Exponate de maximafilie

miercuri, 27 ianuarie 2016

Ultimele ilustrate maxime ale anului 2015

Din motive personale nu am putut să prezint ilustratele maxime realizate cu timbrele ultimelor două emisiuni filatelice puse în circulaţie la sfârşitul anului trecut. Mă refer la:

1. Seria dedicată aniversărilor legate de O.N.U., denumită "70 de ani de la înfiinţarea ONU, 60 de ani de la aderarea României la ONU". Detalii puteţi vedea în acest document.  
În ultimele luni ale  celui de-al doilea război mondial, la  Conferința  de la Ialta (februarie 1945), a fost hotărâtă convocarea, la San Francisco, a unei Conferințe de constituire a ONU. Aceasta  și-a deschis lucrările la 25 aprilie 1945, cu participarea reprezentanților a 50 de state, iar la 26 iunie reuniunea a adoptat textul definitiv al Cartei ONU. Polonia, care nu participase la Conferinţă, a semnat şi ea Carta fiind astfel cel de-al 51-lea membru fondator. Astfel s-a născut Organizaţia Naţiunilor Unite, iar după ce numărul necesar de state a ratificat tratatul, Carta a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945dată devenită, de atunci, Ziua Națiunilor Unite.
Dorința României de a face parte din ONU a fost exprimată, oficial, încă din 13 august 1946, în timpul Conferinței de Pace de la Paris, când Gheorghe Tătărescu, ministrul Afacerilor Străine și  șef al  delegației române, a declarat ferm că țara noastră "înțelege să aducă fără întârziere adeziunea ei totală la principiile Cartei Națiunilor Unite, principii pe care ea le-a și tradus în fapt". Al doilea moment semnificativ s-a înregistrat la 9 iulie 1947 (după semnarea Tratatului de Pace cu România), când guvernul de la București a adresat Secretarului General  o scrisoare prin care cerea admiterea României în ONU. Cereri similare aveau să fie remise, de partea română, la 12 octombrie și 9 noiembrie 1948, precum și la 25 septembrie 1954. Din păcate, contextul mondial, dominat de desfășurarea Războiului Rece, a blocat aderarea României și a altor state la ONU. Abia la 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluția nr. 995 (X), primirea României, alături de alte 15 state, în organizația mondială. Celelalte 15 state sunt: Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Finlanda, Spania, Ungaria, Iordania, Irlanda, Italia, Laos, Libia, Nepal, Portugalia şi Sri Lanka.  


Ilustratele maxime sunt obliterate cu ştampila prima zi, iar tipărirea cărţilor poştale s-a făcut la FullColor, Bucureşti.
Ilustrată maximă "70 de ani de la fondarea ONU"

Ilustrată maximă "70 de ani de la fondarea ONU"-verso


Ilustrată maximă "60 de ani de la aderarea Românie la ONU"

2. Emisiunea comună cu Brazilia ce are ca temă personajul biblic Eva” reprezentat în două viziuni sculpturale. Clic aici pentru detalii.
Marca poştală cu valoarea nominală de 1,00 leu prezintă sculptura „Eva”, o lucrare din bronz, realizată in anii '30 de sculptorul român Gheorghe Leonida şi aflată în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României.
Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892 (1893, după alte surse), fiind penultimul dintre cei unsprezece copii ai unei familii celebre. Gheorghe Leonida a fost fratele inginerului român Dimitrie Leonida şi al primei femei inginer din lume, Elisa Leonida Zamfirescu. Întrucât tatăl său, ofiţer de carieră, a fost nevoit să plece din Galaţi, Gheorghe Leonida a absolvit liceul la Bucureşti, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. A debutat la un salon naţional, în anul 1915. După Primul Război Mondial şi-a continuat studiile în Italia, iar în anul 1925 s-a mutat la Paris. Recunoaşterea în lumea artei i-a venit odată cu lucrarea „Reveil”, un nud expus la Saloanele de Artă de la Roma şi Paris. Lucrările lui Gheorghe Leonida au fost apreciate de suveranii României, astfel încât acesta a devenit unul dintre sculptorii oficiali ai Casei Regale. A intrat, însă, în istorie, atunci când a fost cooptat de mentorului său, Paul Landowski, în echipa care a realizat statuia Cristos Mântuitorul (Cristo Redentor) de la Rio, fiind angajat să sculpteze capul Mântuitorului. Începută în 1926, întreaga lucrare a fost finalizată în 1931 şi a devenit în timp un adevărat simbol al Americii Latine. Cu o înălţime totală de 38 de metri (numai capul are 3,75 metri) şi o greutate de 1.145 de tone, Cristo Redentor este considerată una dintre minunile lumii moderne. Întors în România, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze. A murit în primăvara anului 1942, căzând de pe acoperișul casei familiei sale din București, în timp ce culegea flori de tei. Lucrările sale sunt expuse, cele mai multe, la Castelul Bran şi Muzeul Național de Artă, dar și în alte muzee din București.

