2,00 lei;
- Catedrala Ortodoxă veche - 2,10 lei;
- Biserica Evanghelică-Lutherană - 3,60 lei;
- Teatrul Clasic „Ioan Slavici” - 14,50 lei.
Pe fiecare timbru este ilustrată şi Stema Municipiului Arad.
Editarea mărcilor poştale s-a făcut în: coală de 32 de timbre; minicoală de 5 timbre şi o vinietă; bloc de 4 timbre (vândut condiţionat în aşa-numitul album filatelic, împreună cu un plic "Prima zi"). 

Cele patru mărci poştale, cu viniete, ale emisiunii filatelice 
"Oraşele României: Arad" 

Ştampila "Prima Zi"

Furnizorul român de produse filatelice şi nefilatelice, cunoscut şi sub numele comercial de "Romfilatelia", şi-a păstrat prostul obicei de a confecţiona ştampila prima zi doar pentru Bucureşti, indiferent de tema şi subiectele abordate. De aceea, ilustratele maxime cu timbrele acestei emisiuni filatelice le-am obţinut prin obliterarea lor cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Arad 1. Am beneficiat în acest sens de amabilitatea deosebită a domnului Dan Ţoldan, Şeful Oficiului Judeţean de Poştă Arad şi a doamnei diriginte al OP Arad 1, cărora le mulţumesc şi pe această cale.

1. Palatul Administrativ din Arad  a fost construit între anii 1872 și 1875 cu scopul de a adăposti noua administrație locală a orașului. Edificiul impozant a fost proiectat de către celebrul arhitect maghiar Odon Lechner, câștigătorul unui concurs internațional la care au participat 17 arhitecți din marile capitale europene. Clădirea proiectată inițial nu seamănă însă cu cea existentă acum, pentru că, din cauza lipsei banilor, responsabilii vremii au decis ca noul imobil să aibă cu un etaj mai puțin, proiectul fiind modificat în acest sens de arhitectul arădean Francis Pekar. Stilul clădirii îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Imobilul este în formă de "U", având un turn central înalt de 54 m. Orologiul din turn, adus din Elveția în anul 1878, are un mecanism care, la oră fixă, cântă Oda Bucuriei de Ludwig van Beethoven. Clădirea este declarată monument istoric (cod LMI AR-II-m-B-00548).
Pentru ilustrata maximă realizată am folosit o carte poştală ilustrată editată de OSETCM, Cod 834/81, Cd. 11044, Foto C. Spitzer, cu marcă fixă imprimată tip "Stema RSR", 40 de bani. Am ales ca obliterarea să se facă la data de 10.01.2015, când s-au împlinit 138 de ani de când Consiliul Municipal a preluat oficial noua clădire a Primăriei Arad, momentul fiind marcat atunci, la 10 ianuarie 1877, printr-o ședință festivă.

Ilustrată maximă "Palatul Administrativ Arad"

2. Catedrala ortodoxă veche cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul” (24 iunie) a fost construită între anii 1862-1865 sub conducerea arhitectului Anton Ziegler. Cele două turnuri de la fațadă sunt prevăzute cu câte un orologiu pe fiecare latură şi au fost supraînălțate în anul 1904. Biserica a servit drept catedrală a Episcopiei Aradului de la ridicarea sa și până în anul 2009, când Catedrala Sfânta Treime din Arad, construită începând cu 1991, a dobândit statutul de catedrală. Între 1962-1973 a slujit aici, ca episcop de Arad, Teoctist Arăpașu, ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Ilustrata maximă realizată este obliterată la data de 24.06.2014 (hramul bisericii).

