marți, 2 iulie 2019

Cărți poștale maxime cu Dunărea.

Ultima emisiune de mărci poștale a lunii iunie a fost introdusă în circulație vineri, 28 iunie a.c., fiind prilejuită de sărbătorirea Zilei Internaționale a Dunării (29.06). Seria se compune din patru timbre, având ca temă Dunărea în pictura românească.
            1. Pe timbrul cu valoarea de 2,80 lei este ilustrată pictura „Dunărea la Cazane” (1930-1935), ulei pe placaj, autor Marius Bunescu ( 1881-1971).
            2. Pictura „Peisaj la Dunăre” (1934-1939), ulei pe carton, autor Petre Iorgulescu Yor (1890-1939) se regăsește pe marca poștală cu valoarea de 5 lei.
            3. Al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei ilustrează pictura „Dunărea la Turtucaia” (1912-1916), ulei pe pânză, autor Gheorghe Petrașcu (1872 – 1949).
            4. Pe marca poștală cu valoarea nominală de 12 lei este redată pictura „Peisaj la Turtucaia. Dunăre” (1938), ulei pe pânză, autor Iosif Iser (1881-1958).
Tirajul total este de 48.800 timbre, din care 19.200 (39,34 %) pentru Poșta Română. Au mai fost tipărite și 225 de seturi de plicuri prima zi.

Ilustrate maxime realizate, folosind timbrele emisiunii, cărți poștale tipărite prin grija d-lui. Alexandru Antonache și ștampila prima zi.

1. Cu marca poștală având valoarea nomială de 2,80 lei.

Personalitatea lui Marius Bunescu (1881-1971), impresionează prin aportul pe care acesta l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și în plan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene. Primele lecții de pictură și desen le-a primit, între 1904 și 1906, de la Dimitrie Hârlescu. În 1906 s-a înscris la cursurile Academiei Regale din München, asemenea altor mari pictori români: Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Samuel Mützner, Cecilia Cuțescu-Storck și alții. A debutat în 1911, la Salonul Oficial din București. Un an mai târziu, a început o lungă carieră administrativă, primind conducerea Muzeului Anastase Simu și, mai târziu, a Casei Memoriale Simu. În perioada interbelică a înregistrat cele mai însemnate realizări pe plan artistic (expoziții personale, primite cu entuziasm de către critica de artă și interes din partea mediului colecționarilor, a redactat Catalogul Muzeului Simu în 1937, a primit Premiul Național de pictură în 1938, iar în 1940 Meritul Cultural în grad de cavaler clasa I. În perioada războiului a fost director al Muzeului Simu și director delegat al Artelor. În anii de după 1947, Bunescu a continuat pe calea începută înainte, fără a-și transforma stilul pentru a se adapta noilor condiții ideologice impuse artei.

2. Cu timbrul de 5 lei.

Cel care avea să fie pictorul Petre Iorgulescu-Yor (1890-1939) a absolvit Facultatea de Drept din Iași în anul 1914, dar s-a despărțit, fără regrete, de o carieră politică, impusă de familie, dedicându-se, pe deplin,  artei. În 1919 a plecat la Paris unde a studiat la Academia Julian, apoi la Academia Modernă, la clasa profesorilor Othon Friesz și Maurice Denis. Ca artist, a debutat la Salonul Oficial francez (1920), unde a organizat și prima sa expoziție personală de desene, manifestare primită elogios de presa franceză a vremii. În anul 1927, Iorgulescu-Yor a pictat, împreună cu prietenul său, artistul Vasile Popescu, într-un sat de pe malul Siretului, iar în perioada 1928 - 1939 a expus la Salonul Oficial București. Yor a excelat ca peisagist, fiind atras îndeosebi de farmecul Balcicului, de atmosfera medievală a Sighișoarei, de satele transilvănene sau de așezările din sudul țării. A fost un important colorist al perioadei interbelice, folosind o paletă largă de culori, preferatele sale fiind nuanțele calde, liniștitoare. Ultimii ani de viață îi sunt marcați de o gravă suferință fizică și psihică care l-a dus spre sinucidere.

