sâmbătă, 20 iunie 2020

Mihail Kogălniceanu


Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi – d. 20 iunie 1891, Paris), a fost scriitor, jurnalist, memorialist, diplomat și om politic. S-a numărat printre membrii fondatori ai Societăţii Literară Română (1866), devenită în 1867 Societatea Academică Română, al cărei preşedinte a fost între 1887-1890. A colaborat îndeaproape cu Alexandru Ioan Cuza, a fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, titular la Ministerul de Interne şi Ministerul de Externe. Kogălniceanu a fost unul dintre cei mai importanţi demnitari ai generaţiei sale. Discursul său din 9 mai 1877 din fața Parlamentului a arătat că guvernul român consideră că țara a renunțat la suzeranitatea otomană. Totodată, Mihail Kogălniceanu a fost unul dinte cei mai mari oameni de cultură ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei naţionale şi dezvoltarea literaturii româneşti.
A murit la Paris, la 20 iunie 1891, în timpul unei operații. Trupul neînsuflețit al lui Mihail Kogălniceanu a ajuns în țară la 1 iulie, ora 10,45 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași.

Cărți poștale maxime


- Carte poștală ilustrată (CPI) editată de Muzeul de Istorie al R.S.R.
- Marca poștală (MP): ,Valoarea nominală (VN) 1 leu din emisiunea „Aniversări, comemorări, personalități”, 10.12.1991, lista de prețuri (LP) 1270.
- Obliterare (OBL): Ștampilă omagială „9 Mai 1877/ ZIUA INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI”, 09.05.93, București 45


- CPI realizare personală, tipărită la FullColor, București
- MP: „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”, VN 8 lei, 06.09.2017, LP 2159
- OBL: Ștampila prima zi, 06.09.2017


- CPI realizare personală, tipărită la FullColor, București
- MP: „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”, VN 8 lei, 06.09.2017, LP 2159
- OBL: Ștampila de zi, 01.07.2019, București 37





Să auzim de bine!
Alex M


sâmbătă, 18 aprilie 2020

Hristos a Înviat!


Emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2020 a fost pusă în circulație la data de 12 martie și se compune din două timbre și o coliță dantelată. Cu acest prilej au mai fost emise un plic prima zi, un album filatelic și un produs special. Cele două mărci poștale (cu valoarea nominală de 1,90 lei fiecare) reproduc imaginile icoanelor ,,Cina cea de Taină’’ și ,,Sfintele Femei Mironosițe la Mormântul Sfânt’’, iar pe colița emisiunii, cu valoarea nominală de 29 lei, este ilustrată icoana „Intrarea Domnului în Ierusalim”, toate aflate în patrimoniul Mănăstirii Radu Vodă din București.                                                                                              

Cărți poștale maxime realizate 
1. Cu marca poștală ce reprezintă icoana „Cina cea de Taină”


2. Cu timbrul ce reproduce icoana „Sfintele Mironosițe la Mormântul Sfânt” 


3. Cu marca poștală a coliței dantelate

Mulțumesc foarte mult domnului Alexandru Antonache pentru ajutorul acordat la realizarea acestor ilustrate maxime!


Sfintele Paști cu sănătate și bucurii!



Să auzim de bine
Alex M


luni, 24 februarie 2020

Cărți poștale maxime cu pisici


Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 7 februarie, a.c., emisiunea de mărci poștale Pisici, compusă din 6 timbre, machetate în coli de 32 de timbre și minicoli de 5 timbre și o vinietă. S-au mai editat 210 seturi de ilustrate maxime, 225 albume filatelice și 450 seturi de plicuri prima zi (din care 225 pentru albumele filatelice). Întâmplător sau nu, ștampila prima zi este figurativă și foarte potrivită pentru a realiza ilustrate maxime cu foarte bună concordanță de imagine, astfel: 

1. Pisica Persană sau pisica Aristocrată este reprezentată pe marca poștală de 1,80 lei. 

Persana este cea mai populară rasă de pisici la nivel mondial. Acest fapt se datorează, în primul rând, frumuseții sale, dar și aspectului deosebit ce o detașează de toate celelalte pisicuțe. Este cea mai veche rasă de pisici. Are blana bogată în păr, groasă, picioare scurte, cap mare, urechile îndepărtate, ochii mari, părul din jurul botului lung, care conferă aspectul de botniță, aspect favorizat și de fața plată, care crează probleme respiratorii frecvente la această rasă. Pisicile persane pot avea orice culoare. 