Ilustrată maximă "Catedrala Ortodoxă veche din Arad"

Ilustrată maximă "Catedrala Ortodoxă veche din Arad"-verso

3. Biserica Evanghelică-Lutherană cunoscută şi sub numele de „Biserica Roşie”, este un monument istoric și de arhitectură din municipiul Arad (cod 080-3.1/1). Edificiul servește drept lăcaș de cult al Bisericii Evanghelice-Luterane din România. Denumirea vine de la finisajul exterior din cărămidă aparent șlefuită. Piatra de temelie a bisericii a fost aşezată pe 15 martie 1905, iar ceremonia de sfinţire a noului lăcaş de cult a aut loc în septembrie 1906. Pagubele suferite în cursul războiului au fost reparate în 1956, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a existenţei bisericii. Intervenţii mai mici au avut loc între 1981-1982, iar o reabilitare generală în perioada 1992-1994.

Ilustrata maximă foloseşte un suport, realizare personală, tipărit la Lucky superstar-Bucureşti, iar obliterarea s-a făcut la 16.03.2015 (data de 15 martie a fost într-o duminică, zi în care oficiile poştale nu au program de lucru).

Ilustrată maximă "Biserica Roşie din Arad"

4. Teatrul Clasic „Ioan Slavici” a fost construit între anii 1872-1874, în stil neoclasic. A fost inaugurat la 21 septembrie 1874 in prezenţa împăratului Franz Iozef însoțit de prinții Albrecht, Iosif și Johann. În perioada 1958-1960 au avut loc importante lucrări de modernizare, în timpul cărora s-a realizat actuala fațadă a clădirii.

Pentru ilustrata maximă am folosit o carte poştală ONT-PUBLITURISM având codul 1647/1986. Data obliterării: 20.09.2014 (sâmbătă), cu prilejul aniversării a 140 de ani de la inaugurarea teatrului. 

Ilustrată maximă "Teatrul Clasic Ioan Slavici"

5. Stema Municipiului Arad a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 790 din 27 septembrie 1999. În anexa 1 din această Hotărâre se arată:

“Stema Minicipiului Arad se compune dintr-un scut tăiat de un brâu îngust, undat, de argint. În partea superioară, pe fond de azur, două cetăţi crenelate, de argint, iar deasupra acestora un braţ în armură ţinând în mână o sabie, toate din acelaşi metal.

   În partea superioară, pe o eşarfă albă, s-a scris cu litere negre deviza "VIA VERITAS VITA".

   În câmpul inferior, pe fond roşu, însemnele Episcopatului: mitra şi crucea încrucişate cu cârje; de sub mitră ies două omofoare de argint. Totul este profilat pe conturul unei cărţi deschise.

   Scutul este timbrat de o coloană murală de argint formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate:   

    - compoziţia evocă istoria aşezării, precum şi faptul că vestigiile arheologice dovedesc existenţa ei anterior atestării documentare (secolul XIII);

    - construcţiile atestă permanenta luptă de apărare;

    - elementele din câmpul inferior relevă rolul Episcopiei Ortodoxe din Arad în lupta de emancipare naţională.”

Ilustrata maximă a fost realizată cu marca poştală având valoarea nominală de 2,00 lei. Suportul este tipărit la FullColor-Bucureşti. Pentru obiterare am ales data de 22.08.2014, care marchează momentul istoric din anul 1834 când Aradul a obținut statutul de Oraș Liber Regesc.

Ilustrată maximă "Stema Municipiului Arad"

Surse de informare:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Administrativ_din_Arad

http://citynews.ro/eveniment-15/primaria-arad-de-135-ani-palatul-administrativ-213107

http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Na%C8%99terea_Sf._Ioan_Botez%C4%83torul_din_Arad

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ro%C8%99ie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Clasic_%E2%80%9EIoan_Slavici%E2%80%9D

http://www.legex.ro/Hotararea-790-1999-19602.aspx

http://www.actualitati-arad.ro/zilele-aradului-2014-program/

Să auzim de bine!

