Ilustrate maxime din Maramureş

Trebuie să mărturisesc că aştept cu interes emisiunile filatelice din ciclul "Descoperiţi România" pe care furnizorul român de produse filatelice le pune în circulaţie cam de două ori pe an. Despre prima serie am scris aici. La data de 4 iulie 2014 a fost pusă în circulaţie a doua parte din acest ciclu, care este dedicată Maramureşului. Emisiunea se compune din patru mărci poştale, machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă şi bloc de 4 timbre. Au fost realizate şi patru aşa zise ilustrate maxime (obliterarea s-a făcut cu ştampila prima zi care s-a aplicat la Bucureşti). Boală incurabilă la Romfilatelia. Valorile nominale şi imaginile timbrelor sunt următorele:
- 2,00 lei, Turnul Ştefan din Baia Mare;
- 3,30 lei, Troiţa din Berbeşti;
- 8,10 lei, Biserica de lemn din Sat Şugatag;
- 14,50 lei, Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Minicolile de 5 timbre şi o vinietă

Cu fiecare marcă poştală am realizat ilustrate maxime. Pentru obliterare am apelat la oficiile poştale din localităţile în care se găsesc obiectivele reprezentate pe timbre. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Lucky superstar, Bucureşti.

1. Turnul Ştefan este turnul-clopotniță al fostei biserici parohiale cu hramul "Sfântul Rege Ștefan" din Baia Mare. Prima atestare documentară a acestei biserici, de rit romano-catolic, datează din 1347, însă construcția a fost inaugurată oficial abia în 1387. Turnul este construit din piatră masivă şi a fost ridicat la inițiativa principelui Ioan de Hunedoara. Construcția turnului începe după anul 1446, fiind finalizată abia în 1468.
Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi de la Oficiul Poştal Zonal Baia Mare (fost OPRM), la data de 16.08.2014 (în calendarul romano catolic Sfântul Rege Ştefan este prăznuit la 16 august). S-a realizat astfel atât concordanţa de loc, cât şi o frumoasă concordanţă de timp. 

Ilustrată maximă "Turnul Ştefan"

2. Troiţa (Crucea) din Berbeşti este unul din monumetele impunătoare existente la intrarea în această localitate. Există mai multe legende cu privire la cei care au ridicat Crucea. Troița mai este numită a Rednicenilor, o familie de nobili din Giulești și se presupune că a fost construită cu ajutorul episcopului Atanasie Rednic în secolul al XVIII-lea.

S-a aplicat ştampila de zi a Agenţiei Poştale Berbeşti, din data de 14.08.2014 (dată folosită pentru a marca Adormirea Maicii Domnului, marea sărbătoare a Creştinătăţii).

Ilustrată maximă "Troiţa din Berbeşti"

3. Biserica de lemn din sat Şugatag datează din anul 1642 şi are hramul Sfânta Cuvioasă Paraschieva. A fost construită din lemn de stejar, pe temelia unei alte biserici şi se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Unele fragmente ale picturii interioare se păstrează în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschieva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. 

Obliterarea s-a făcut în ziua de 14.10.2014 (hramul bisericii), la Ghişeul Poştal Sat-Şugatag.

Ilustrată maximă "Biserica de lemn din Sat-Şugatag"

4. Cimitirul Vesel din Săpânţa este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Obliterarea: ştampila de zi a Ghişeului Poştal Săpânţa, având data de 14.08.2014. Am ales această zi, pentru că în perioada 14-16 august 2014 a avut loc a 5-a ediţie a festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", eveniment care se desfăşoară, în fiecare an, la Săpânţa. 

Ilustrată maximă "Cimitirul Vesel din Săpânţa"

Sursa de documentare o constituie "ro.wikipedia.org"

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu pelicani de Ziua Mondială a Mediului

În fiecare an, începând cu 1973, la data de 5 iunie se aniversează Ziua Mondială a Mediului, prilej de reflecţie asupra protecţiei mediului înconjurător, dar şi de mobilizare a comunităţii internaţionale pentru salvarea patrimoniului natural al Planetei şi transmiterea către generațiile viitoare a unui mediu curat și sănătos. Tema aleasă pentru anul 2015 este "Șapte miliarde de visuri. O planetă. Consumă cu grijă", atrăgându-se atenția că bunăstarea omenirii, protejarea mediului înconjurător și dezvoltarea economiei depind de gestionarea responsabilă a resurselor naturale ale planetei.