2. Pisica Siameză este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei. 

 Siameza este o rasă de talie medie, cu corpul lung și zvelt, care este grațios și elegant, însă are un aspect musculos. Corpul este bine echilibrat și atletic, picioarele sunt zvelte, iar labele sunt mici și ovale. Capul văzut din față seamănă cu un triunghi care se ascute prin linii fine către un bot delicat. Urechile sunt mari și ascuțite, fiind așezate astfel încât să urmeze liniile triunghiului. Ochii au un aspect oriental și sunt înclinați spre nas. Coada este lungă și conică, fără bucle. Blana scurtă, fină și apropiată de corp este deschisă la culoare, cu extremități de o culoare mai închisă. Extremitățile colorate se extind doar la zona măștii feței, urechi, picioare și coadă, care sunt părțile mai reci ale corpului. Poate avea culori diverse. Culoarea ochilor, indiferent de culorile și modelele blănii, este albastru viu și intens. 
3. British shorthair se regăsește pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei
Pisica British Shorthair este descendentă a pisicilor aduse în Marea Britanie de către romani și apoi împerecheate cu pisicile native sălbatice. Mai târziu au fost încrucișate cu pisicile persane pentru a avea o blană groasă asemenea lor. Rasa a fost definită în secolul XIX-lea. Are corpul dolofan, membrele scurte, groase și puternice și capul mare, cu fața rotundă. Blana scurtă și deasă, fără să fie pufoasă, se găsește în peste 100 de combinații de culori și modele. Face parte din categoria pisicilor medii spre mari. Motanul poate sa cântărească între 5 și 8 kg, în timp ce pisica poate atinge o greutate de 4-6 kg, la maturitate. Dar, ce este special la această rasă este faptul că greutatea lor are la bază mai multă masă musculară și mai puțină grăsime.
4. Pisica Bengaleză este ilustrată pe timbrul de 5 lei.
Pisica Bengaleză își are originile în pisica leopard asiatică, care a fost încrucișată, în 1963 în Statele Unite, cu pisica domestică. Corpul acestei feline este lung și solid, constituit din oase robuste, cu mușchi puternici. Fălcile sale sunt late și formează un bot masiv și lat, cu mustăți mari, proeminente, și pomeți înalți, pronunțați. Corpul se termină cu o coadă groasă, ascuțită spre capăt, cu vârful rotunjit, în timp ce blana este scurtă spre mediu, cu firul gros, deasă și neobișnuit de moale la atingere. Culoarea blănii poate fi cafeniu tigrat, linx pătat, sepia tigrată / maro tigrată.
5. Cel mai comun colorit pentru rasa Britsh shorthair este British Blue, redată pe marca poștală cu valoarea nominală de 8,50 lei.
6. Pe timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrată Pisica Sfinx.
Pisica Sfinx are, ca principală caracteristică, lipsa blănii! Pisicile din această rasă nu sunt, totuși, în întregime lipsite de păr, ci sunt acoperite de un păr fin și pufos care seamănă cu coaja de piersică. Nu au mustăți și nici gene. Corpul are osatura fină, însă este musculos și are pieptul în formă de butoi. Picioarele sunt lungi și subțiri și au un aspect de picioare încovoiate provocat de pieptul bombat. Coada este lungă, conică și dură la atingere. Pisicile sunt calde și moi la atingere, motiv pentru care și-au câștigat numele de „sticlă cu apă caldă din piele de căprioară”. Pielea este ridată pe lateralele capului, corpului și picioarelor, însă ar trebui să fie netedă în toate celelalte zone. Pigmentarea este clar vizibilă pe pielea pisicii Sphynx. Toate modelele și culorile de piele sunt acceptabile.


Să auzim de bine!
Alex M

joi, 30 ianuarie 2020

Fauna polară pe ilustrate maxime

Ultima emisiune de mărci poștale, pusă în circulație la 28 ianuarie, se intitulează Faună polară și se compune din patru timbre. Valoarea nominală a seriei este de 29,80 lei.
S-au mai editat 210 seturi de ilustrate maxime, 225 albume filatelice și 450 seturi de plicuri prima zi (din care 225 pentru albumele filatelice).