Alex M

Sfintele Paşti 2015

Joi 12 martie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică "Sfintele Paşti 2015", compusă din:
- Un timbru cu valoarea nominală de 1,00 leu, având ca imagine icoana "Maica Domnului îndurerată". Icoana datează de la mijlocul secolului al XIX-lea şi se află în patrimoniul Mănăstirii Nicula (Jud. Cluj);
- Coliţă dantelată pe al cărei timbru, cu valoarea nominală de 9,10 lei, este reprodusă icoana "Învierea lui Iisus", pictată în centrul de la Nicula, în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi aparţinând acum Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca;
- Un plic ''prima zi" şi două întreguri poştale (codurile 003 şi 004/2015);
- Album filatelic echipat cu un bloc de două timbre şi un plic "prima zi" având ştampila "prima zi" imprimată cu folio aur;
- Timbru de argint aurit, replică a mărcii poştale de 1,00 leu, însoţit de un bloc de timbre (serie completă).
Ca forme de machetare s-au folosit: coala de 28 de timbre, minicoala de 8 timbre şi o vinietă, blocul de 4 timbre (două modele), blocul de 2 timbre (în album) şi blocul de 2 timbre, serie completă (în carnetul filatelic ataşat timbrului de argint aurit).

Blocul de 4 timbre (md. 1)

Blocul de 4 timbre (md. 2)

Coliţa dantelată

Blocul de 2 timbre (în albumul filatelic)

Ştampila "prima zi"

Folosind marca poştală şi ştampila "prima zi" am făcut, la oficiul poştal Bucureşti 37, două ilustrate maxime. Suporturile fac parte dintr-o serie de cinci cărţi poştale folosite de Romfilatelia, în anul 2006, pentru a realiza ilustratele maxime "oficiale" ale emisiunii filatelice “Sfintele Paşti 2006”.  

Piesele obţinute de mine au concordanţă triplă de subiect (Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos răstignit pe Cruce). Pe cărţile poştale ilustrate sunt reprezentate icoanele "Maica Domnului îndurerată", pictate în sec. al XIX-lea în zona Făgăraş şi aflate în patrimoniul Muzeului Ţăranului Român. Mulţumesc domnului Emil Stanciu pentru amabilitatea de a-mi oferi aceste ilustrate.

Să auzim de bine!

Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (VII)

Postările anterioare: (I), (II), (III), (IV), (V) şi (VI)

Acţiunile militare prezentate în Actul 4 al Primului război daco-roman se desfăşoară în zona fortificată realizată de daci în Munţii Şureanu. 

Planşa nr. 32

Planşa nr. 32
Sus: Sistemului de fortificaţii din Munţii Orăştiei
şi itinerariile de deplasare a trupelor romane
Jos: Actul 4, Episodul 1, Scena 1

Ansamblul de aşezări si fortificaţii din Munţii Şureanu este cunoscut şi sub numele de Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei. Situate în sectorul central şi vestic al masivului, majoritatea cetăţilor sunt concentrate în bazinul râului Grădiştei, afluent al Mureşului. Cele șase fortărețe (Sarmizegetusa Regia - Grădiştea de Munte, Piatra Roșie - Luncani, Blidaru - Costești, Cetățuie -Costești, Căpâlna și Bănița), care au format sistemul defensiv, rămân realizări exceptionale ale civilizaţiei dacice, unice in Europa. Ele au fost incluse, in anul 1999, pe lista Patrimoniului Mondial Unesco. Sistemul de fortificaţii este realizat în concepţie unitară, având scopul de a apăra capitala religioasă, politică şi economică a Regatului Dac. Cetăţile controlau căile de acces spre Sarmizegetusa Regia, dinspre direcţiile de unde se putea aştepta un atac, iar alături de ele s-au dezvoltat şi aşezări civile, zona fiind în antichitate mai dens locuită decât în zilele noastre.

Pl. 32-detaliu sus.
Sistemul de fortificaţii din Munţii Orăştiei

În acest articol ne vom referi la episodul 1 al actului 4, intitulat "Traian conduce pătrunderea în preajma cetăţilor", care este reprezentat pe planşele nr. 32 - 35.

