sâmbătă, 31 ianuarie 2015

Ilustrate maxime cu regii României

La data de 30 ianuarie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică intitulată “Regalitatea în România”, compusă din patru mărci poştale, patru ilustrate maxime, două plicuri “Prima zi”, un album filatelic şi un întreg poştal. Machetarea s-a făcut în coală de 20 de timbre, minicoală de 4 timbre plus 2 viniete şi bloc de 4 timbre. Valorile nominale şi imaginile timbrelor sunt următoarele:
- 3,10 lei, Regele Carol I şi Regina Elisabeta;
- 3,30 lei, Regele Ferdinand şi Regina Maria;
- 6,00 lei, Regele Carol al II-lea şi Regina Elena;
- 14,50 lei, Regele Mihai şi Regina Ana.
Fiecare timbru are şi imaginea monogramelor cuplului regal pe care îl prezintă, ilustrate într-un mod original. Remarc şi potenţialul maximafil foarte bun al acestor mărci poştale.

2056_minicoala_3-10 lei
Minicoala cu timbre de 3,10 lei.
2056_minicoala_3-30 lei
Minicoala cu timbre de 3,30 lei.
2056_minicoala_6 lei
Minicoala cu timbre de 6 lei.
2056_minicoala_14-50 lei
Minicoala cu timbre de 14,50 lei.

2056_Regalitatea
Ştampila "Prima zi" 
Cu mărcile poştale ale acestei emisiuni şi Ştampila “Prima zi”, aflată la Oficiul Poştal Bucureşti 37, doritorii au putut realiza o gamă largă de ilustrate maxime, mai ales că au existat şi suporţii necesari atât la Muzeul Naţional de Artă al României, cât şi la Muzeul Naţional Cotroceni. De asemenea, şi Muzeul Naţional de Istorie a României a avut, cu ceva ani în urmă, cărţi poştale ilustrate din domeniul respectiv.

Grupa de Maximafilie a AFB a realizat opt ilustrate maxime, prin strădania domnului dr. Ioan Daniliuc, din care vă prezint acum trei.


Familia-regala-fata_PB
Ilustrată maximă "Familia regală la Sinaia, 1909".
CPI: S.C. KMI PROD SRL-Botoşani
Regele-Carol_I-fata_PB
Ilustrată maximă "Regele Carol I".
CPI: "Carol I, Rege al României (1881-1914)".
 Muzeul Naţional Cotroceni
Regele-Carol_II-fata_PB
Ilustrată maximă "Regele Carol al II-lea ".
CPI: "Carol al II-lea (1893-1953), Rege al
României, 1930-1940". Fullcolor, Bucureşti

Iată şi trei ilustrate maxime realizări personale.
Regele-Ferdinand-fata_PB
Ilustrată maximă "Regele Ferdinand".
CPI: "Regele Ferdinand al României (1914-1927)"
Muzeul Naţional Cotroceni
Regele-Mihai-a_fata_PB
Ilustrată maximă "Regele Mihai".
CPI: Copyline, Bucureşti
Regina-Maria_fata_PB
Ilustrată maximă "Regina Maria".
CPI: Portretul Reginei Maria, 1936,
Muzeul Naţional de Artă al României

Dacă timpul îmi va permite voi reveni la această temă.
Să auzim de bine!
Alex M

miercuri, 28 ianuarie 2015

Ilustrate maxime realizate de GMAFB. Retrospectivă 2014 (3)

Postări anterioare: (1) şi (2)
12. 100 de ani de la inaugurarea Palatului Fundaţiei Universitare Carol I
Găsiţi detalii dând clic aici. 