Cărți poștale maxime realizate
1. Lupul arctic (Canis lupus arctos), redat grafic pe timbrul cu valoarea de 1,80 Lei.
Lupul arctic este o subspecie a familiei Canidae din specia Canis lupus, care include lupi și câini. Lupul arctic trăiește în partea septentrională a Americii de Nord. Subspecia echivalentă din nordul Asiei este lupul siberian (Canis lupus albus). Se distinge prin blana sa albă. Începând cu anul 1930, dimensiunea craniului a scăzut dramatic, probabil din cauza încrucișării cu câinii domestici. Culoarea blănii lor îi ajută pentru camuflajul în zăpadă. Au 63-79 cm în înălțime de la greabăn. Cântărește aproximativ 45 de kilograme și este de până la 1,5 metri în lungime. A fost descris pentru prima oară ca subspecie distinctă în 1935 de zoologul britanic Reginald Pocock.

2. Bufnița polară (Bubo scandiacus) sau bufnița albă,  ilustrată pe timbrul cu valoarea de 2 lei.
Specia se găseşte în principal în tundra din zona arctică, în Alaska, Groenlanda, Canada, nordul Scandinaviei. Dacă sursele de hrană sunt sărace, bufniţele polare coboară spre sud, ajungând în Islanda, nordul Europei, centrul Rusiei şi nordul Chinei. La maturitate, penajul masculilor devine complet alb, în schimb cel al femelelor păstrează câteva pete întunecate. Femelele au o lungime a corpului de 55-73 cm, ajung la o greutate de 1,6-3 kg şi o anvergură a aripilor de până la 170 cm; masculii sunt ceva mai mici – lungimea corpului între 51 şi 65 cm, greutate între 1,4 şi 2 kg şi o anvergură a aripilor de 125-150 cm. Spre deosebire de alte specii de bufniţe, cele polare sunt prădătoare diurne, care vânează bazându-se în principal pe simţul văzului. În jurul ochilor are nişte discuri formate din pene mai rigide, care dirijează sunetele spre urechile plasate imediat în spatele ochilor. Auzul le ajută să detecteze cu precizie prada în condiţii de lumină scăzută. Sursa: https://zoobrasov.ro/animale-parc-zoo/bufnita-polara/

3. Vulpea polară (Vulpes lagopus), a cărei imagine este reprodusă pe timbrul cu valoarea de 7 lei.
Trăieşte în tundra arctică a Eurasiei şi a Americii de Nord, Islanda, Groenlanda şi Svalbard, precum şi insulele coastei de nord a Siberiei şi Canada. Vara, are blana ușor maronie, maro deschis sau galbena, iar iarna blana este groasă şi albă. Culoarea blănii permite ca aceasta să se ascundă de prădători (urşi polari, jderi, vulturi de aur), dar foametea la care se expune în timpul iernii este probabil cea mai importantă cauză a mortalității.
Vulpile polare trăiesc în vizuini largi cu mai mult de o intrare, care ar pot fi utilizate mai mulți ani. Uneori, tinerii non-reproducători (în special femele) pot trăi în aceeaşi vizuină şi pot ajuta la creşterea puilor. În timpul iernii, vizuina poate fi făcută într-un morman de zăpadă. Împerecherea are loc din februarie până în aprilie. Puii se nasc în vizuină în luna mai sau iunie. Vara şi toamna, vulpile polare depozitează mâncare suplimentară sub pământ în vizuinile lor sau chiar în găuri săpate în permafrost. Mâncarea suplimentară este folosită iarna când hrana e greu de găsit. Sursa: https://polarpedia.eu/ro/vulpea-polara/

4. Iepurele arctic (Lepus arcticus) sau iepurele polar, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei.
Iepurele arctic este o adevărată specie de tundră. Poate supraviețui într-un habitat deschis, fără copaci, în timpul lungii ierni. Locurile preferate sunt aflorimentele stâncoase sau pantele colinelor cu crăpături şi fisuri pentru adăposturi. Acești iepuri pot fi solitari, dar, în special iarna, şi fapt unic printre lagomorfe, manifestă un comportament „de turmă“ care-i face să se strângă în grupuri de până la 300, care se deplasează, aleargă şi schimbă direcția aproape ca un singur organism. Iepurele polar poate alerga cu 65 kilometri pe oră, principalul sau dușman natural fiind lupul arctic. Sursa: https://infoanimale.net/iepurele-arctic/



Să auzim de bine!

