sâmbătă, 16 martie 2019

Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere. Cărți poștale maxime.


Cecilia Cuțescu-Storck (14 martie 1879 – 29 octombrie 1969) a fost o pictoriță din România, cu puternică influență în viața culturală din perioada interbelică.S-a născut în Comuna Câineni, din Vâlcea, fiind adoptată de bunicii materni. În anul 1897 a fost  trimisă la München pentru a studia pictura cu cei mai buni profesori ai vremii, iar apoi drumul ei ajunge în Franţa, la École des Beaux-Arts din Paris. În 1903 s-a căsătorit cu muzicianul Romulus Kunzer. După nouă ani de studii în străinătate, Cecilia Cuţescu s-a stabilit la Bucureşti, iar în 1909 s-a recăsătorit cu sculptorul Frederic Storck. Împreună cu artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore,  a înfiinţat „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore” (1916), devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti. Tot în anul 1916, Cecilia devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti,  fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa.
A fost, de asemenea, și prima femeie din România care a realizat artă murală. Este vorba de frescele „Istoria negoțului românesc”, care se află în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, „Apologia artelor românești”, de pe plafonul fostului Palat Regal şi de lucrarea „Agricultura, industria şi comerţul", aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank. În perioada interbelică a primit numeroase distincţii la expoziţii internaţionale, printre care şi cea de Cavaler al Legiunii de Onoare (Franța,1933).
În anul 1948, operele soților Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând atunci doar anexele ce au fost folosite ca spațiu de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat si adăpostește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.
Pentru întreaga activitate artistică, în anul 1957 Cecilia a primit titlul de „Maestru Emerit al Artei”. Artista s-a stins din viață în 1969, la București.

Cu prilejul celor 140 de ani de la nașterea Ceciliei Cuțescu-Storck, la data de 14.03.2019 Romfilatelia a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă dintr-un timbru (5 lei), o coliță dantelată (28,50 lei și un plic prima zi (13 lei). 
Ilustrate maxime realizate 
1. Cu marca poștală a emisiunii, pe care este ilustrat autoportretul Ceciliei Cuțescu-Storck.
Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, autoportret”

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

Ilustrată maximă „Cecilia Cuțescu-Storck, portret”

2. Folosind timbrul coliței dantelate. Acesta are ca imagine portretul Ceciliei Cutescu-Stork, lucrat în marmură de Frederic Stork în anul căsătoriei lor (1909).
Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

.


Să auzim de bine!
Alex M


joi, 28 februarie 2019

Muzeul Național Brukenthal pe cărți poștale maxime

Muzeul Național Brukenthal aniversează în fiecare an, pe 25 februarie, data la care a fost deschis oficial. Inaugurarea muzeului a avut loc în 25 februarie 1817 și funcționează în palatul cu același nume, construit de baronul Samuel von Bruckental între anii 1778 –1788. Edificiul a fost ridicat pentru a servi drept reşedinţă oficială a baronului şi sediu al colecţiilor sale. Muzeul porpriu-zis este considerat cel mai vechi din România și una dintre primele instituții de acest gen din Europa. Adăpostește importante colecţii aflate într-un vast complex muzeal naţional alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare.

La 17.02.2017 Romfilatelia a dedicat o emisiune de mărci poștale, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la deschiderea muzeului. Au fost puse în circulație patru timbre, astfel:
            - Portretul baronului Samuel Von Brukenthal este ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,20 lei; de asemenea, se găsește – ca subiect secundar – și pe celelalte trei timbre ale seriei;
            - Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează faţada Palatului Brukenthal;
            -  Blazonul familiei Brukenthal este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei;
            - Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei, se află – ca subiect secundar – și pe marca poștală de 2,20 lei.

Au fost tipărite și 210 seturi a câte 2 plicuri prima zi, ia ca forme de machetare s-au folosit coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre +1 vinietă.
Mai multe pe http://www.romfilatelia.ro/ro/muzeul-national-brukenthal-200-de-ani-de-la-infiintare/

Pentru a obține ilustrate maxime cu aceste mărci poștale am folosit ștampila aniversară realizată de AF Sibiu, care a fost la dispoziția publicului la OP Sibiu 1, în ziua de 25.02.2017.