13. Scriitori şi pagini de colecţie
Această emisiune a fost pusă în circulaţie la data de 5 decembrie 2014 şi se compune din patru mărci poştale. Machetarea s-a făcut în coală de 20 de timbre şi minicoală de 5 timbre şi o vinietă.
2051_3-30lei_Creanga
Val. nominală 3,30 lei. Portretul scriitorului Ion Creangă şi
textul de început al Amintirilor din Copilărie.
2051_4-50lei_Alecsandri
Val. nominală 4,50 lei. Portretul poetului Vasile Alecsandri şi
primele două strofe din Hora Unirii.
2051_7-60lei_Cosbuc
Val. nominală 7,60 lei. Imaginea poetului George Coşbuc şi
primele patru strofe din poezia Lupta vieţii..
2051_8-10lei_Bacovia
Val. nominală 8,10 lei. Imaginea poetului George Bacovia şi
două strofe ale poeziei Decembrie.
Pe vinietele minicolilor de timbre sunt ilustrate patru opere de artă (un medalion şi trei busturi) care îi reprezintă pe cei patru scriitori români.
2051_Scriitori
Ştampila Prima Zi

Cele patru ilustrate maxime realizate de Grupa de Maximafilie  sunt următoarele:
Creanga-AFB-fata
Ilustrată maximă "Ion Creangă"
Creanga-AFB-verso
Ilustrată maximă "Ion Creangă"-verso
Alecsandri-AFB-fata
Ilustrată maximă "Vasile Alecsandri"
Cosbuc-AFB-fata
Ilustrată maximă "George Coşbuc"
Bacovia-fata
Ilustrată maximă "George Bacovia"


14. Mari inventatori
Au fost realizate patru ilustrate maxime, folosindu-se mărcile poştale şi ştampila Prima Zi ale acestei emisiuni. Clic aici pentru detalii.


Da-Vinci_AFB_fata
Ilustrată maximă "Leonardo da Vinci"
Einstein_AFB_fata
Ilustrată maximă "Albert Einstein"

***
Trebuie să menţionez că nu a fost în intenţia mea să postez toate ilustratele maxime realizate de Grupa de Maximafilie a AFB. De asemenea, cer iertare pentru eventualele erori/omisiuni făcute în cele trei episoade.

Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 24 ianuarie 2015

Ilustrate maxime de Ziua Unirii

Unirea Principatelor Române a avut loc la 24 ianuarie 1859 şi semnifică unirea Moldovei și Țării Româneşti. Acest act este considerat a fi primul pas important pentru înfăptuirea Statului Național Unitar Român, țelul comun fiind atins la 1 decembrie 1918 când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.
“Mica Unire” din ianuarie 1859 este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea lui ca domnitor al celor două Principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Totodată, unirea a fost un proces bazat pe puternica apropiere culturală și ecomică între cele două țări, care a început încă din anul 1848 când s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
De asemenea, deznodământul războiului Crimeii (1853-1856) a dus la un context european favorabil realizării unirii. Prin tratatul de pace de la Paris din 1856, care a încheiat războiul Crimeii, privilegiile speciale ale Rusiei în Principatele Dunărene au fost transferate către grupul Marilor Puteri (Imperiul Francez, Imperiul Britanic şi Imperiul Otoman). Astfel, Țările Române au intrat sub protecția aliaților, iar Moldova a primit înapoi sudul Basarabiei, ocupată de ruși încă din 1806. 

Ilustrată maximă "Alexandru Ioan Cuza"
MP: 150 de ani de la naşterea lui A.I.Cuza, 20.04.1970, val. 0,55 L.
OBL: SZ, 24.01.79, Bucureşti OP 10.
CPI: Alexandru Ioan Cuza, pictură de Carol Popp de Szathmary, Muzeul de Istorie al RSR.
Cuza_Buc-fata__PB-01-2015


Ilustrată maximă "Alexandru Ioan Cuza"
MP: 150 de ani de la naşterea lui A.I.Cuza, 20.04.1970, val. 0,55 L.
OBL: SO, 24.01.80, Craiova.
CPI: Statuia lui Al.I.Cuza din Craiova, Editura Sport-Turism 4553. 
Cuza_Cva-fata__PB-01-2015