Filateliştii au marcat adesea această zi prin ştampile ocazionale, având posibilitatea să realizeze piese filatelice din cele mai diverse. Vă prezint în această postare trei ilustrate maxime la care s-au folosit mărcile poştale din seria "Faună ocrotită din rezervaţiile româneşti: pelicani" (clic aici), iar obliterarea s-a făcut cu o ştampila ocazională făcută de AF Tomis - Constanţa şi pusă la dispoziţia publicului la Agenţia Poştală Sinoie. Pe ştampilă este reprezentat pelicanul creţ, iar ilustratele maxime au concordanţă maximă de imagine.

„Pelicanul creţ". Ilustrată maximă realizată de AF Tomis - Constanţa

„Pelicanul creţ". Ilustrată maximă realizată de AF Tomis - Constanţa, verso 

Ilustrată maximă „Pelicanul creţ".
Cartea poştală tipărită la FullColor, Bucureşti

Ilustrată maximă „Pelicanul Creţ".
Cartea poştală tipărită la Pim Copy Center, Bucureşti

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Horezu

 Putem afirma că anul 2014 a însemnat pentru filatelia românească „Anul Horezu".  Astfel. nu mai puţin de patru emisiuni filatelice, puse în circulaţie în ultimele cinci luni ale anului, conţin mărci poştale cu subiecte specifice zonei respective!! Cred că este un „record" chiar şi pentru Romfilatelia.
Senzaţia mea este că, în această Societate, pentru fiecare emisiune filatelică se stabileşte câte o persoană, mereu alta, responsabilă de emiterea şi punerea în circulaţie a timbrelor. Altfel spus, nu ştie dreapta ce face stânga! Aşa se „justifică" şi faptul că Romfilatelia nu are absolut nicio viziune, fie ea şi pe termen scurt, asupra a ceea ce trebuie făcut în domeniul de care răspunde (în faţa cui oare?) şi pe care ar trebui să-l gestioneze spre binele şi în interesul Poştei Române şi al Filateliei. Totodată, se confirmă, încă odată, şi faptul că Legea nr. 187/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, prin cele două articole 47¹ şi 47² ce se referă la „Emiterea şi comercializarea timbrelor şi efectelor poştale”, nu rezolvă nimic din acest domeniu, fiind de o superficialitate înspăimântătoare. În aceste condiţii, conducerea Romfilatelia lucrează după cum o duce capul. Şi vedem acum una din consecinţe.

Dar să revenim la subiectul postării. 

1. La data de 8 august 2014 a fost pusă în circulaţie emisiunea „România în patrimoniul cultural imaterial UNESCO". Am prezentat această emisiune aici. Cu timbrul coliţei dantelate (valoare nominală 9,10 lei, reprezentând ceramică de Horezu) am realizat la acel moment o ilustrată maximă. Pentru obliterare am folosit ştampila prima zi. Vă prezint acum o altă piesă, pentru care am solicitatat aplicarea ştampilei de zi de la Oficiul Poştal Horezu, unde am găsit sprijin total din partea domnului diriginte. În perioada 5-7 iunie 2015 Primăria oraşului Horezu a organizat a 45-a ediţie a Festivalului Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez ̋, aşa că ştampila a fost aplicată la data de 05.06.2015, realizându-se şi o bună concordanţă de timp. Cartea poştală a fost tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.

2. În seria de timbre „300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni" apărută la 16.08.2014, valoarea de 5 lei reprezintă o Icoană de la Sfânta Mănăstire Horezu (clic aici pentru detalii). Urmeză să realizez o ilustrată maximă folosind acest timbru şi ştampila de zi a OP Horezu.

3. La data de 29 august 2014 a fost lansată emisiunea filatelică „Descoperiţi România, Oltenia". În cadrul acesteia, două timbre au imagini legate de zona Horezu.

Sfânta Mănăstire Horezu.
Valoare nominală 4,30 lei. 

Ceramică de Horezu.
Valoare nominală 4,50 lei.

3.1 Ilustrată maximă „Sfânta Mănăstire Horezu". 

Obliterarea s-a  făcut cu ştampila de zi a OP Horezu, la data de 21.05.2015 când s-au prăznuit Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi a fost hramul bisericii Mănăstirii. Cartea poştală: C.P.CS., Editura Meridiane, nr. 9261.

3.2 Ilustrată maximă „Ceramică de Horezu. Farfurie".

OBL: Ştampila de zi, OP Horezu, 05.06.2015. 

CPI: Tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.

3.3 Ilustrată maximă „Ceramică de Horezu. Ulcior".

OBL: Ştampila de zi, OP Horezu, 05.06.2015. 

CPI: Tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.

4. În „Emisiunea comună România-Azerbaidjan", pusă în circulaţie la 19.12.2014, timbrul cu valoarea nominală de 9,10 lei are ca imagine tot o piesă din ceramică de Horezu (ulcior). Nu am realizat, încă, ilustrate maxime cu marca respectivă. 

