vineri, 28 noiembrie 2014

150 de ani de la înfiinţarea CEC

Ca instituție, CEC-ul a fost înființat la 24 noiembrie 1864, printr-o lege sancţionată de Alexandru Ioan Cuza. Decretul domnesc poartă contrasemnăturile lui Mihail Kogălniceanu, Prim Ministru, Ludovic Steege, ministru de Finanţe si Nicolae Creţulescu, ministru de Justiţie.
La 1 ianuarie 1865, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni (CDC)   şi-a început activitatea sub conducerea economistului Enric Winterhalder. Primul sediu a fost unul modest, în trei camere mai mici din localul Ministerului de Finanțe al vremii. În 1875 s-a început construirea unei clădiri proprii, pe un teren unde fusese biserica Sf. Ioan cel Mare şi un han, ambele demolate din cauza degradării accentuate. Ulterior, între 1897 și 1900 s-a ridicat sediul actual, cunoscut sub numele de Palatul CEC. În anul 1948, CEC a devenit singura bancă de economii şi unica instituţie de credit cu atribuţii legate de atragerea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei. După anul 1990 CEC şi-a extins activitatea, iar în 1996 a început procesul de reformare si modernizare a băncii. În anul 1999, CEC avea 7 milioane de clienți și gestiona circa 11.000 de miliarde de lei vechi, adică aproape o treime din economiile depuse la bănci de populație. În anul 2008 banca și-a lansat noua identitate și denumire, devenind CEC Bank.

Cu prilejul acestei aniversări, azi 28 noiembrie a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelică formată dintr-un timbru (8,10 lei) şi o coliţă dantelată (14,50 lei). Mărcile poştale sunt editate în coli de 32 de timbre şi minicoli de 8 timbre + 4 viniete. Pe viniete sunt reprezentaţi:
- Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni;
- Ludovic Steege, Ministrul Finanţelor în timpul înfiinţării CDC; 
Enric Winterhalder, primul Director al CDC;
- Ion Ghica, primul Preşedinte a CDC.
2050_CEC-minicoala
Minicoala de 8 timbre şi 4 viniete
a emisiunii
Timbrul coliţei dantelate are ca imagine una din cele două plăci (decorative?) amplaste la intrarea în sediul actual al CEC. Nu prea ştiu cum să le numesc, dar nu pot fi "frize decorative", aşa cum le spune producătorul român de timbre. Dar ce mai contează o bâlbă în plus din partea acestuia, după nenumăratele greşeli pe care le-a făcut şi le tot face cu o perseverenţă ce nu poate fi înţeleasă!!
2050a_CEC-Colita
Coliţa dantelată a emisiunii
Ştampila Prima Zi a emisiunii

Iată câteva ilustrate maxime realizate cu acest prilej.

2050_Palatul-CEC-1_fata_PB
Ilustrată maximă "Casa de Consemnaţiuni - Bucureşti"
2050_Palatul-CEC-1_verso_PB
Ilustrată maximă "Casa de Consemnaţiuni - Bucureşti" - verso
2050_Palatul-CEC-2_fata_PB
Ilustrată maximă    "Bucureşti - Casa de Economii şi Consemnaţiuni" 
2050_Palatul-CEC-2_verso_PB
Ilustrată maximă
"Bucureşti - Casa de Economii şi Consemnaţiuni" - verso    

2050a_Palatul-CEC-fata_PB
Ilustrată maximă 
"Bucureşti - Palatul CEC - Una din plăcile decorative de la intrare"
Pe ilustrata maximă de sus, deasupra timbrului, se observă placa de marmură pusă acum 50 de ani, la aniversare a 100 de ani de la înfiinţarea CEC. Iată un detaliu din fotografie, cu această inscripţie.

CEC_Inscriptia-1964

Nu cunosc din ce motive această emisiune nu a fost lansată pe 24 noiembrie, potrivit planificării şi cum, de fapt, era normal. Numai că normalitatea este o stare nefirească şi...anormală pentru instituţia care livrează timbre în România. Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti a respectat însă momentul şi, prin dl. Ioan Daniliuc, a realizat o ştampilă ocazională pe care o prezint mai jos.