Ilustrată maximă "Alexandru Ioan Cuza"
MP: 125 de ani de la unirea Moldovei cu Muntenia (coliţă dantelată), 24.01.1984, val. 10 L.
OBL: SO, 24.01.87, Sibiu, OP 1.
CPI: Portretul domnitorului Al.I.Cuza, Muzeul Unirii din Iaşi, Editura Meridiane. 
Cuza_SB-fata

Să auzim de bine!
Alex M

luni, 19 ianuarie 2015

Ilustrate maxime cu animale campioane

La 16 ianuarie a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică intitulată “Campionii faunei”, compusă din patru timbre având următoarele valori nominale şi imagini: 
- 3,60 lei, antilopa săritoare (Antidorcas marsupialis); 
- 4,30 lei, puma (Puma concolor); 
- 8,10 lei, orca sau balena ucigaşă (Orcinus orca); 
- 9,10 lei, ghepardul (Acinonyx jubatus).
Machetarea s-a făcut în coală de 32 timbre şi bloc de 4 timbre 
(o serie).


2054_campionii faunei-bloc
Blocul de 4 timbre al emisiunii
Pe fiecare marcă poştală este marcat, sugestiv, recordul atins de animalul respectiv şi care îl face “campion” în lumea necuvântătoarelor. 
Astfel, antilopa noastră poate sări în înălţime până la 3,5 metri, iar săriturile ei in lungime ating 15 metri. În ceea ce priveşte viteza, o antilopă săritoare ajunge la 100 de km/h (locul 3 într-un clasament dominat de Ghepard). Sursa o găsiţi aici.
Puma este un animal foarte mobil, flexibil, care poate sări până la distanța de 10 m și înălțimea de 4-5 m.
Orca este un mamifer marin ce poate atinge 10 metri lungime și aproximativ 7 tone greutate. În ciuda taliei sale masive, ea se poate deplasa cu viteză mare, de până la 60 km/h. (clic aici pentru a vedea sursa).
Ghepardul este, de departe, cel mai rapid animal terestru, fiind capabil să atingă viteza de 112–120 km/h. De asemenea, pornind de pe loc, el poate ajunge la 100 km/h în doar 3 secunde.


2054_Campionii faunei
Ştampila Prima Zi a emisiunii

Ilustratele maxime de mai jos sunt realizări personale. Suporţii s-au tipărit sub egida AFB, prin grija dl. dr. Ioan Daniliuc. 
2054_Puma-fata
Ilustrată maximă "Puma"
Concordanţă triplă de imagine

Ilustrată maximă "Puma" - verso


Ilustrată maximă "Antilopa săritoare"
Concordanţă triplă de subiect



Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 17 ianuarie 2015

Ilustrate maxime realizate de GMAFB. Retrospectivă 2014 (2)

Prima parte a retrospectivei o găsiţi aici.
În semestrul al doilea al anului trecut au fost realizate 26 ilustrate maxime, folosindu-se timbre din 7 emisiuni filatelice puse în circulaţie în luna mai (o emisiune) şi în perioada iulie-decembrie (6 emisiuni).

8.150 de ani de la înfiinţarea Universităţii Naţionale de Arte.
Această emisiune filatelică a apărut în primul semestru al anului trecut, la 28 mai, şi se compune dintr-o marcă poştală cu valoarea nominală de 8,10 lei. Timbrul are ca imagine o fotografie a pictorului Theodor Aman făcută în Atelierul B. Engels din Bucureşti şi aflată în patrimoniului Muzeului Aman. Machetarea s-a făcut în coală de 32 de timbre, minicoală de 6 timbre şi coliţă dantelată.
2024_UNARTE-CD
Coliţa dantelată a emisiunii
Aman_SO-fata_PB_01-2015
Ilustrată maximă "Theodor Aman"
OBL:
Ştampilă ocazională, 06.10.2014, Bucureşti 63
Aman_SO-verso_PB_01-2015
Ilustrată maximă "Theodor Aman"-verso