Dacă veţi dori vreodată să obţineţi informaţii despre această emisiune accesând pagina de internet a Romfilatelia nu veţi reuşi. La secţiunea „Mărci poştale / Colecţii anuale / 2014" seria respectivă lipseşte. Motivele le intuiesc dar, din jenă, nu le spun acum.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime despre masonerie

Vă prezint trei ilustrate maxime pe care le-am realizat folosind:
- cele două mărci poştale, apărute astăzi marţi 16 iunie, din seria ce marchează împlinirea a 135 de ani de la înființarea Marii Loji Naționale din România; 
- ştampila "prima zi" a acestei emisiuni;
- cărţi poştale ilustrate tipărite la Pim Copy Center, Bucureşti.

1. Simboluri de bază ale masoneriei (timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei).

2. Zodiacul (timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei).

Cele 12 semne zodiacale reprezintă elemente de simbolistică 

masonică

3. Proiectul marelui templu al M.L.N.R. (timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei).

***

Şi de această dată Romfilatelia a dovedit că nu este capabilă să-şi respecte clienţii. Timbrele au fost aduse cu întârziere la magazinele filatelice din Bucureşti, cu excepţia celui de pe str. Câmpineanu care, având program de lucru şi ieri, a fost aprovizionat din timp. De asemenea, primele informaţii despre lansarea acestei emisiuni au apărut pe agenţiile de presă doar luni la prânz, dar cu imagini extrem de neclare. Lipsa de scrupule şi neruşinarea prestatorului de servicii?? filatelice nu au limite. Iar ministerul - tutelar nu vede şi nu aude! Am impresia că se şi teme de instituţia pe care, după lege, trebuie s-o controleze. Ce vremuri trăim!

Să auzim de mai bine!
Alex M

Ilustrate maxime despre informatică

În anul1970 a fost înfiinţat Institutul Central de Informatică (ICI). Acesta, de-a lungul timpului, a fost reorganizat de mai multe ori, iar din anul 1998 a devenit, în temeiul HG nr.936, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti. În prezent, ICI reprezintă cea mai importantă instituţie de profil în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor din România. 

Cu prilejul aniversării a 45 de ani de existenţă a ICI, Romfilatelia a pus în circulaţie un timbru cu valoarea nominală de 7,60 lei. Marca poştală are un bun potenţial maximafil dar, din păcate, ştampila "prima zi" are un desen neinspirat, simplist care nu permite realizarea unor ilustrate maxime cu triplă concordanţă de imagine. 

1. Ilustrată maximă din ciclul "Generaţia de mâine". Suport realizat de dl.dr. Ioan Daniliuc şi tipărit la AXA, Botoşani.

2. Ilustrată maximă  "Gânditorul de la Hamangia". Suportul este realizare personală şi a fost tipărit la Pim Copy Center, Bucureşti.

 3. Ilustrată maximă "Gânditorul şi soţia lui".

Ilustrată maximă: Gânditorul şi soţia lui - verso

4. Ilustrată maximă "Laptop şi sistem binar". Carte poştală tipărită la Pim Copy Center.

Să auzim de bine!

Alex M

lustrate maxime de Ziua Copilului

Ziua Copilului a fost menţionată pentru prima dată în august 1925, la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor de la Geneva, acolo unde 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. În anul 1954 Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) a recomandat ca fiecare stat să stabilească o zi denumită Ziua Copilului. În România această zi fusese deja hotărâtă pentru 1 iunie, încă din 1950, urmând modelul Uniunii Sovietice care a fost impus tuturor statelor din sfera de influenţă. Aflaţi mai multe aici. 

Vă prezint câteva ilustrate maxime realizate cu marca poştală de 2,40 lei din emisiunea "Ziua Internaţională a Copilului", apărută la 1 iunie 2012. Pentru obliterare am folosit ştampila "prima zi".

Cartea poştală: Editura Meridiane. I.P.Arta Grafică, Nr. 20665. 

Cartea poştală: "Cristi". CP 9437

Cartea poştală: Vezi mai jos

Şi încă o ilustrată maximă ce ne aminteşte de vremea copilăriei. Căluţul de lemn balansoar. 

M.P. - Valoarea de 14,50 lei din emisiunea filatelică "Europa 2015. Jucării vechi". 

OBL. - Ştampila "prima zi".

C.P.I. - Tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

Puteţi găsi descrierea acestei emisiuni şi alte ilustrate maxime cu jucării dând clic aici. 

Să auzim de bine!

Alex M