Ilustrate maxime realizate

1. Cu timbrul de 2,20 lei
Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal

2. Cu timbrul de 2,50 lei
Faţada Palatului Brukenthal

3. Cu timbrul de 8 lei
Blazonul familiei Brukenthal 

4. Cu timbrul de 15 lei.
 Ceasul de buzunar
al baronului Samuel Von Brukenthal
Portretul baronului Samuel Von Brukenthal




Să auzim de bine!
Alex M




sâmbătă, 23 februarie 2019

Parcul Național Domogled - Valea Cernei, ilustrate maxime.

Romfilatelia a introdus în circulație, la 17 august 2018, emisiunea de mărci poștale Parcuri Naturale din România dedicată Parcului Natural Domogled – Valea Cernei, cel mai mare parc naţional. Pe timbrele emisiunii sunt reproduse exemplare din flora și fauna parcului, asfel:
            - Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii, o plantă cu florile de culoare albastru-violet, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei;
            - Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprodusă Primula auricula ssp. serratifolia, cunoscută popular ca Urechea ursului;
            - Testudo hermanni, sau Țestoasa bănățeană, ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 5 lei;
            - Rădașca, denumită științific Lucanus cervus, este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei;
            - Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este redat Zamenis longissimus, denumit și Șarpele lui Esculap care, înfășurat pe un toiag, este simbolul medicinei.
Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi și un set de patru cărți poștale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă, coliţă dantelată și bloc de 4 timbre (în albumul filatelic).


Ștampila prima zi reprezintă logoul Parcului

Parcul Național Domogled - Valea Cernei s-a înființat în anul 1990, a fost declarat arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 și are administraţie proprie începând cu anul 2003. Parcul este situat în sud-vestul României şi se întinde pe suprafaţa a 3 judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj. Din punct de vedere geografic, se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi, respectiv, Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng. Parcul național reprezintă o zonă montană, în arealul căreia sunt incluse 10 rezervații naturale. În Parc viețuiesc 14 specii de mamifere, o reptilă și un amfibian, șase specii de pești, 22 de specii de nevertebrate, precum și aproximativ 20 de specii de păsări. De asemenea cresc în jur de 25 de specii de plante sub protecție strictă.

Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei funcționează, din anul 2003, în localitatea Băile Herculane. Tot aici se găsește și Centrul de Vizitare al Parcului National Domogled - Valea Cernei, inaugurat la 19 noiembrie 2015Ca urmare, pentru realizarea ilustratelor maxime cu timbrele acestei emisiuni, am ales să aplic ștampila poștală de zi de la OP Băile Herculane, din data de 19 noiembrie 2018. Astfel am obținut o foarte bună concordanță de loc și dată. Mulțumesc pe această cale doamnei Maria Petcu, direcor al OJP Caraș Severin, pentru sprijinul acordat!

După părerea mea, piesele la care s-a folosit ștampila prima zi sunt suveniruri (cartoane) filatelice, NU cărți poștale maxime, pentru că nu există concordanță de loc (ștampila funcționând la București). Dar, în acest domeniu, plăcerea de a realiza personal ilustrate maxime în aceste condiții primează regulilor. Astfel stau lucrurile cu făcăturile pe care Romfilatelia le vinde la prețuri de speculă (63 de lei în acest caz, unde s-a folosit doar seria de 27,60 lei). Vezi http://romfilatelia.ro/magazin/produs/colectii-anuale/parcuri-naturale-din-romania/
 În plus, la realizarea „ilustratelor maxime” respective veți observa, dînd clic pe adresa de internet de mai sus, că imaginile a cel puțin 3 cărți poștale reproduc imaginile timbrelor, lucru interzis de regulamentul  în domeniu.

Ilustrate maxime.
         1. Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii este o specie xero-mezofilă, care crește ca plantă erbacee perenă. Plantele sunt joase, iar tulpinile lor pot avea de la 1 cm până la maximum 20 cm. Frunzele sunt dispuse alternativ pe tulpină, iar cele inferioare sunt în principal pețiolate. Florile, de culoare albastru-violet, sunt grupate în mod individual, au formă de clopot și sunt hermafrodite. Datorită arealului restrâns în care poate fi întâlnită, această specie este protejată.


2. Primula auricula ssp. serratifolia, denumită și Ciuboțica cucului bănățean sau Urechea ursului, este printre speciile cu cea mai mare valoare fitogeografică din familia Primulaceae, reprezentând un taxon endemic amenințat. De obicei, înflorește din aprilie până la sfârșitul lunii mai. Este o specie perenă ce crește până  la 20 cm înălțime. Florile galbene cresc în clustere pe tulpini lungi de 5-20 cm. Epitetul specific auricula înseamnă „în formă de ureche” și se referă la forma frunzelor.