Planşa nr. 32 cuprinde scena 1 a acestui episod, "Cavaleria maură atacă", localizată în aproprierea cetăţii dacice Băniţa. Cetatea a fost construită în zona cea mai înaltă a dealului „Piatra Cetăţii” sau „Dealul Bolii”, care se află la limita vestică a bazinului văii Jiului (altitudine 904 m), pentru a bloca accesul dinspre sud spre Sarmizegetusa Regia. Dealul este înconjurat pe trei părţi de apele râului Băniţa şi oferea în mod natural posibilităţi de apărare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord unde au fost amplasate elementele de fortificaţie: ziduri de incintă, o platformă de luptă, 3 terase fortificate, un val de pământ şi piatră, un turn de apărare şi unul de veghe.
Pe cartea poştală putem identifica, în partea stângă, cavaleria maură care pătrunde pe două văi, probabil pasurile Vulcan şi Merişor, sub conducerea lui Lusius Quietus. Puteţi citi mai multe aici. Aceşti luptători călăresc fără a avea şa ori frâie. Dacii se retrag în pădure, sub conducerea prinţului lor (pileatus), purtătorul stindardului. 

Pl. 32-detaliu jos. 1. Cavaleria maură pătrunde pe două văi;
2. Dacii se repliază în pădure.

Scena 2 a episodului 1, reprezentată pe planşa nr. 33, se numeşte "Romanii înaintează" şi este localizată pe dealul Jigoru Mare. Pierderea cetăţii de la Băniţa a permis armatei romane să avanseze către capitala regatului, Sarmizegetusa Regia, fapt atestat de existenţa castrelor de marş romane de la Jigoru Mare si Comărnicel.

Planşa nr. 33. Actul 4, Episodul 1, Scena 2

În această scenă armata romană desfăşoară două acţiuni distincte: continuă înaintarea către Sarmizegetusa Regia şi construieşte un castru. Este vorba de un castru de marş amplasat pe Platoul Jigoru Mare de lângă satul Bănița. Fortificaţia, aflată la altitudinea de 1501 m, înconjoară vârful şi are formă de patrulater, cu laturile de nord şi sud de 310 m, iar cele de vest şi est de 240 m. Incinta castrului constă dintr-un val de pământ şi pietre. La exteriorul acestui val puternic se observă un şanţ de apărare, lat de aproximativ patru metri. Castrul, în condiţii bune de vizibilitate, are legătură vizuală atât cu Pasul Vulcan, cât şi cu castrele de pe Comărnicel şi cel de la Auşel.

Pl. 33-detaliu. 1. Trupe romane (auxiliari) patrulează şi continuă
înaintarea; 2. Trupe romane (legionari) construiesc un castru.

Cărţile poştale montate pe planşa nr. 34 au ca imagine scena 3 şi prima parte a scenei 4. Ele diferă prin localizarea acţiunilor: Castrul Vârful lui Pătru în "versiunea" clasică şi cel de pe Dealul Comărnicelu pentru versiunea "Florescu". Am explicat cele două moduri de abordare (versiuni) în prima postare.
Vârful lui Pătru (2130 m) reprezintă cel mai înalt punct al Munţilor Şureanu. Sub pisc, pe şaua Ocolu, care uneşte Vârful lui Pătru de Vârful Auşel (2009 m), este situat castrul roman, datând din anul 102. Acesta reprezintă cea mai înaltă construcţie militară de pe teritoriul României înaintea perioadei moderne, fiind situat la altitudinea de 1987 m, într-o zonă ferită de vânturi. Fortăreaţa are formă dreptunghiulară şi este realizată din valuri de pământ, având dimensiunile de 228/211/203/192 m (4,35 ha). 
Pe Vârful Comărnicel, la 1894 m altitudine, se găseşte un castru roman cu dublă incintă (300/195 m), având valuri de pământ şi şanţuri cu şicane în faţa porţilor.