9. 150 de ani, Universitatea din Bucureşti.
Trei ilustrate maxime realizate de AFB - Grupa de Maximafilie le puteţi vedea dând clic aici. 
AFB-SO
Ilustrată maximă "Universitatea din Bucureşti"

10. 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni.
Într-o postare din luna august 2014 (clic aici pentru a o vedea) am prezentat o ilustrată maximă realizată sub egida AFB, folosindu-se pentru obliterare ştampila Prima Zi. Acum vă prezint încă două piese.
10.1 Ilustrată maximă "Constantin Brâncoveanu". 
Portert_AFB-fata
Ilustrată maximă "Constantin Brâncoveanu"
OBL: Ştampila Prima Zi.
Portert_AFB-verso
Ilustrată maximă "Constantin Brâncoveanu"-verso
10.2 Ilustrată maximă "Statuia lui Constantin Brâncoveanu, Bucureşti". (au fost realizate două variante, ambele obliterate cu ştampila ocazională despre care, de asemenea, am vorbit în postarea menţionată mai sus). 
Statuia-SO-fata
Ilustrată maximă
"Statuia lui Constantin Brâncoveanu"

11. Bucureşti, 555 de ani de existenţă.
Grupa de Maximafilie a făcut şase ilustrate maxime pentru care s-au folosit:
a) Mărcile poştale şi coliţa nedantelată ale emisiunii filatelice "Bucureşti, 555 de ani de existenţă", mai puţin timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Puteţi vedea detalii despre timbre dacă daţi clic aici. 
b) Una din ştampilele ocazionale ale Salonului Carto-Filatelic.
St_Buc-555-ani
c) Patru cărţi poştale ilustrate machetate de dl. dr. Ioan Danieliuc (tipărite la Full Color Bucureşti) şi două procurate pe filieră comercială. 
SO_BNR-fata
Ilustrată maximă "Palatul BNR"
SO_BNR-verso
Ilustrată maximă "Palatul BNR"-verso
SO_Palatul_Patriarhiei-fata
Ilustrată maximă "Palatul Patriarhiei"
SO_Fantana-Horoscop-fata
Ilustrată maximă "Fântâna Horoscop"

Va urma.
Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 10 ianuarie 2015

Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (V)


Postările anterioare: (1), (2), (3) şi (4)
Voi continua prezentarea acţiunilor militare din Actul 2 al Primului război dintre daci şi romani, aşa cum sunt ele marcate pe basoreliefurile Columnei lui Traian. Totodată, reamintesc faptul că în prima postare referitoare la acest subiect am prezentat principalele idei ce au stat la baza întocmirii unui asemenea exponat.

Planşa nr. 24 cuprinde scena 3 din episodul 2 şi prima scenă a episodului 3.

Plansa24-ep3
Planşa nr. 24
Sus: Scena 3 din episodul 2.
Jos: Începutul episodului 3; scena 1.
Episodul 2 se încheie cu scena 3 intitulată "Romanii asaltează o cetate de care şi nimicesc un grup de sarmaţi şi daci" (pentru scena 4 nu există cărţi poştale semiilustrate).
Plansa24-ep3-detaliu1_thumb4
Pl. 24-detaliu sus. Romanii atacă o cetate de care a dacilor.
1. Care cu bagajele luptătorilor; 2. Drapelul dac; 3.Zeiţa Lunii
(lupta a vaut loc noaptea); Luptători daci ucişi. 

Episodul 3, intitulat "Traian îi nimiceşte pe daci într-o mare bătălie" este prezent în exponat prin două cărţi poştale care acoperă scenele 1-3 ale episodului: Traian conduce trupele spre locul bătăliei; Bătălia finală; Urmărirea.  Fac menţiunea că este vorba de Bătălia de la Adamclisi.
Plansa24-ep3-detaliu2
Pl. 24-detaliu jos. Traian conduce marşul spre ultima bătălie,
dă lupta şi-i nimiceşte pe daci. 1-2. Traian primeşte un prizonier
adus de un auxiliar; 3. Soldaţii romani transportă ballistae.