3. Testudo hermanni, sau Țestoasa bănățeană (Testudo hermanni) face parte din familia Testudinae și este caracterizată prin carapacea de 12-24 cm, care este bombată,  galben-maronie cu pete închise la culoare. O broască țestoasă de uscat poate atinge ușor la maturitate 25-30 cm, în diametru și 2-3 kg, în greutate. 



4. Lucanus cervus, cunoscută sub numele de rădașcă, este un gândac din familia Lucanidae. Rădașca se numără printre cei mai mari și remarcabili gândaci din Europa. Caracteristice sunt mandibulele mari și roșcate ale masculului, care seamănă cu coarnele de cerb și pot fi mișcate ca un clește. La exemplare mari, lungimea coarnelor poate atinge aproape jumătate din lungimea totală a gândacului, care este 25-75 mm.


5. Zamenis longissimus, sau Șarpele lui Esculap, este un șarpe neveninos din familia Colubridae. Lungimea acestui exemplar poate ajunge până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți solzi, dungați în lung cu alb. Când este prins se repede furios și mușcă fiind numit, în anumite zone, și „șarpe rău”.






Să auzim de bine!
Alex M



miercuri, 30 ianuarie 2019

Ziua Internațională a Omului de Zăpadă. Ilustrate maxime.

Începând cu anul 2011, la 18 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a Omului de Zăpadă. Data nu este aleasă întâmplător, întrucât cifra „1” arată ca un baston sau o mătură, iar cifra „8” reprezintă chiar forma omului de zapadă.
Personaj de literatură sau obiect de joacă, omul de zăpadă poate fi aducător de magie, purtător de metafore sau instrument în dezvoltarea creativităţii. Cine n-a făcut în viaţa lui un om de zăpadă? Cu fular sau fără, triunghiular sau din trei sfere una peste alta, construirea omului de zăpadă a făcut parte din bucuriile iernii încă din Evul Mediu, prima dovadă documentară fiind un manuscris din anul 1380. De-a lungul istoriei găsim diverse urme lăsate de acest personaj. De exemplu, o biografie a lui Michelangelo menţionează figura de omăt modelată în iarna 1492-1493, la Palatul Medici. William Shakespeare aduce şi el vorba despre un om de zăpadă în drama „Richard II” (”O, that I were a mockery king of snow”). Mai multe aflați dând clic aici.

Cu prilejul acestui eveniment am realizat două cărți poștale maxime, pentru care am folosit:
- timbrele cu valorile nominale de 3 și 15 lei din emisiunile „Sărbători de iarnă” - 2018, respectiv „Obiceiuri de Anul Nou” - 2016;
- ștampila poștală de zi, cu data de 18.01.2019, a O.P. Vatra Dornei 1;
- cărți poștale tipărite la Good Color, respectiv FullColor, din București. 




Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 5 ianuarie 2019

Pentru români lupul dacic nu este, doar, mitologie! Ilustrate maxime privind asigurarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene


România va exercita, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene  pentru o perioadă de 6 luni, ce va fi marcată de responsabilități pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, precum şi de o încărcătură simbolică exprimată prin motto-ul  ales: „Coeziunea, o valoare comună europeană“.
Consiliul Uniunii Europene este un factor decizional esențial pentru funcționarea Uniunii. Acesta negociază și adoptă acte legislative, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, prin intermediul procedurii legislative ordinare, cunoscute și sub numele de codecizie. Consiliul este responsabil de coordonarea politicilor statelor membre în domenii specifice, cum ar fi:
            - politicile economice și bugetare;
            - educație, cultură, tineret și sport;
            - politica de ocupare a forței de muncă.
De asemenea, Consiliul încheie acorduri internaționale între UE și alte țări sau organizații internaționale și adoptă bugetul U.E.
Nu există membri permanenți ai Consiliului UE. Acesta se reunește în 10 configurații diferite, fiecare corespunzând unuia dintre domeniile politice supuse dezbaterii. În funcție de configurație, fiecare țară își trimite ministrul care se ocupă de domeniul abordat. Reuniunile sunt prezidate de ministrul de resort din țara care deține președinția UE în momentul respectiv. Face excepție Consiliul „Afaceri externe”, care este prezidat întotdeauna de aceeași persoană - Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