Să auzim de bine!
Alex M






miercuri, 26 noiembrie 2014

După 25 de ani! UPDATE

Acum trei zile am menţionat într-o postare (clic aici) că mesajul timbrului emis cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la căderea comunismului în România "este foarte îndoielnic". Acum regret că nu am fost mai direct. 
Pe situl http://www.stampnews.com/ este prezentată această emisiune, dar priviţi imaginea de mai jos şi trageţi concluzia despre ce părere îşi pot face străinii ca urmare a simbolurilor folosite de autorii timbrului şi a limbajului de lemn şi încurcat prin care se încearcă a se explica "mesajul" acestuia. 



Nu cunosc cum se preiau informaţiile pe acest sit.  Poate cineva să clarifice acest aspect? În neştiinţa mea, nu m-ar mira ca datele, inclusiv imaginile, să fie transmise de cei care au emis marca poştală!! Dar, dacă nu este aşa, de ce aceştia nu au intervenit de urgenţă pentru a se pune lucrurile la punct?! 

"Timbrul călătoreşte pretutindeni şi odată cu el şi tezaurul ţării noastre", afirma şefa producătorilor de timbre româneşti. Vezi detalii aici. Până acum eram convins că drapelul fostului PCR nu reprezintă parte a tezaurului românesc! Probabil că m-am înşelat.

Să auzim de bine!
Alex M

marți, 25 noiembrie 2014

A venit Crăciunul!

A sosit Crăciunul şi la noi, românii, printr-o emisiune filatelică pusă în circulaţie la 21 noiembrie 2014. Emisiunea este compusă dintr-un timbru, care are ca imagine una din cele trei icoane "Naşterea Domnului" ce se află în patrimoniul Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti. Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre, în minicoli de 8 timbre cu o vinietă şi în blocuri de 2 timbre. 
2049_Craciun-minicoala
Minicoala de 8 timbre şi o vinietă
Tirajul total este de 1.635.450 de timbre, din care 648 sunt nedantelate. 
Cu acest prilej au fost realizate şi trei "produse speciale":
- Albumul filatelic (421 de exemplare), compus din blocul de 2 timbre şi plicul Prima Zi, ambele având unele elemente de folio aur;
- Timbrul de argint aurit (421 de exemplare). Se vinde "la pachet" cu un timbru nedantelat; 
- Stampă Biserica Stavropoleos (227 de exemplare), pe care se găseşte un timbru dantelat obliterat cu ştampila Prima Zi şi un timbru nedantelat.
Asemenea produse fac, de mult timp, deliciul producătorului naţional de mărci poştale, pentru că se vând la preţuri de speculă şi condiţionat (vrei un bloc de două timbre? sau un timbru nedantelat? atunci ia şi un plic Prima Zi suflat cu aur sau o stampă, chiar dacă nu ai nevoie de ele). 

2049_Craciun
Ştampila Prima Zi
Folosind timbrul emisiunii şi ştampila Prima Zi am reuşit să fac două ilustrate maxime. La prima am folosit un suport având aceeaşi imgine cu marca poştală, iar la a doua acesta reprezintă o altă icoană, dintre cele care se află la Mănăstirea Stavropoleos. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Lucky superstar - Bucureşti.
2049_Craciun-3-fata
Ilustrată maximă "Naşterea Domnului"
Concordanţă triplă de imagine
2049_Craciun-3-verso
Ilustrată maximă "Naşterea Domnului"
Concordanţă triplă de imagine - verso

2049_Craciun-1-fata
Ilustrată maximă "Naşterea Domnului"
Concordanţă de subiect 
În încheiere, un gând care nu-mi dă pace. Este oare creştineşte ca momentul naşterii Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos să fie sărbătorită folosind aurul şi argintul? Eu cred că NU.

Să auzim de bine!
Alex M

duminică, 23 noiembrie 2014

După 25 de ani!