Ilustratele maxime sunt obliterate cu ştampila prima zi, iar tipărirea cărţilor poştale s-a făcut la FullColor, Bucureşti.
Ilustrată maximă "Eva", sculptură de Gh. Leonida

Ilustrată maximă "Eva",-detaliu al sculpturii lui Gh. Leonida



Să auzim de bine!
Alex M

vineri, 15 ianuarie 2016

Ilustrate maxime cu spini.

Primele ilustrate maxime ale acestui an au fost realizate folosind cele patru mărci poştale ale emisiunii filatelice “Florile spinilor”, pusă în circulaţie la data de 14 ianuarie. Imaginile acestora sunt următoarele:
- Dipsacus fullonum (Varga ciobanului), pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei;
- Centaurea solstitialis (Scaiul galben), pe marca poştală de 5,00 lei;
- Echinops ruthenicus (Măciuca ciobanului), pe timbrul de 6,00 lei;
- Ononis spinosa (Osul iepurelui), pe marca poştală cu valoarea nominală de 8,10 lei.
Machetarea s-a făcut în coli de 28 de timbre şi minicoli de 4 timbre cu manşetă ilustrată. Clic aici pentru a vedea imaginile.

Ilustratele maxime sunt obliterate cu ştampila prima zi, iar cărţile poştale au fost tipărite la FullColor, Bucureşti. Mulţumesc foarte mult domnilor Al. Antonache şi Emil Stanciu pentru sprijinul acordat în realizarea pieselor de mai jos.

1. Dipsacus fullonum (Varga ciobanului, Scaiul voinicesc) este o plantă erbacee, nativă în Eurasia şi nordul Africii, dar este cunoscută şi în cele două Americi, sudul Africii, Australia şi Noua Zeelandă. Are o tulpină înaltă plină de ţepi, cu frunze care se închid pe tulpină, câte două pe fiecare nod şi cu flori liliachii, dispuse în capitule. Există mărturii că această plantă era cunoscută ca având proprietăţi vindecătoare încă din timpul dacilor, care o numeau sciare. Unul dintre autorii antici care ne invaţă despre plantele de leac ale dacilor este Pedanius Dioscorides (n. cca 40 la Anazarbus, Cicilia, Asia Mică, d. cca 90), un medic, farmacolog și botanist grec care a trăit la Roma în timpul împăratului Nero. Întrucît era chirurg în armata împăratului, a avut numeroase ocazii de a călători de-a lungul și de-a latul Imperiului Roman și de a aduna informații despre substanțe ce pot fi folosite în medicină. Dioscoride afirma ca rădăcinile acestei plante, fierte în vin şi pisate până capătă grosimea unui amestec de ceară cu untdelemn, vindecă crăpăturile şi fistulele anale. Se credea că este şi un bun medicament împotriva excrescenţelor şi negilor. Se pare că, în prezent, planta nu este utilizată nici în medicina ştiintifică, nici în cea populară.

Ilustrată maximă
"Dipsacus fullonum (Varga ciobanului"

2. Centaurea solstitialis (Scaiul galben) este o plantă anuală din familia Asteraceae, originară din bazinul mediteranean. În stadiul vegetativ ea formează o rozetă de frunze nespinoase, cu diametrul de 5 - 20 cm, iar pe măsură ce se apropie vara produce o tulpină înaltă de 10 - 100 cm. Se întâlneşte frecvent printre ruine, pe lângă ziduri, pe grămezi de gunoi, în pârloage şi pajişti. Se instalează, de regulă, pe soluri compacte, sărace în humus unde cunoaşte o creştere rapidă din cauza spinilor şi a faptului că este nefurajeră. De altfel, toate ramificaţiile tulpinii sunt pline de spini. Scaiul galben înflorește din iunie și până în octombrie, fiind ușor de recunoscut după florile galbene înconjurate, şi ele, de spini. Pentru uz medicinal se folosește toată planta, recomandate fiind, însă, frunzele și florile din care se prepară infuzie, decoct, suc și vin medicinal. Preparatele sunt tonice, revitalizante şi diuretice, curăţă organismul și, mai ales, tractul gastro-intestinal.
  