Romfilatelia a pus în circulație, la 4 ianuarie a.c., emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment, sub denumirea „Președinția României la Consiliului Uniunii Europene”, compusă dintr-un timbru (5 lei), al cărui tiraj este de 18.680 bucăți, din care 6.300 (33,9%) au fost repartizate Poștei Române. După părerea mea, CNPR primește extrem de puține timbre ținând seama, mai ales, de anvergura evenimentului aniversat. Ca forme de machetare, s-a optat pentru coala de 30 de timbre și minicoala de 10 mărci poștale + 5 viniete.
Timbrul reprezintă logo-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, al cărui desen simbolizează drapelul de luptă al dacilor (lupul dacic). Acest lucru nu este amintit în nici una din descrierile logo-ului pe care le-am accesat pe internet, în toate menționându-se doar că „lupul este un animal prezent în mitologiile majorității culturilor europene”. 
Pentru români lupul dacic nu este, doar, mitologie!


Ștampila prima zi este figurativă dar, din păcate, imaginea ei nu ne-a permis să facem ilustrate maxime cu triplă concordanță!




Cărți poștale maxime realizate.








Să auzim de bine!
Alex M

marți, 25 decembrie 2018

Crăciun Binecuvântat!

Vă doresc sănătate, liniște și bucurie! Crăciun Fericit!

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă poștală de zi, Iași, 24.12.2010 

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă ocazională, OP București 13, 21.12.2012 
Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă prima zi, OP București 37, 09.11.2010 




Să auzim de bine!
Alex M



marți, 18 decembrie 2018

Centenarul Marii Uniri - ultimul episod. Emisiunea filatelică din 16 noiembrie-eșec total.


Postări anterioare: [1], [2], [3], [4], [5]
11. Am așteptat cu mult interes lansarea emisiunii de mărci poștale „Centenarul Marii Uniri” care ar fi trebuit să reprezinte încununarea activității Romfilatelia pentru onorarea acestui eveniment. Și ce primim? Citiți mai jos descrierea, făcută de instituția respectivă, acestei emisiuni:

„Pentru a celebra marile realizări istorice ale românilor din urmă cu 100 de ani, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Centenarul Marii Uniri. Emisiunea filatelică este alcătuită dintr-o coliță dantelată cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrată cu o fotografie a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, aflați într-o postură familială, privind spre o vază de flori. Pe coliță mai sunt ilustrate două specii de flori apreciate de suveranii Marii Uniri, respectiv Polygala chamaebuxus, prețuită de Ferdinand I, care îi aducea aminte de copilărie, și Lilium candidum, o specie de crini iubită de Regina Maria, pe care a și pictat-o. Un alt element al coliței este stema de stat a României Întregite.”

Este ușor de remarcat că textul respectiv este fără conținut, întrucât nu amintește, nici măcar în trecere, de.....TIMBRUL EMISIUNII!!!  Timbrul unei colițe definește tema/subiectul unei emisiuni de mărci poștale!! Nu elementele decorative de pe coliță! Dar personalul de la Romfilatelia, mă refer la cel implicat în realizare pieselor filatelice, atot(ne)cunoscător are altă viziune. FALSĂ!
Iată ce ni s-a servit, în 450 de exemplare (colița dantelată)!

Observăm că pe timbrul coliței este reprezentat...vasul cu flori aflat între rege și regină!
Colița s-a tipărit și în varianta nedantelată (387 exemplare), pentru albumele filatelice.
Privind lucrurile artistic, colița este excepțională. Dar filatelic, ea se încadrează în tematica, generoasă, numită FLORĂ.

Am făcut, totuși, un suvenir filatelic cu timbrul acestei colițe și ștampila prima zi, pe care o prezint mai jos, cu amărăciunea că nu s-a putut mai mult!





Să auzim de bine!
Alex M

vineri, 30 noiembrie 2018

Centenarul Marii Uniri (V)

Postări anterioare: [1], [2], [3], [4]
Trei emisiuni de mărci poștale fac subiectul acestui articol: „Făuritori ai Marii Uniri”-partea a doua, apărută la 17 septembrie, după șase luni de la prima parte, „Monumente ale cinstirii eroilor neamului”, pusă în circulație la 12 octombrie și „Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare” (15 octombrie).