Planşa nr. 34
Sus: versiunea "clasică"
Jos: versiunea "Florescu"

Imaginea de pe cartea poştală ilustrează: 
- Scena 3, în care Împăratul Traian primeşte închinarea a doi tarabostes daci (plan apropiat, stânga-sus);
- Prima parte a scenei 4 reprezentând: 
        - castrul imperial (planul al doilea, stânga), având deasupra porţii principale un turn din lemn şi două catapulte urcate pe zidurile de apărare, în care se concentrează legionarii în vederea plecării la atac pentru cucerirea unei cetăţi a dacilor ; 
        - un zid de apărare făcut din trunchiuri de copaci (agger), în spatele căruia soldaţii romani s-au adăpostit pentru a nu se expune în mod inutil (prim-plan); 
        - o catapultă (tormentum) a fost deja montată pe agger şi doi soldaţi o armează punând un proiectil în formă de săgeată (pilum catapultarium) cu o greutate foarte mare (prim-plan);
        - o pereche de catâri (stânga-jos); aceştia trag un car pe care este aşezată o altă catapultă (nu este în imagine).
        - o întreagă trupă de legionari (dreapta-sus), reprezentată prin 14 soldaţi complet înarmaţi, cu privirile spre dreapta, gata de a interveni în lupta pe care o vom avea reprezentată pe planşa următoare (nr. 35).

Pl. 34-detaliu. 1. Castru imperial; 2. Traian; 3. Doi tarabostes;
4. Fortificaţii de lemn (agger) pe care se găsesc maşini de aruncat

Planşa nr. 35 

Planşa nr. 35. Actul 4, episodul 1, scena 4 (ultima parte) 

În ultima parte a scenei este figurată bătălia din faţa cetăţii. Dacii, venind dinspre o cetate, arătată în colţul de sus din dreapta, cu palisade deasupra cărora doi comati mânuiesc o catapultă de acelaşi tip ca ale romanilor, atacă furioşi avangarda de trupe auxiliare romane, reprezentată prin 12 ostaşi. Doi pileaţi lovesc aprig cu săbiile lor încovoiate, în vreme ce, jos, un comat îl sileşte pe un auxiliar roman să facă  un pas înapoi, în poziţie de apărare. În spatele acestuia trupele romane contraatacă, doborând un comat căzut în genunchi, cu mâna dusă la rana primită în piept. 
Scena este localizată în zona cetăţii Piatra Roşie. Aceasta este situată la sud-vest de Sarmizegetusa Regia, pe un masiv stâncos izolat (832 m alt.), înconjurat din trei părți de prăpăstii amețitoare şi accesibil doar din partea estică. Cetatea are formă patrulateră, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevăzută cu cinci turnuri de apărare: patru situate în colţurile incintei, iar al cincelea la mijlocul laturii de est a fortificaţiei. În interiorul incintei au fost identificate vestigiile unei construcţii de lemn, ale cărei baze de piatră s-au păstrat integral. Pe coasta estică a dealului există o a doua incintă, cu ziduri din piatră de stâncă şi o palisadă. 

Pl. 35-detaliu. 1. Trupe romane; 2. Trupe dacice;
3. Palisadă cu o ballista instalată de daci. 

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu păsări şi un sondaj de opinie de la Romfilatelia

A. Prima emisiune filatelică din februarie a fost pusă în circulaţie în ziua de 6 a lunii respective şi se intitulează "Păsări cântătoare". Ea este compusă din patru timbre (machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă şi bloc de 4 timbre), un set de patru ilustrate maxime şi un plic prima zi. În ordinea valorii nominale, mărcile poştale reprezintă:
- Botgrosul, 4,50 lei;
- Presura galbenă, 5 lei;
- Mătăsarul, 8.10 lei;
- Mugurarul, 9,10 lei.
Blocul de patru timbre se vinde doar împreună cu un plic "prima zi" având ştampila aplicată în folio aur, într-un celebru, deja, produs filatelic (album), la preţul de 205 lei.

Blocul de patru timbre (o serie) al emisiunii.

Ştampila "Prima zi" a fost machetată ciudat. Aşa cum este redată în pliantul emisiunii şi cum a fost aplicată pe toate ilustratele maxime şi plicurile prima zi, data "06.02.2015" este scrisă incorect. Probabil că 

s-a "conceput" un text care să fie citit în sensul acelor de ceasornic!?

Curioase idei! Şi greu de descâlcit.

Ştampila "Prima zi" a emisiunii

Nici dacă am fi aplicat ştampila în altă poziţie nu cred că am fi obţinut rezultate mai bune. 