AlexM

luni, 27 ianuarie 2020

Cărți poștale maxime din Botoșani


La 21 ianuarie a.c., Romfilatelia a pus în circulație, după patru ani, o nouă emisiunea de mărci poștale din ciclul „Orașele României” dedicată orașului Botoșani. Este a cincea serie de timbre din acest ciclu interesant, care a început în anul 2014 cu Arad și a continuat cu Alba Iulia – 2015, Brașov și Cluj Napoca – 2016. Nu putem găsi vreo logică în planificarea acestor emisiuni, atât privind data punerii în circulație (într-un an au fost două emisiuni, iar în trei ani niciuna), cât și alegerea orașului (până anul acesta au fost preferate numai orașe din Transilvania)!
Orașele României au fos subiectul și altor două cicluri care se referă explicit la o localitate: „Atestare documentară” , cu opt emisiuni începând din 2008 până în prezent (Iași, București de două ori, Oradea, Sibiu, Mediaș, Brăila și Timișoara) și „Orașe Dunărene” (o emisiune – Tulcea – în anul 2014).
Remarcăm faptul că sunt orașe importante pe care Romfilatelia nu le-a luat în considerare pentru a le dedica o emisiune filatelică (Târgoviște, Drobeta-Turnu Severin, Galați-oraș dunărean, atestat documentar acum 575 de ani, Constanța, Craiova, Focșani, Bistrița și multe altele).
Emisiunea ce prezintă Botoșaniul se compune din patru timbre, machetate în coli de 32 de timbre și minicoli de 5 și o vinietă. Tirajul total este de 61.384 timbre, din care 52% s-au repartizat poștei, restul fiind destinat filateliștiolr. Au mai fost editate 225 de plicuri prima zi și 211 albume filatelice. Pe fiecare marcă poștală este reprezentat un obiectiv din Botoșani, precum și stema Municipiului.
 Ilustrate maxime realizate
1. Cu timbrul avînd valoarea nominală 1,40 lei (Mănăstirea Popăuți)
Mănăstirea Popăuți a fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul mănăstirii a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929 și este alcătuit din Biserica "Sf. Nicolae" - Popăuți și Turnul clopotniță. Biserica este construită în stilul moldovenesc, acest lucru fiind vizibil atât în planul și dispunerea încăperilor bisericii, cât și în sistemul de construcție a turlei naosului și a decorațiunilor exterioare. Este zidită din piatră, în formă de cruce. Zidurile au grosime de peste un metru, iar intrarea în biserică se face prin ușa cu ancadramente gotice aflată pe partea de sud a  pronaosului. Turnul clopotniță are înălțimea de 17 metri, este zidit din piatră brută, cioplită numai la colțuri și la chenarele ușilor și ferestrelor și are trei etaje și acoperiș de șindrilă. Turnul avea o multiplă funcționalitate, el servind și ca adăpost în caz de pericol. În acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care putea fi ridicată. La cel de-al treilea etaj se afla clopotnița, aici existând patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale.
2. Cu timbrul având valoarea nominală 1,90 lei (Primăria și stema Municipiului)  
Clădirea Primăriei Botoșani a fost construită la sfârșitul sec. XVIII și a fost restaurată între 1906-1914. La mijlocul sec. XVIII a devenit sediul Tribunalului unde in perioada octombrie 1864 - martie 1865 Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist. Primăria Orașului Botoșani se află în această clădire încă din anul 1851. Pe atunci Domnitorul Moldovei, Grigori Ghica, a donat o casă Euforiei (denumire dată instituțiilor administrative de utilitate publica din trecut) aflată chiar pe locul unde astăzi este primăria. 

Stema Municipiului Botoșani a fost adoptată de Guvernul României în ședința din 3 martie 2010, prin Hotărârea de Guvern numărul 157 publicată în Monitorul Oficial Partea I numărul 152 din 9 martie 2010. Stema se compune dintr-un scut triunghiular francez antic, cu marginile rotunjite. În vârful scutului, pe un câmp roșu, se află un păun de aur conturnat, cu coada desfacută. În partea superioară a scutului pe un câmp argintiu, se află Crucea Sfântului Gheorghe, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Păunul din parte inferioară semnifică statutul unic al târgului medieval Botoșani, acela de apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la Sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval.
3. Cu timbrul având valoarea nominală 5 lei (Muzeul Județean de Istorie)

Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Clădirea a fost construită înainte de Primul Război Mondial, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziţie la parter şi la etaj, cu două secţii – istorie şi arheologie – în care se prezintă vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate. Începuturile muzeului se regăsesc în decembrie 1955, când a fost inaugurat Muzeul Raional sub conducerea profesorului Mircea Popescu. Patrimoniul muzeului cuprinde: arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase de ceramică pictată din cultura Cucuteni; ceramică şi podoabe dacice de la Stânceni, Strahotin); numismatică (monede romane, tezaure monetare din epoca medievală); istorie (documente, hărţi, arme, piese de harnaşament, peceţi, obiecte de podoabă din aur şi argint din epoca medievală, precum şi documente, costume de epocă, instrumente de măsură, instrumente muzicale, fotografii originale, ilustrate de epocă şi obiecte aparţinând unor personalităţi botoşănene din epoca modernă şi contemporană). În muzeu este înfăţişată, deopotrivă, şi latura istorico-culturală a societăţii româneşti, prin fotografii şi obiecte ce au aparţinut unor personalităţi precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză sau Octav Băncilă.

4. Cu timbrul având valoarea nominală 19 lei (Casa Memorială „Nicolae Iorga”)
Casa memorială „Nicolae Iorga" este locul în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieţii sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituţii de învăţământ din Europa  (Sorbona, Cambridge, Roma)  şi un mare număr de cărţi scrise de Nicolae Iorga, multe în ediţii princeps, precum şi ziare şi reviste pe care le-a editat şi îndrumat conturează dimensiunea extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalităţi  ale culturii româneşti şi universale. În cele două încăperi ocupate de Zulnia Iorga şi de cei doi copii ai săi, Nicolae şi George, este prezentată o reconstituire de epocă. Celelalte două încăperi sunt afectate unei expoziţii foto - documentare şi unei săli multifuncţionale unde sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga. În prima dintre acestea este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziţionată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior, datând din ultimele decenii ale secolului trecut, aparţinând unei familii cu un venit modest, dar cu un trecut prosper, timp în care s-au acumulat o serie de bunuri, provenind din agoniseală proprie sau moştenite de la familiile avute din care proveneau părinţii istoricului. În camera copiilor, pasiunea cititului de care era stăpânit fiul cel mare - Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărţi, o masă de scris, un sfeşnic cu lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază şi ea de o descriere amănunţită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată „O viaţă de om aşa cum a fost".


Să auzim de bine!
AlexM

marți, 21 ianuarie 2020

Cărți poștale maxime cu Eminescu și Veronica Micle


Anul acesta, Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, a fost marcată de Romfilatelia prin emisiunea Cupluri celebre. Poezia dragostei dedicată lui Mihai Eminescu, de la nașterea căruia se împlineau 170 de ani, și Veronicăi Miclea, iubita poetului pentru o anumită perioadă de timp. Din punctul meu de vedere a fost o alegere îndoielnică a instituției care ne ”delectează” cu materiale filatelice, de a simplifica importanța Zilei Culturii Naționale și a aniversării nașterii Poetului la relația de iubire a acestuia, oricât de intensă ar fi fost ea.
Emisiunea respectivă se compune din două timbre și o coliță nedantelată. Vă las pe dumnevoastră să apreciați calitatea acestora. 



Cărți poștale maxime realizate.
1. Cu timbrul de 5 lei. Portretul lui Mihai Eminescu.


Cartea poștală a fost realizată 
de regretatul dr. Ioan Daniliuc.

2. Cu marca poștală de 11,50 lei. Veronica Micle.


3. Cu timbrul coliței nedantelate (28,50 lei). Mihai Eminescu și Veronica Micle.

Imaginea cărții poștale-suport reprezintă ilustraţia 
coperţii volumului de poezii „Iubire din iubire...Eminescu”
 de Liliana Albu. Grafica: Mihai Cătrună



Să auzim de bine!
Alex M


marți, 24 decembrie 2019

Hristos se naște, măriți-L!


În acest an marcarea, filatelică, a Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos s-a făcut prin emisiunea Crăciun 2019, pusă în circulație la 15 noiembrie. Au fost emise două mărci poștale (de 1,70 lei fiecare) și o coliță dantelată de 28,50 lei. Acestea au ca imagini trei miniaturi din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului, aflat în colecția Bibliotecii Academiei Române: „Nașterea Domnului” și „Steaua Magilor” pe timbre, și „Fecioara cu Pruncul” pe colița dantelată.




Ștampila prima zi are un desen tematic destul de simplist, dar potrivit pentru a realiza câteva cărți poștale maxime.