Ilustrată maximă "Centaurea solstitialis (Scaiul galben)"

3. Echinops ruthenicus (Măciuca ciobanului) este o specie de plante din ordinul Asterales, familia Asteraceae, răspândită în zonele calcaroase, nisipoase din Europa Centrală, de Sud și de Est şi în vestul Asiei. În România se întâlneşte mai frecvent în Munţii Locvei şi Dobrogea. Are o înălțime de 50-70 cm, cu frunză penatinervă. Capătul tulpinii este de formă sferică, cu un diametru de  4-8 cm şi culoare albastră. Florile se deschid începând cu partea inferioară a sferei. Înflorește între iunie și octombrie.

Ilustrată maximă "Echinops ruthenicus (Măciuca ciobanului)"

4.Ononis spinosa (Osul iepurelui) este un semiarbust înalt de 30 - 60 cm, cu tulpina lignificată în partea inferioară şi ierboasă în partea ei superioară. Are ramuri foarte spinoase. Frunzele inferioare au formă trifoliată, iar cele superioare sunt simple. Florile au culoare roză şi sunt dispuse câte una la subţioara frunzelor superioare. Se întâlneşte prin pășuni, fânețe aride și terenuri nisipoase, de-a lungul apelor curgătoare. Planta este răspândită în Europa, Caucaz şi Asia Mică. Se foloseşte ca diuretic, în afecţiuni renale, ca sudorific, depurativ, în artrite cronice, stări alergice, în combaterea eczemelor etc.

Ilustrată maximă "Ononis spinosa (Osul iepurelui)"



Să auzim de bine!
Alex M








marți, 5 ianuarie 2016

Ilustrate maxime cu automobile elveţiene

La sfârşitul anului 2015 am avut parte de o surpriză foarte plăcută. Moş Crăciun mi-a adus în dar două realizări foarte frumoase ale Poştei Elveţiene: un set de patru ilustrate maxime şi anuarul timbrelor poştale emise în 2015.

1. Cele patru ilustrate maxime reprezintă automobile elveţiene. Timbrele au fost emise la 5 septembrie 2015, iar obliterarea s-a făcut cu ştampila prima zi. Cărţile poştale s-au confecţionat de Poşta Elveţiei.

1a. Ilustrata maximă realizată cu timbrul de 0,85 CHF reprezintă automobilul "Pic-Pic", fabricat la Geneva, în anul 1919 de Piccard-Pictet Company. În epocă a fost denumit Rolls Royce-ul elveţian.
Ilustrată maximă "Automobilul Pic-Pic, 1919"

1b. Ilustrata maximă prezentată în continuare foloseşte marca poştală cu valoarea nominală de 1 CHF şi are ca imagine automobilul "Martini", fabricat de Martini & Co. în anul 1906. Fondatorul companiei, Friedrich von Martini, s-a născut la Băile Herculane (Herkulesbad), în 1833.
Ilustrată maximă "Automobilul Martini, 1906"
Ilustrată maximă "Automobilul Martini, 1906"-verso

1c. Următoarea ilustrată maximă este realizată cu timbrul de 1,40 CHF ce ilustrează autobuzul electric de lux "Mathilde", construit în anul 1912 de A. Tribelhorn & Co. Această companie a fabricat, în exclusivitate, vehicule cu motor electric (Tribelhorn), cu accentul pe producţia de vehicule comerciale, cele pentru transport de persoane fiind fabricate în cantităţi mici. 
Ilustrată maximă "Tribelhorn, 1912"

1d. A patra ilustrată maximă are ca imagine automobilul "Fischer" (marca poştală cu valoarea nominală de 1,90 CHF), produs în anul 1913 de către Compania Fischer-car.
Ilustrată maximă "Autovehiculul Fischer, 1913"

2. Anuarul mărcilor poştale ne invită la o călătorie în lumea atractivă a timbrelor puse în circulaţie în Elveţia, în anul 2015. Este, de fapt, o colecţie a mărcilor poştale ce cuprinde câte un exemplar din fiecare emisiune a anului şi ştampila prima zi aferentă, informaţiile strict necesare (în patru limbi) şi numeroase fotografii. În plus, lucrarea mai are, în exclusivitate, un print alb-negru al seriei de timbre "Automobile elveţiene", în completarea timbrelor originale.
Coperta anuarului

Printul alb-negru al seriei "Automobile elveţiene"

Mărcile poştale şi ştampila Prima zi a emisiunii
"Automobile elveţiene"


LA MULŢI ANI şi să auzim de bine!
AlexM