Iată ilustratele maxime realizate de Romfilatelia.

1. Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) a primit denumirea după ciocul gros și puternic pe care îl are, putând sparge ușor sâmburii diverselor fructe  (cireșe, vișine). Se mai numește și cireșar, puigros, clonțar, sâmburar, cioc-gros. Arealul de răspândire este Europa, Africa de Nord, Asia de Est și Japonia. Are penajul cafeniu-roșcat cu negru la bărbie și la aripi. Specia este înâlnită în pădurile de foioase și de amestec. Poate cuibări și la înălțimi de peste 1.000 de metri altitudine, dar apare și în unele păduri de la câmpie. Cântecul său constă din tonuri ascuţite sau şuierături, emise timp de ore întregi şi însoţite de mişcări ale corpului. 

Ilustrată maximă "Botgrosul".

2. Presura galbenă (Emberiza citrinella) este răspândită în aproape toată Europa, mai puţin Peninsula Iberică şi nordul extrem. La noi în ţară este o pasăre specifică zonelor împădurite de deal, însă poate fi întâlnită şi în pădurile mai joase sau pe văile munţilor. Iarna, unele populații migrează în sudul Europei, Turcia și ținuturile din jurul Mării Caspice. În penajul acestei păsări predomină culorile galben si brun. Galbenul este prezent pe cap şi pe burtă, iar diferitele nuanţe de brun le întâlnim pe spate şi pe aripi. Cântecul constă în serii de 5 până la 8 triluri înalte şi rapid repetate.  

Ilustrată maximă "Presura galbenă"

3. Mătăsarul (Bombycilla garrulous) trăiește în pădurile de conifere din nordul Europei, Asiei şi al Americii de Nord. În ţara noastră este oaspete de iarnă neregulat, apărând în unii ani în stoluri mari, sub forma unor invazii, alteori în stoluri mici. Se mai numește pasărea-frigului sau pasărea-de-mătase. Pe la sfârşitul lui aprilie pleacă spre locurile de cuibărire aflate la mii de kilometri distanţă. Pe cap prezintă un moț ce are capătul ascuțit și este format din pene mai lungi. În dreptul ochilor are câte o bandă neagră care se întinde spre ceafă, penajul este predominant gri-ruginiu, gri-cenușiu, iar aripile și coada au pete albe, roșii, galbene, negre și gri-albăstrui. Ciocul și ochii sunt negri. Cântecul mătăsarului este domol, asemănându-se mai mult cu un ţârâit şi auzindu-se îndeosebi vara. De fapt, acesta nu poate fi comparat cu un ciripit deosebit, constând mai degrabă în sunete răzleţe.

Ilustrată maximă "Mătăsarul"

Prezint şi o ilustrată maximă reprezentând această pasăre, realizată de domnul Alexandru Antonache.

4. Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) trăiește în Europa, Asia de Sud-Vest şi Asia de Est, ajungând până în Siberia, Kamceatka și Japonia. În România preferă pădurile montane de unde coboară în iernile geroase către văi și, mai rar, spre câmpie. Iarna poate fi întâlnit în parcurile și grădinile din localitățile de munte. La noi în țară, mugurarul este o pasăre sedentară, dar populațiile din zona siberiană migrează, în perioada de iarnă, către interiorul continentului. Se mai numește şi căldăraş, botroş ori gimpe(l). Pasărea are gâtul scurt, picioarele subțiri și scurte, iar pe creștet o pată neagră. Ciocul este negru, scurt și puternic. Coada și aripile au culoare neagră cu o dungă transversală albă, iar ochii sunt brun închis. Cântecul este puţin sonor, lent, format din fluierături şi unele sunete aspre, alternante. 

Ilustrată maximă "Mugurarul"

***

Ilustratele maxime prezentate sunt corect realizate, iar ştampila "Prima zi", prin imaginea pe care o are, aduce, în sfârşit, mult dorita concordanţă triplă. În altă ordine de idei, cred că păsările reprezentate pe cele patru mărci poştale nu sunt cele mai iscusite "cântăreţe". Dar aşa au vrut sorţii. Ciocârlia şi privighetoarea mai au de aşteptat! 