Cărți poștale maxime (realizare personală)
1. Nașterea Domnului

Fila din Imnul Acatist al Maicii Domnului
conținând miniatura „Nașterea Domnului”

2. Steaua magilor

Fila din Imnul Acatist al Maicii Domnului
conținând miniatura „Steaua Magilor”

3. Fecioara cu Pruncul



La Sfânta Naștere a Domnului Iisus Hristos să purtați în suflete pace și liniște, bucurie nemărginită și dragoste necondiționată pentru semeni!
CRĂCIUN  BINECUVÂNTAT!

Alex M

sâmbătă, 21 septembrie 2019

560 de ani de existență a Bucureștiului. Cărți poștale maxime.

În perioada 19-22 septembrie se desfășoară la București Expoziția Filatelică Națională cu Participare Internațională, EFIRO 2019, ediția a V-a. Cu acest prilej, a fost introdusă în circulație o emisiune de mărci poștale formată din 3 timbre și o coliță nedantelată, astfel:
- Marca poștală cu valoarea nominală de 1,70 lei marchează 560 de ani de atestare documentară a Bucureștiului și are ca imagine colița nedantelată dedicată aniversării a 500 de ani de existență a orașului București (20.09.1959).
- Pe timbrul de 3,10 lei este reprodus un plic circulat în anul 1858, cu francatură multiplă Cap de Bour 27 Parale + 27 Parale (raritate a filateliei românești).
- Al treile timbru, cu nominalul de 12 lei, se referă la aniversarea a 145 de ani de la înființarea Uniunii Poștale Universale (UPU) - 9 octombrie 1874, la Berna.
- Timbrul coliței nedantelate a emisiunii (28,50 lei) are ca imagine un fragment din prima coliță nedantelată românească (Expoziția EFIRO din anul 1932).

Am realizat cărți poștale maxime doar cu timbrul de 1,70 lei, folosind ștampila prima zi a emisiunii și ilustratele tipărite la tipografia KayaPrint din București.
1.Ilustrată maximă având ca imagine colița dantelată din anul 1959. Această coliță a fost tipărită în 30.000 de exemplare și este o raritate în filatelia noastră. Apropo: colițele contemporane cu noi au tiraj de maxim 5.000 de exemplare și, probabi, multe din ele zac prin magazinele filatelice.

2. Carte poștală maximă ce reproduce Hrisovul lui Țepeș din 20 septembrie 1459. Documentul a fost descoperit în jurul anului 1900, foarte deteriorat şi se păstrează la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu.

3. Ilustrate maxime cu portretul lui Vlad Țepeș.





Să auzimde bine!
Alex M





miercuri, 11 septembrie 2019

Castele pe cărți poștale maxime.


La 12 aprilie 2017, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale intitulată „Europa, Castele”, formată din două timbre cu valorile nominale de 4,50 lei, respectiv 15 lei. Pe primul timbru este reprezentat Castelul Corvinilor (Hunedoara), iar pe celălalt găsim imaginea Castelului Károlyi (Carei). Din păcate, ștampila prima zi, având localitatea București nu a putut fi folosită pentru realizarea de ilustrate maxime și am apelat, pentru obliterare, la serviciile oficiilor poștale Hunedoara și Carei. Mulțumesc, cu acest prilej, domnului Nicolae Chețe și doamnei Luciana Fericean pentru sprijinul acordat în acest sens.

1. Castelul Corvinilor impresionează prin prezența sa, ce domină orașul Hunedoara, reprezentând un monument singular în România și printre cele mai atractive din Europa. Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârîul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Aceasta a cunoscut, în timpul lui Iancu de Hunedoara, transformări însemnate servind atât drept punct strategic întărit, cât și ca reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare.
Cărțile poștale maxime pe care le-am realizat au fost obliterate la data de 24.05.2019, când la Hunedoara a  avut loc deschiderea oficială a celei de a V-a ediții a Târgului European al Castelelor, un eveniment unic în România care își propune să promoveze frumusețea monumentelor istorice din țară și din Europa.