Au trecut 25 de ani de la căderea regimului comunist în ţara noastră. Cu acest prilej, producătorul român de timbre a pus în circulaţie o emisiune filatelică formată dintr-un timbru (14,50 lei) şi o coliţă dantelată (8,10 lei). Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre şi minicoli de 5 timbre şi o vinietă (în două variante). Din nou valoarea de 14,50 lei nu lipseşte, semn că prestatorul de servicii filatelice este decis să continue politica antinaţională, ilegală, inumană şi nesimţită din domeniul preţurilor, dusă de peste doi ani, pentru falimentarea filateliei.
În plus, timbrul este de o urâţenie pe care o asemenea emisiune nu o merita. Autorii au fost preocupaţi doar de de profitul bănesc ce-l vor obţine şi au tratat superficial mesajul pe care-l transmit. Face impresia unei emisiuni pregătită în grabă.
Ni se spune că "timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 14,50 lei ilustrează în manieră grafică și simbolică numărul „XXV” menit....". Mă întreb ce ar putea însemna "maniera grafică", când ne referim la reprezentarea unui număr?! Dar cum limba română nu este prietena comunicatorilor de la Romfilatelia, trecem peste asta. În ceea ce priveşte simbolismul numărului "XXV", care se explică în continuare, abordarea este extrem de simplistă şi incorectă. Iată ce ni se explică: "...cifra romană XX este un semn al negării regimului comunist ce vine să anuleze zidul oprimării, iar cifra romană V reprezintă un simbol al victoriei...". Lăsăm la o parte problemele de semantică ce apar şi în această frază şi ne referim la mesajul timbrului, care este foarte îndoielnic. Nu negarea regimului comunist trebuia marcată, ci înlăturarea acestuia. Simbolul comunismului (secera şi ciocanul) trebuia distrus, nu "bifat" cu XX. Recunosc că nu înţeleg trimiterea la un "zid al oprimării". Să se fi inspirat autorii din situaţia ce a existat în Germania până în toamna lui 1989? Îi duce mintea!!
Timbrul cu vinietă, varianta 1
Timbrul cu vinietă, varianta a 2-a

Timbrul coliţei dantelate reprezintă un monument care, de fapt, nu există. Aici suntem minţiţi pe faţă pentru că producătorul timbrelor nu face precizarea că imaginea este doar macheta operei „Aripi” (Monumentul luptei anticomuniste) aparținând artistului Mihai Buculei. Mai multe despre acest proiect puteţi găsi aici şi aici.

Coliţa dantelată
Ştampila "Prima Zi"

Să auzim de bine!
Alex M


joi, 20 noiembrie 2014

Ilustrate maxime cu flori şi ceasuri (2)

Partea întâi o puteţi (re)vedea dând clic aici.

A doua parte a emisiunii “Ceasul florilor” a apărut la 21 iunie 2013 fiind compusă tot din şase timbre, care au ca imagini:
Pe valoarea nominală de 50 de bani:
- Liliuţa (Anthericum ramosum L.), a cărei oră de înflorire este 15;
- un ceas de masă Japy Frères, Beaucourt, 1823-1849.
Pe valoarea nominală de 1,20 lei:
- planta Barba împăratului (Mirabilis jalapa L.), ce are ora de înflorire 17;
- ceasul de masă german Kienzle, care a aparţinut istoricului Nicolae Iorga.
Pe valoarea nominală de 1,40 lei:
- Laurul porcesc (Datura stramonium L.); înfloreşte la ora 18;
- un ceas de buzunar fabricat la Geneva în perioada 1790-1800.
Pe valoarea nominală de 3 lei:
- Planta Ospăţelul de noapte (Silene latifolia Poir.), a cărei oră de înflorire este 19;
- un ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie fabricat în Austria (sec. XIX).
Pe valoarea nominală de 3,10 lei:
- Regina Nopţii (Nicotiana alata Link & Otto); ora de înflorire este 20;
- un ceas de şemineu (Franţa, secolul al XIX-lea).
Pe valoarea nominală de 4,70 lei:
Luminiţa nopţii (Oenothera biennis L.), cu ora de înflorire 21;
- un ceas de masă miniatural fabricat în Franţa, secolul al XIX-lea.
PII_0-50lei
Timbrul cu valoarea nominală de 50 B
PII_1-20lei
Timbrul cu valoarea nominală de 1,20 L

PII_1-40lei
Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 L
PII_3-00lei
Timbrul cu valoarea nominală de 3 L

PII_3-10lei
Timbrul cu valoarea nominală de 3,10
PII_4-70lei
Timbrul cu valoarea nominală de 4,70 L
1983_Ceasul-florilor_II
Ştampila Prima Zi
Folosind mărcile poştale ale acestei emisiuni şi ştampila Prima Zi am realizat ilustrate maxime cu toate imaginile florilor, având sprijinul domnului Alexandru Antonache, şi cu trei imagini de ceasuri. 