8. „Făuritori ai Marii Uniri” ( II)
Seria se compune din patru timbre, având valorile nominale 2 lei, 5 lei, 8,50 lei și 11,50 lei, pe care sunt reproduse portretele unor personalități ce s-au luptat și au avut un rol determinant, pentru îndeplinirea idealului național al românilor. De asemenea, emisiunea mai are o coliță nedantelată, al cărei timbru, cu valoarea nominală de 19 lei, reproduce stema de stat a României Întregite.


Cărți poștale maxime
8.1 Pe timbrul de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, ce și-a dedicat întreaga viață idealului național. A fost unul dintre liderii mișcării memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru națiunea română în Austro-Ungaria. Autoritățile maghiare l-au arestat în urma procesului de la Cluj (1894), însă el nu s-a lăsat intimidat. A fost un patriot înflăcărat până la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

8.2 Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. Din 1906 și până în 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa în problema națională. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declarația prin care națiunea română se declara „liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și s-a numărat printre cei patru delegați care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluția Unirii. În decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, însă a avut un mandat scurt, deoarece, în ianuarie 1920, a plecat în străinătate, pentru a contribui la recunoașterea internațională a Marii Uniri.


8.3 Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Flondor, alături de alți tineri bucovineni, a decis să preia inițiativa fondării unei mișcări naționale românești. În timpul Primului Război Mondial a refuzat să se refugieze în România, fiind nevoit să se confrunte atât cu autoritățile imperiale, cât și cu naționaliștii ucraineni. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii cu Regatul României. După Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administrației românești în Bucovina.


8.4 Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A militat pentru alianța României cu Antanta în Primul Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iași. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei naționale, în calitate de președinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor. A rămas în capitala Franței în timpul tratativelor de pace și a făcut lobby pe lângă marile cancelarii occidentale pentru o obține o situație favorabilă României.


8.5 Pe timbrul coliței nedantelate a emisiunii este reprodusă stema de stat a României Întregite. Manșeta coliței este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de încoronare, alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927).


9. Monumente ale cinstirii eroilor neamului
Emisiunea se compune din cinci mărci poștale.

Cărți poștale maxime 
9.1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este reprezentat Monumentul Eroilor C.F.R., situat în Piața Gării de Nord, din București, operă a renumiților sculptori Cornel Medrea și Ion Jalea, A fost inaugurat în luna mai a anului 1943, pentru a cinsti memoria eroilor ceferiști căzuți la datorie pe front, în Primul Război Mondial. Grupul statuar, turnat în bronz, montat pe un piedestal din beton, placat cu granit, este compus din mai multe personaje. O femeie, care simbolizează Patria, ține o cunună de lauri deasupra capului unui muncitor feroviar. Lângă ea, de o parte a soclului, se află doi muncitori ceferiști, iar de cealaltă parte un soldat român, în ținută de campanie, care ocrotește o femeie și pe copilul acesteia. Pe fațada principală a piedestalului este înscrisă inscripția „Eroilor CFR – 1916-1918”. Pe partea laterală a soclului este săpată în marmură albă următoarea inscripție: OMAGIU ȘI RECUNOȘTINȚĂ EROILOR MILITARI DE CĂI FERATE ȘI TRANSPORTURI DIN ARMATA ROMÂNĂ CARE S-AU JERTFIT PENTRU CAUZA NAȚIUNII.



9.2 Monumentul Eroilor Sanitari este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei, fiind situat în zona stației de metrou „Eroilor” din București, A fost ridicat în 1932, în memoria corpului medical românesc care a salvat vieți omenești în Primul Război Mondial. Opera aparține sculptorului italian Raffaelo Romanelli. Pe un soclu din beton, placat cu travertin, se înalță un grup statuar realizat din bronz, în partea superioară a soclului fiind redate, scene din activitatea corpului sanitar în timpul războiului: brancardieri adunând răniții de pe câmpul de luptă, chirurgi militari operând, un spital de campanie, o soră de caritate care pansează un rănit etc. Pe unul dintre panourile-basorelief de pe monument este reprezentată Regina Maria, ca soră sanitară, alături de Prințul Nicolae al României, în uniformă de cadet, și Principesa Elisabeta de România, de asemenea în uniformă de soră sanitară. Pe fațada principală a piedestalului, pe o placă din travertin, este inscripționat, cu litere în relief, EROILOR SANITARI 1916-1920.