2. O splendidă bijuterie arhitecturală, Castelul Karoly din Carei este considerat un adevărat “Peleş al Transilvaniei”. Predecesorul castelului a fost o casă întărită de piatră construită de Károlyi Láncz László cu învoirea lui Matei Corvin. În anul 1592, în fața pericolului turcesc, casa este transformată de către Károlyi Mihály în cetate. Au fost adăugate șanțuri de apărare, o curte interioară și bastioane în formă patrulateră. Mai târziu, în 1794, contele Károlyi József a ordonat dărâmarea cetății și construirea unui castel în stil baroc, iar peste 100 de ani acesta a fost reconstruit, din nou, devenind un castel în stil neogotic-neobaroc, cu șapte turnuri și șanț de apărare. 






Să auzim de bine!
Alex M

marți, 2 iulie 2019

Cărți poștale maxime cu Dunărea.

Ultima emisiune de mărci poștale a lunii iunie a fost introdusă în circulație vineri, 28 iunie a.c., fiind prilejuită de sărbătorirea Zilei Internaționale a Dunării (29.06). Seria se compune din patru timbre, având ca temă Dunărea în pictura românească.
            1. Pe timbrul cu valoarea de 2,80 lei este ilustrată pictura „Dunărea la Cazane” (1930-1935), ulei pe placaj, autor Marius Bunescu ( 1881-1971).
            2. Pictura „Peisaj la Dunăre” (1934-1939), ulei pe carton, autor Petre Iorgulescu Yor (1890-1939) se regăsește pe marca poștală cu valoarea de 5 lei.
            3. Al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei ilustrează pictura „Dunărea la Turtucaia” (1912-1916), ulei pe pânză, autor Gheorghe Petrașcu (1872 – 1949).
            4. Pe marca poștală cu valoarea nominală de 12 lei este redată pictura „Peisaj la Turtucaia. Dunăre” (1938), ulei pe pânză, autor Iosif Iser (1881-1958).
Tirajul total este de 48.800 timbre, din care 19.200 (39,34 %) pentru Poșta Română. Au mai fost tipărite și 225 de seturi de plicuri prima zi.

Ilustrate maxime realizate, folosind timbrele emisiunii, cărți poștale tipărite prin grija d-lui. Alexandru Antonache și ștampila prima zi.

1. Cu marca poștală având valoarea nomială de 2,80 lei.

Personalitatea lui Marius Bunescu (1881-1971), impresionează prin aportul pe care acesta l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și în plan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene. Primele lecții de pictură și desen le-a primit, între 1904 și 1906, de la Dimitrie Hârlescu. În 1906 s-a înscris la cursurile Academiei Regale din München, asemenea altor mari pictori români: Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Samuel Mützner, Cecilia Cuțescu-Storck și alții. A debutat în 1911, la Salonul Oficial din București. Un an mai târziu, a început o lungă carieră administrativă, primind conducerea Muzeului Anastase Simu și, mai târziu, a Casei Memoriale Simu. În perioada interbelică a înregistrat cele mai însemnate realizări pe plan artistic (expoziții personale, primite cu entuziasm de către critica de artă și interes din partea mediului colecționarilor, a redactat Catalogul Muzeului Simu în 1937, a primit Premiul Național de pictură în 1938, iar în 1940 Meritul Cultural în grad de cavaler clasa I. În perioada războiului a fost director al Muzeului Simu și director delegat al Artelor. În anii de după 1947, Bunescu a continuat pe calea începută înainte, fără a-și transforma stilul pentru a se adapta noilor condiții ideologice impuse artei.

2. Cu timbrul de 5 lei.

Cel care avea să fie pictorul Petre Iorgulescu-Yor (1890-1939) a absolvit Facultatea de Drept din Iași în anul 1914, dar s-a despărțit, fără regrete, de o carieră politică, impusă de familie, dedicându-se, pe deplin,  artei. În 1919 a plecat la Paris unde a studiat la Academia Julian, apoi la Academia Modernă, la clasa profesorilor Othon Friesz și Maurice Denis. Ca artist, a debutat la Salonul Oficial francez (1920), unde a organizat și prima sa expoziție personală de desene, manifestare primită elogios de presa franceză a vremii. În anul 1927, Iorgulescu-Yor a pictat, împreună cu prietenul său, artistul Vasile Popescu, într-un sat de pe malul Siretului, iar în perioada 1928 - 1939 a expus la Salonul Oficial București. Yor a excelat ca peisagist, fiind atras îndeosebi de farmecul Balcicului, de atmosfera medievală a Sighișoarei, de satele transilvănene sau de așezările din sudul țării. A fost un important colorist al perioadei interbelice, folosind o paletă largă de culori, preferatele sale fiind nuanțele calde, liniștitoare. Ultimii ani de viață îi sunt marcați de o gravă suferință fizică și psihică care l-a dus spre sinucidere.