1. Laurul porcesc (Datura stramonium L.) sau Ciumăfaia este o plantă anuală, care poate fi găsită atât în locuri necultivate, cât şi pe lângă case şi pe câmp. Tulpina creşte până în jur de 1,5 m, este bogat ramificată în partea superioară, iar frunzele sunt mari, de culoare verde-închis. Fructul este capsulă mare, ovoidală, având în interior seminţe mici, de culoare maro. Planta se foloseşte în industria farmaceutică pentru tratamentul astmului, în homeopatie, în bolile cardiace, digestive şi nervoase. Consumarea ciumăfaei, verde sau uscată, ori a seminţelor acesteia are efecte toxice.
P2_1,40L-Laurul Porcesc
Ilustrată maximă "Laurul porcesc"

2. În următoarea ilustrată maximă este reprezentată imaginea unui ceas de buzunar tip Jacquemarts, cu repetiţie, Robert et Courvoisier, fabricat la Geneva în anii 1790-1800. Ceasul are carcasă din aur, două figurine mobile, mecanism fus cu lanţ şi eşapament cu vergea. Diametrul este de 45 mm.
P2_1,40L-Ceas1
Ilustrată maximă "Ceas de buzunar"

3. Ospăţelul de noapte (Silene latifolia Poir.) sau Opaiţă este o plantă anuală, înaltă de 40-80 de cm, ce înfloreşte din luna mai până în septembrie. Florile sunt albe şi au diametrul de 2,5-3 cm, cu un caliciu umflat distinctiv și cinci petale albe crestate. Fructul este o capsulă dehiscentă, adică se deschide spontan când ajunge la maturitate punând în libertate semințele. Creşte în etajul fagului, în pajişti, tufărişuri şi pe marginea drumului. 
P2_3L-Ospatelul de noapte
Ilustrată maximă "Ospăţelul de noapte"

4. Ilustrata maximă care urmează reprezintă un ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie, fabricat în Austria la începutul secolului al XIX-lea. Carcasa este cilindrică, din alamă şi susţinută de patru picioruşe în formă de şerpi încoronaţi şi încolăciţi.
P2_3L-Ceas-fata
Ilustrată maximă "Ceas de voiaj"

5. Regina Nopţii (Nicotiana alata Link & Otto) este o plantă perenă, cu frunze mari şi late şi flori albe, originară din America de Sud. Are tulpina înaltă de 80-100 cm. Florile numeroase, cu un miros deosebit de plăcut, se deschid în timpul nopţii, din luna iunie până în septembrie.
P2_3,1L-Regina Noptii
Ilustrată maximă "Regina nopţii"

6. În final am postat o ilustrată maximă având ca imagine un ceas de şemineu din secolul al XIX-lea, fabricat într-un atelier anonim din Paris. Carcasa este din bronz aurit şi emailat în albastru cobalt, cu cadran din porţelan pictat, policrom. Ceasul are eşapament cu ancoră, iar dimensiunile sunt de 43x40x11 cm.
P2_3,10L-Ceas-001
Ilustrată maximă "Ceas de şemineu"

Să auzim de bine!
Alex M

duminică, 16 noiembrie 2014

Ilustrată maximă, în varianta Romfilatelia, cu Medalia “Regele Mihai I pentru Loialitate”