Cele două cărţi poştale expuse pe planşa nr. 25 au aceeaşi imagine dar sunt de culori diferite. 
Plansa25
Planşa nr. 25
Sus şi jos: Ultima parte a scenei 2 şi scena 3.

Plansa25-detaliu1
Pl. 25-detaliu sus: Bătălia finală şi urmărirea.
1. Romani şi daci în luptă; 2. Dacii fug urmăriţi de romani.

Urmează episodul 4 intitulat "Traian pacifică provincia", care se regăseşte în exponat prin scenele 2 şi 4 ce sunt reprezentate, prin două cărţi poştale semiilustrate, pe planşele nr. 26 şi 27.

Planşa nr. 26
Plansa26
Planşa nr. 26
Sus şi jos: Episodul 4, scena 2
Scena 2 "Traian dă recompense soldaţilor". Să facem o scurtă descriere a scenei:
          1. Această secvenţă ilustrează recompensarea soldaţilor după luptă (donativa). 
În Imperiul Roman un donativum (în latină donativum, la plural - donativa), reprezenta o recompensă excepțională acordată ofiţerilor şi soldaților cu prilejul unor evenimente speciale -urcarea pe tron a împăratului, aniversarea sa, începerea unor campanii militare sau obținerea unor victorii pe câmpurile de luptă. În unele situaţii aceasta dubla valoarea soldei dintr-un an. 
Traian, aşezat pe o sella castrensis (scaun pliant caracteristic), înmânează unui soldat auxiliar o asemenea recompensă, iar soldatul sărută recunoscător mâna suveranului. Împăratul este însoţit de Manius Laberius Maximus, senator roman şi general. În planul secund observăm alţi doi ofiţeri romani. În partea de jos doi soldaţi se îmbrăţişează şi mai mulţi ridică mâna în semn de aclamaţie.
          2. În dreapta-jos este un castru, pe itinerariul de întoarcere a trupelor romane.
          3. În dreapta-sus sunt reprezentate femei dace şi prizonieri, iar asupra semnificaţiei acestei imagini există două interpretări diferite. Una din ele este aceea că femeile dace chinuiesc prizonieri romani, ceea ce ar localiza scena în Dacia. Această versiune este mai puţin probabilă deoarece prizonierii nu par a fi romani (au plete, bărbi şi mustăţi).
O altă variantă susţine că scena reprezintă marcarea cu fierul înroşit a prizonierilor daci daţi ca sclavi femeilor dace văduve din Moesia, regiune unde erau grupuri de daci supuşi împăratului roman.    
Plansa26-detaliu1
Pl. 26-detaliu sus: Traian dă recompense soldaţilor.
1. Traian; 2. Castru; 3. Femei dace şi prizonieri.

Planşa nr. 27
Planşa nr. 27
Sus: Episodul 4, scena 3
Jos: Schema cu itinerariile de deplasare a trupelor în Actul 3

Scena 3 se intitulează "Traian se îmbarcă"
          1. Împăratul face un gest de clemenţă faţă de doi comati (nume dat de romani dacilor de rând, care purtau plete și capul descoperit), păziţi de doi soldaţi auxiliari (2). Atitudinea lui Traian se poate interpreta fie că i-a iertat de o pedeapsă aspră, fie că le-a îngăduit să se stabilească în Moesia, alături de populaţia supusă Romei. 
          3. Castru.
          4. Două corăbii despărţite de o stâncă (pe care stă Traian) ce intervine ca o "cenzură", adică schimbă locul acţiunii. În stânga stâncii vedem îmbarcarea într-un port de pe malul Dunării, iar în dreapta este corabia acostată în portul de debarcare (un ţărm stâncos, înalt pe care se distinge intrarea într-o fortificaţie).
Pl. 27-detaliu sus.


Data viitoare ne vom ocupa de Actul 3 al Primului război daco-roman.

Să auzim de bine!
Alex M