B. Romfilatelia a iniţiat un sondaj de opinie. Formularul are 28 de întrebări şi un punct la care se solicită recomandări privind activitatea filatelică. Se observă, de la primele întrebări, amatorismul celor care au iniţiat acest demers. Nu cred că se doreşte a se afla adevărul despre stadiul actual al activităţii filatelice şi nici să se identifice cauzele, sau măcar unele din ele, pentru care filatelia este în impas. În ceea ce priveşte recomandările ce vor fi făcute de către respondenţi, probabil că multe vor ajunge la coşul de gunoi. Iar dacă se vor publica vreodată concluziile sondajului, nu mă îndoiesc că ele vor fi triumfale. 

Bine ar fi să mă înşel. Eu aş fi primul care se va bucura. De aceea voi şi participa la acest sondaj. Fomularele se distribuie prin magazinele filatelice şi tot acolo se primesc cele completate. Nu cunosc alte detalii.

Cele 3 pagini ale sondajului pot fi descărcate de aici. 

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Transilvania

Acum aproape doi ani, Romfilatelia a iniţiat un ciclu de emisiuni filatelice intitulat Descoperiţi România. La data de 15 martie 2013 a fost pusă în circulaţie prima serie din acest ciclu, dedicată Transilvaniei. Emisiunea "Descoperiţi România, Transilvania" este compusă din patru mărci poştale, machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 8 timbre + o vinietă şi bloc de 4 timbre (o serie). De asemenea, au fost realizate şi patru ilustrate maxime, de fapt cartoane filatelice pentru că obliterarea lor s-a făcut cu ştampila prima zi care a fost folosită la Bucureşti. Blocul emisiunii, cartoanele filatelice, împreună cu câteva cărţi poştale ilustrate au fost grupate într-un album filatelic, produs filatelic inventat de prestatorul nostru naţional în domeniu. De fapt, este o formă primitivă de vânzare condiţionată şi, bineînţeles, de speculă.
Cele patru timbre au următoarele valori nominale şi imagini:
- 3,30 lei, Biserica evanghelică fortificată săsească din Viscri (judeţul Braşov);
- 3,60 lei, Casa de oaspeţi din Valea Zălanului (judeţul Covasna);
- 4,30 lei, peisaj din Hosman (judeţul Sibiu);
- 5,00 lei, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj-Napoca.
Pe fiecare timbru este imprimată şi Stema Transilvaniei.

Blocul de 4 timbre al emisiunii.

Folosind mărcile poştale de 3,30 şi 4,30 lei, am realizat câteva ilustrate maxime. Obliterarea este făcută cu ştampilele de zi ale unităţilor poştale din localităţile respective (Viscri şi Hosman). Cărţile poştale ilustrate sunt tipărite la Fullcolor, Bucureşti.

1. Biserica evanghelică fortificată din Viscri (comuna Bunești, județul Brașov) a fost construită în secolul al XIII-lea pe locul unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. În secolul al XV-lea a fost transformată în biserică fortificată, cu turnuri, bastioane şi două ziduri de apărare Ansamblul architectonic este monument istoric, cod LMI BV-II-a-A-11843, iar din anul 1999 face parte şi din patrimoniul mondial UNESCO. 
Această ilustrată maximă a fost realizată cu ajutorul lui Alexandru Dumitrescu, din Braşov, căruia îi mulţumesc şi îi rămân recunoscător.

Ilustrată maximă "Biserica fortificată din Viscri".

2. Satul Hosman face parte din comuna Nocrich şi este situat în imediata apropiere a Văii Hârtibaciului, la 24 km de municipiul Sibiu şi la 36 km de oraşul Agnita. Aşezarea a fostă atestată în anul 1317, sub denumirea de ecclesia de Holzmenia sau Helzmenia, nume care s-a schimbat de mai multe ori de-a lungul anilor. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Hosman

În prezent, localitatea este un sat tipic săsesc ce adăposteşte adevărate comori ale unor timpuri de odinioară: case vechi tradiţionale, o biserică fortificată bine conservată şi o veche moară, cu brutărie şi fierărie, ce constituie o atracţie cu totul deosebită.

