Tradiţiile
româneşti de Anul Nou sunt subiectul unei emisiuni de mărci poştale pusă în
circulaţie la data de 21 decembrie a.c. Pe cele patru timbre ale seriei sunt
prezentate o parte din obiceiurile populare ale sfârşitului de an la români,
astfel:
- Pluguşorul, pe marca poştală de
2,20 lei;
- Mersul cu buhaiul, pe timbrul de
2,50 lei;
- Jocul Ursului, pe valoarea de 8
lei;
- Jocul Caprei, pe marca de 15 lei.
Detalii despre
întreaga emisiune găsiţi aici.
Folosind timbrele acestei emisiuni şi ştampila prima zi, aplicată la OP Bucureşti 37, am realizat mai multe ilustrate maxime.
1. Ilustrată maximă „Cu plugul”. Cartea poştală ilustrată este tipărită de Editura Librăriei SOCEC & Co.
Urarea cu plugul,
plugușorul cum i se mai spune în popor, este un străvechi obicei agrar practicat de
români cu prilejul Anului Nou. Cu adânci rădăcini în spiritualitatea
româneasca, pluguşorul este o colindă declamată, având ca subiect munca depusă
pentru obţinerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, şervete şi flori, pe care se punea şi un brad, era nelipsit în acest colind.
 |
| Ilustrată maximă „Cu plugul” Cartea poştală ilustrată este tipărită de Editura Librăriei SOCEC & Co. |
 |
| Ilustrată maximă „Cu plugul” - verso |
2. Ilustrată maximă „Cu buhaiul”
Colindul cu buhaiul este un obicei agrar structurat după
modelul colindelor cântate de Anul Nou. În conştiinţa populară este, de foarte
multe ori, sinonim cu Pluguşorul. Buhaiul este o mică tobă din lemn, cu piele de oaie la un
capăt, bine întinsă pe circumferinţă, din centrul căreia atârnă o coamă lungă din fire de păr de cal sau chiar o simplă sârmă. Cu acest instrument muzical popular
se imită răgetul taurului, străveche divinate agrară.
 |
| Ilustrată maximă „Cu buhaiul” |
 |
| Ilustrată maximă „Cu buhaiul” - verso |
3. Ilustrată maximă „Umblatul cu ursul”
Jocul urșilor este un
obicei arhaic care se practică în ajunul Anului Nou, îndeosebi în Moldova, și
constă în interpretarea unui ritual de către o ceată de urători. Aceasta este alcătuită din ursari, persoane deghizate în urs, fluierari şi toboșari, fiecare dintre ei interpretând un anume rol. In
trecut, țiganii ursari foloseau pentru colindat urși reali, crescuți și
dresați în acest scop.
 |
| Ilustrată maximă „Umblatul cu ursul” |
4. Ilustrată maximă „Jocul Caprei”
Mersul cu Capra, (Dansul Caprei sau Jocul Caprei) este un
obicei ce se ţine între Crăciun şi Anul Nou. Capra este cunoscută, în funcţie de zona etnografică, sub nume diferite:
Bouriţă, Turcă, Cerb, Brezaie, Malanca. Ea se compune din „clonţ” – cap lucrat
din lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a „clămpăni” şi „coarne” bogat
împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi, panglici multicolore,
clopoţei, zurgălăi şi blană de capră sau de iepure. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual
menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele
păstorilor, bogăția recoltelor – invocat şi evocat de boabele care se aruncă de
gazdă peste cortegiul „caprei”.
 |
| Ilustrată maximă „Jocul Caprei” |
LA MULŢI ANI 2017!
Cu drag,
Alex M