Fac acum o completare a postării din data de 25 octombrie a.c. pe care o puteţi vedea dând clic aici.
Într-un perfect anonimat, la 8 noiembrie a existat la Bucureşti o ştampilă ocazională, dar nu cunosc la ce oficiu poştal. Cert este că
Romfilatelia a folosit această ştampilă pentru a realiza o ilustrată maximă concept propriu, adică fără valoare filatelică, întrucât:
1. Suportul este un montaj şi nu poate fi folosit în maximafilie. 
2. Denumirea cărţii poştale ilustrate (8 noiembrie - Ziua medaliei “Regele Mihai I pentru Loialitate”) nu are legătură cu imaginea acesteia, chiar dacă pe ea s-a adăugat aversul medaliei respective.
3. Ştampila folosită pentru obliterare este interesantă, dar rămâne un mister dacă are aprobarea Poştei Române. Eu cred că nu-l are.
Mihai-birou-romfilatelia-fata

Mihai-birou-romfilatelia-verso

Iată o carte poştală ilustrată care cred că ar fi potrivită pentru a realiza o ilustrată maximă. Dar unde găsesc ştampila?!


Să auzim de bine!
Alex M




miercuri, 12 noiembrie 2014

Aniversarea Statului Major General al Armatei Române marcată prin filatelie

Statul Major General al Armatei Române a fost creat acum 155 de ani, la 12/24 noiembrie 1859, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, fiind o consecinţă logică a aplicării prevederilor Tratatului de Pace de la Paris din 1856. Articolul nr. 26 din tratat consfinţea ca "... în Principate să existe o forţă armată naţională, organizată în scopul menţinerii siguranţei interne şi asigurării frontierelor...". Încă de la înfiinţare, Statul Major General / Marele Stat Major (S.M.G. / M.St.M.) - organism cu activitate permanentă, subordonat Ministerului Apărării Naţionale (Ministerul de Război / Ministerul Forţelor Armate) - şi-a desfăşurat activitatea în baza legilor de organizare a acestui minister, precum şi a legilor şi regulamentelor serviciului de stat major. De-a lungul celor 155 de ani de existenţă, Statul Major General a fost structura de conducere care a luat toate deciziile cu impact major asupra organismului militar românesc şi, implicit, asupra politicii de apărare a ţării. În prezent, Statul Major General al Armatei Române asigură, potrivit Legii nr. 346 din 21 iulie 2006 (art. 12), „… conducerea, organizarea planificarea şi operaţionalizarea forţelor, ridicarea graduală a capacităţii de luptă şi mobilizarea armatei, conducerea operaţiilor întrunite, antrenarea comandamentelor şi trupelor, pregătirea de bază şi de specialitate a personalului militar în activitate şi în rezervă, managementul carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea în domeniul militar, implementarea sistemului de comandă, control, comunicaţii, computere, recunoaştere, logistică şi infrastructură, desfăşurarea relaţiilor militare internaţionale, asistenţa religioasă în Ministerul Apărării şi încheierea înţelegerilor tehnice cu armatele altor state, promovează valorile specifice culturii militare şi de educaţie civică”.

Cu cinci ani în urmă, la 12 noiembrie 2009, a fost introdusă în circulaţie o marcă poştală dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea S.M.G. Machetarea s-a făcut în minicoli de 6 timbre (cu 3 tabsuri şi manşetă ilustrată) şi în minicoli de 8 timbre şi o vinietă.
1849_Stema SMG
Minicoala de 6 timbre cu 3 tabsuri, şi manşetă ilustrată
Pe manşeta acestei minicoli sunt reprezentaţi patronii celor trei categorii de forţe ale armatei astfel:
- Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (20 iulie) - pentru Forţele Aeriene;
- Sfânta Maria (15 august, Adormirea Maicii Domnului) - pentru Forţele Navale;
- Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (23 aprilie) - pentru Forţele Terestre.
Tabsurile ilustrează stemele categoriilor de forţe ale armatei (aviaţia, trupele de uscat şi marina).

Cu timbrul din această emisiune şi folosind ştampila Prima Zi am realizat câteva ilustrate maxime. În perioada respectivă ştampilele Prima Zi puteau fi aplicate la magazinele filatelice şi rămâneau la dispoziţia publicului timp de cinci zile lucrătoare. Asta până când ANCOM a emis Decizia nr. 968/2011, cu prevederi mai mult proaste decât bune pentru filatelişti.
Stema SMG-fata_PB_12-11-2014
Ilustrată maximă "Stema S.M.G."
Stema SMG-verso_PB_12-11-2014
Ilustrată maximă "Stema S.M.G."-verso

Plic2_PZE
Plic Prima Zi, realizare personală 

Iată, mai jos, şi un întreg poştal (cod 011/2014) dedicat celor 155 de ani, ce se împlinesc azi, de la înfiinţarea Statului Major General.