Ilustrată maximă "Vedere din Hosman"

3. Timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei l-am folosit şi pentru a realiza o ilustrată maximă reprezentând stema Transilvaniei. Acest însemn heraldic a fost şi rămâne supus unor aprecieri contradictorii, având în vedere semnificaţia elementelor pe care le conţine. Întrucât el se găseşte şi pe Stema României să vedem, pentru început, descrierea oficială a Stemei Transilvaniei. O găsim în primul articol al Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului pe care îl redăm, în extras, mai jos. Am păstrat grafia originală privind scrierea cu î şi â.

"ART. 1

Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar si indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, ....

Pe pieptul acvilei se găseşte scutul mic sfertuit cu insiţiune:

a) in primul cartier este stema Ţării Româneşti:  ............................... ...................................................................................................

d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureşul şi Crişana: un scut tăiat de un brîu roşu îngust; in partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieşind din brîul despărţitor, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stînga; in partea inferioară, pe aur, şapte turnuri roşii, crenelate, dispuse pe două rînduri, patru si trei;

e) in insiţiune sînt reprezentate ţinuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontaţi, cu cozile ridicate."

Prin urmare, pe stema Transilvaniei se regăsesc simboluri ale maghiarilor (acvila), secuilor (soarele şi luna) şi saşilor (cele 7 turnuri), românii nefiind reprezentaţi. De aici şi ideea, exprimată public şi adusă la cunoştinţa Guvernului României, că în Stema României adoptată de Parlament în anul 1992 s-au strecurat aceleaşi greşeli care au făcut ca stema României Mari, votată la 1921, să perpetueze însemnele provinciei Transilvania, aşa cum au fost ele consfiinţite în perioada dominaţiei habsburgice şi a dualismului austro-ungar. Atunci, în 1921, pe fondul tensiunilor politice generate de discutarea Constituţiei şi a incapacităţii mai multor comisii de a configura noua stemă a statului, Regele Ferdinand a luat decizia nefericită de a încredinţa această sarcină heraldistului maghiar Keöpeczi Sebestyén József din Cluj!! Urmările se văd şi în zilele noastre.

Citiţi şi:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stema_Transilvaniei

http://www.dacoromania-alba.ro/nr18/stema_romaniei.htm

http://activenews.ro/de-ce-nu-sunt-reprezentati-romanii-din-transilvania-pe-stema-tarii-cine-exilat-din-istorie_1876134.html

http://www.george-damian.ro/cum-a-aparut-stema-transilvaniei-5316.html

http://www.novacescu.ro/articole/dezvaluiri/Secretul-la-vedere-de-pe-stema-Romaniei--Steagul-secuiesc-837/

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/romanii---nereprezentati-pe-stema-transilvaniei--32508

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=13190

http://www.cdep.ro/proiecte/2013/600/00/1/em953.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Heraldica_Rom%C3%A2niei#cite_ref-Lege_Stema_1921_27-5

Ilustrată maximă "Stema Transilvaniei"

Ilustrată maximă "Stema României"

Ar mai fi două lucruri de spus.
- Această emisiune filatelică, realizată cu sprijinul (nu cumva după dictarea?!) contelui Tibor Kalnoky, căruia Romfilatelia îi mulţumeşte, mi se pare a fi "în ton" cu stema Transilvaniei, întrucât îi ignoră pe români şi religia ortodoxă. 
- Încă nu am realizat ilustrate maxime cu celelalte două valori (3,60 şi 5 lei). Am o promisiune pentru "Casa de oaspeţi", iar pentru Cluj trebuie să aştept până în septembrie, când va fi hramul bisericii Sfântul Mihail. Nu ştiu dacă voi reuşi ceva! 

Să auzim de bine!

Alex M