3. Cu marca poștală de 8,50 lei.

Gheorghe Petrașcu (1872-1949 s-a născut în orașul Tecuci, într-o familie cu tradiții culturale. Scoala primară și gimnaziul le-a urmat la Tecuci, iar liceul la Brăila. A urmat cursurile Facultății de Știintele Naturii din București si cursurile Școlii de Arte Frumoase, clasa Profesorului Mirea.
Frate cu diplomatul, scriitorul și criticul literar și de artă Nicolae Petrașcu, Gheorghe Petrașcu a arătat, de tână, înclinații artistice, făcând primele studii la Universitatea Națională de Arte din București. La recomandarea lui Nicolae Grigorescu a primit o bursă pentru a se perfecționa în străinătate. După un scurt timp petrecut la München, a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian și a lucrat în atelierul lui Bouguereau (1899-1902). La prima sa expoziție personală, de la Ateneul Român (1900), a fost remarcat de scriitorii Barbu Delavrancea (atunci primar al Bucureștiului) și Alexandru Vlahuță, care au cumpărat, fiecare, câte o lucrare.
A pictat cu pasiune peisaje, atât în țară (Sinaia, Târgu Ocna, Câmpulung-Muscel), cât și în Franța (Vitré, Saint-Malo), Spania (Podul San Martin din Toledo) dar, mai ales, în Italia (Veneția, Chioggia, Napoli).

4. Cu marca poștală având valoarea nomială de 12 lei.

Iosif Iser (1881-1958) s-a la Bucureşti în familia negustorului Alexandru Rubinsohn, naturalizat ca Alexandru Iosif. A copilărit în satul Boteni, judeţul Argeş, locul în care tatăl său este administratorul unei mori, a urmat clasele primare la şcoala de Băieţi nr. 2 din Piteşti, unde l-a avut coleg pe Ion Minulescu, de care îl va lega toată viaţa o prietenie strânsă. După ce a terminat liceul la Bucureşti, a studiat pictura la München. S-a remarcat publicând schiţe satirice pentru „Adevărul” şi „Facla”. A lucrat şi în Franţa la Academia Rancon şi a colaborat cu publicaţii franceze cărora le furniza desene satirice. În 1936 a înfiinţat, împreună cu Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Steriade şi alţi pictori, gruparea „Arta”. A participat la numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. A organizat nenumărate expoziţii, personale şi de grup, atât în ţară, cât şi în străinătate, între anii 1906-1958, iar în 1955 a devenit membru al Academiei Române. A făcut nenumărate caricaturi în ziarele vremii, pentru "Adevărul" şi "Furnica". A expus de-a lungul timpului alături de artişti precum Pallady, Ressu, Tonitza, Petraşcu, Jalea, Medrea şi a legat prietenii cu Brâncuşi, Luchian, Picasso şi Derain. un colorit în care predomină tonurile pământoase. În perioada de maturitate, pictura lui Iser a cuprins scene de viață, pe teme dobrogene, cu portrete de localnici tătari. În urma unor călătorii în Spania și în Orient, Iosif Iser adoptă o coloristică mai luminoasă, cu tentă exotică, compozițiile capătă echilibru și monumentalitate. A continuat să trateze tema tătarilor, cu lucrarea Tătăroaică în albastru sau Familie de tătari. Mai târziu, a adăugat colecției și o serie de picturi care tratau arlechini. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române.
*  *  *

Cu această emisiune Romfilatelia ne-a făcut o nouă surpriză. Bineînțeles că neplăcută. „Inovatorii”  acestei societăți au găsit de cuviință ca ștampila prima zi să aibă textul principal în ...limba engleză! Motivul nu poate fi decât unul singur. Disprețul față de limba română. Acum îmi explic de ce comunicatele, în engleză, venite de la Romfilatelia sunt mai corecte decât cele redactate în Limba Română. Oricum, cu asemenea născociri nu vom intra mai repede în filatelia europeană. Pentru că diferențele între noi și restul Europei sunt enorme, și nu țin, neapărat, de limba folosită pentru inscripționare materialelor filatelice (timbre, plicuri prima zi, ștampile prima zi).

Și mai este un aspect care trebuie luat, serios, în considerare. Oare această ștampilă este valabilă, poștal vorbind??!! Și filatelic, de asemenea.



Să auzim de bine!
Alex M