3. Cu marca poștală de 8,50 lei.

Gheorghe Petrașcu (1872-1949 s-a născut în orașul Tecuci, într-o familie cu tradiții culturale. Scoala primară și gimnaziul le-a urmat la Tecuci, iar liceul la Brăila. A urmat cursurile Facultății de Știintele Naturii din București si cursurile Școlii de Arte Frumoase, clasa Profesorului Mirea.
Frate cu diplomatul, scriitorul și criticul literar și de artă Nicolae Petrașcu, Gheorghe Petrașcu a arătat, de tână, înclinații artistice, făcând primele studii la Universitatea Națională de Arte din București. La recomandarea lui Nicolae Grigorescu a primit o bursă pentru a se perfecționa în străinătate. După un scurt timp petrecut la München, a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian și a lucrat în atelierul lui Bouguereau (1899-1902). La prima sa expoziție personală, de la Ateneul Român (1900), a fost remarcat de scriitorii Barbu Delavrancea (atunci primar al Bucureștiului) și Alexandru Vlahuță, care au cumpărat, fiecare, câte o lucrare.
A pictat cu pasiune peisaje, atât în țară (Sinaia, Târgu Ocna, Câmpulung-Muscel), cât și în Franța (Vitré, Saint-Malo), Spania (Podul San Martin din Toledo) dar, mai ales, în Italia (Veneția, Chioggia, Napoli).

4. Cu marca poștală având valoarea nomială de 12 lei.

Iosif Iser (1881-1958) s-a la Bucureşti în familia negustorului Alexandru Rubinsohn, naturalizat ca Alexandru Iosif. A copilărit în satul Boteni, judeţul Argeş, locul în care tatăl său este administratorul unei mori, a urmat clasele primare la şcoala de Băieţi nr. 2 din Piteşti, unde l-a avut coleg pe Ion Minulescu, de care îl va lega toată viaţa o prietenie strânsă. După ce a terminat liceul la Bucureşti, a studiat pictura la München. S-a remarcat publicând schiţe satirice pentru „Adevărul” şi „Facla”. A lucrat şi în Franţa la Academia Rancon şi a colaborat cu publicaţii franceze cărora le furniza desene satirice. În 1936 a înfiinţat, împreună cu Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Steriade şi alţi pictori, gruparea „Arta”. A participat la numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. A organizat nenumărate expoziţii, personale şi de grup, atât în ţară, cât şi în străinătate, între anii 1906-1958, iar în 1955 a devenit membru al Academiei Române. A făcut nenumărate caricaturi în ziarele vremii, pentru "Adevărul" şi "Furnica". A expus de-a lungul timpului alături de artişti precum Pallady, Ressu, Tonitza, Petraşcu, Jalea, Medrea şi a legat prietenii cu Brâncuşi, Luchian, Picasso şi Derain. un colorit în care predomină tonurile pământoase. În perioada de maturitate, pictura lui Iser a cuprins scene de viață, pe teme dobrogene, cu portrete de localnici tătari. În urma unor călătorii în Spania și în Orient, Iosif Iser adoptă o coloristică mai luminoasă, cu tentă exotică, compozițiile capătă echilibru și monumentalitate. A continuat să trateze tema tătarilor, cu lucrarea Tătăroaică în albastru sau Familie de tătari. Mai târziu, a adăugat colecției și o serie de picturi care tratau arlechini. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române.
*  *  *

Cu această emisiune Romfilatelia ne-a făcut o nouă surpriză. Bineînțeles că neplăcută. „Inovatorii”  acestei societăți au găsit de cuviință ca ștampila prima zi să aibă textul principal în ...limba engleză! Motivul nu poate fi decât unul singur. Disprețul față de limba română. Acum îmi explic de ce comunicatele, în engleză, venite de la Romfilatelia sunt mai corecte decât cele redactate în Limba Română. Oricum, cu asemenea născociri nu vom intra mai repede în filatelia europeană. Pentru că diferențele între noi și restul Europei sunt enorme, și nu țin, neapărat, de limba folosită pentru inscripționare materialelor filatelice (timbre, plicuri prima zi, ștampile prima zi).

Și mai este un aspect care trebuie luat, serios, în considerare. Oare această ștampilă este valabilă, poștal vorbind??!! Și filatelic, de asemenea.



Să auzim de bine!
Alex M