În Regulamentul onorurilor şi ceremoniilor militare este stabilit ca la 12 noiembrie să fie şi Ziua Geodezilor Militari precum şi cea a Cercetaşilor Militari. Bazele acestor structuri au fost puse tot prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, prin care se înfiinţa, în cadrul Corpului de Stat Major General, Secţia a II-a ce a funcţionat atât ca primul Serviciu Topografic Militar Român, cât şi ca prim element organizat al cercetarii Armatei Române. (Vedeţi sursele aici şi aici).
Pentru a marca aceste evenimente am realizat, în regim privat, două plicuri pe care le puteţi vedea mai jos.



Să auzim de bine!
AlexM

vineri, 7 noiembrie 2014

Ilustrate maxime cu Palatul Fundației Universitare Carol I

100 de ani de la inaugurarea Palatului Fundației Universitare Carol I.

La data de 3 mai 1891, într-o scrisoare adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri - document ce poate fi considerat un adevărat act de întemeiere, Regele Carol I îşi declara "dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă". Construcţia a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau, autor al Palatului Casei de Depuneri, Consemnaţiuni şi Economii şi al vechiului Palat Regal. Lucrările au început în 1891 şi au fost finalizate în 1893, iar în următorii doi ani așezământul, numit Fundația Universitară Carol I, a fost amenajat şi dotat.  
Inaugurarea a fost făcută de regele Carol I la 14 martie 1895. După aproape 20 de ani, în 1911, sub coordonarea aceluiaşi arhitect a început extinderea vechiului edificiu, care va fi dat în folosință la 9 mai 1914. Prin Decretul nr. 136, din 12 iulie 1948, Biblioteca Fundației Universitare devine Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București. În timpul evenimentelor din 1989 clădirea a fost incendiată și au fost distruse peste 500.000 de volume, hărți rare, aproape 3.700 de manuscrise ce aparțineau unor personalități marcante ale culturii române. Începând din aprilie 1990, sub egida UNESCO, a început reconstrucția și modernizarea bibliotecii, iar la 20 noiembrie 2001 s-a făcut redeschiderea oficială a acesteia.

Cu prilejul centenarului inaugurării Palatului Fundației Universitare Carol I, azi a fost pusă în circulaţie o emisiune de mărci poştale, formată dintr-un timbru cu valoarea nominală de 9,10 lei şi o coliţă de 14,50 lei, această exasperantă şi inutilă valoare (pentru poştă), însă atât de dragă făcătorilor de “proiecte filatelice” din România. Machetarea este făcută în coli de 32 de timbre şi minicoli de 4 timbre cu manşetă ilustrată (două modele).
2045_fundatia carol_Minicoala-1
Minicoala de patru timbre - modelul 1
2045_fundatia carol_Minicoala-2
Minicoala de patru timbre - modelul 2
2045_fundatia carol_CD
Coliţa dantelată
2045_fundatia carol
Ştampila Prima Zi

În continuare am postat câteva ilustrate maxime din cele realizate astăzi.
1. Ilustrată maximă "Palatul Fundaţiei şi statuia ecvestră a lui Carol I", realizată de AFB.

Carol_I_statuie-ecvestra-1-fata_PB-07-11-14

Suportul a fost confecţionat prin grija dr. Ion Daniliuc.
Carol_I_statuie-ecvestra-1-verso_PB-07-11-14


2. Ilustrată maximă "Palatul Fundaţiei Carol I", imagine de epocă. Cartea poştală ilustrată a fost tipărită la Copyline, Bucureşti.
Fundatia-Carol-I_Reproducere_PB_07-11-14

3. Ilustrată maximă "Palatul Fundaţiei Carol I". Suportul este editat de D. Roşu. 
Fundatia-Carol-I_D-Rosu_PB_07-11-14

Să auzim de bine!
Alex M