9.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentat Mormântul Ostașului Necunoscut, situat în Parcul „Carol I” din București. Acesta simbolizează sacrificiul tuturor ostașilor anonimi care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru Întregirea României. Ceremonia depunerii osemintelor Ostașului Necunoscut a avut loc la Mărășești, în data de 14 mai 1923. Sarcofagul a ajuns în București la 17 mai 1923, ceremonia de înhumare desfășurându-se într-un cadru festiv, în prezența Familiei Regale, a membrilor guvernului și a unui numeros public, pe platoul din fața fostului sediu al Muzeului Militar, din Parcul „Carol I”. În anul 1927 a fost realizat proiectul ansamblului funerar, după planurile sculptorului Emil Wilhelm Becker. Tot atunci, prin grija Asociației „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacără arde și în prezent, zi și noapte.

9.4 Imaginea Monumentului Eroilor Aerului o găsim pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. Monumentul este situat în Piața Aviatorilor și a fost  construit între anii 1930-1935, pentru a cinsti memoria aviatorilor români militari și civili. Statuia din bronz, realizată de Iosif Fekete, Lidia Kotzebue și Arnold Cencinschi are o înălțime de 5 m și o greutate de 5 t. 


9.5 Timbrul cu valoarea nominală de 19 lei redă Monumentul Trupelor de Geniu – Leul. Acesta este situat în București, la intersecția bulevardelor Iuliu Maniu și Geniului, și a fost construit din inițiativa generalului Constantin Ștefănescu-Amza, comandant al Școalelor și Centrului de Instrucție al Geniului, A fost inaugurat la data de 29 iunie 1929.



10. Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare.
Emisiunea de mărci poștale dedicată martiriului prințului-călugăr Vladimir Ghika se compune dintr-un timbru și o coliță dantelată.



Fericitul Vladimir Ghika a trăit cea mai mare parte a vieții în afara României. S-a format intelectual în Franța, unde s-a stabilit în 1878, după ce tatăl, Ion Ghika, fusese numit ministru al României la Paris. Vladimir Ghika a absolvit liceul, Facultatea de Drept și Școala de Științe Politice la Toulouse. A fost foarte apropiat de fratele său Dimitrie, diplomat de carieră, pe care l-a urmat în toate misiunile diplomatice. În 1898, Dimitrie a fost trimis de Ministerul de Externe la Roma, prilej pentru Vladimir de a se apropia de catolicism. În timpul Primului Război Mondial, Vladimir Ghika s-a mutat la Roma, împreună cu fratele Dimitrie, care fusese numit ambasador. România nu avea o reprezentanță oficială pe lângă Sfântul Scaun, iar prin activitatea sa prolifică, Vladimir Ghika a fost un fel de ambasador la Vatican. Cei doi frați au constituit o dublă ambasadă a României: Dimitrie – trimisul Regelui, Vladimir – trimisul lui Dumnezeu. Începând din 1917, Vladimir Ghika s-a implicat în constituirea unor regimente românești în Italia, formate din prizonieri de război ardeleni. În anul următor, Monseniorul a participat la activitățile de lobby inițiate de Consiliul Național al Unității Române, cu sediul la Paris. La 28 septembrie 1918, Vladimir Ghika a fost desemnat oficial de Consiliu să reprezinte România pe lângă Sfântul Scaun. În această calitate, a comunicat Sfântului Părinte vestea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Cărți poștale maxime

10.1 Pe timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 5 lei, este ilustrat un portret al Fericitului Vladimir Ghika.


10.2 Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este reprodusă o marcă poștală concepută de Vladimir Ghika, în anul 1918, care conține elemente heraldice ale regiunilor istorice ale României Mari.





Să auzim de bine!
Alex M

joi, 29 noiembrie 2018

Centenarul Marii Uniri (IV)

Puteți revedea primele trei părți ale acestui ciclu dând clic aiciaici și aici.
În acest episod mă voi referi la alte două emisiuni de mărci poștale importante pentru tematica acestui serial: „Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire” (7 mai) și „80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria” (20 iulie)

6. Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire.
Emisiunea se compune din 4 timbre.
  
 Cărți poștale maxime
6.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei are ca imagine Ordinul național Steaua României instituit la 10 mai 1877 , având cinci grade: cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer și mare cruce. Ordinul se acorda și cu însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Primele două grade se purtau pe pieptul stâng, cel de comandor la gât, gradul de mare ofițer la gât și pe piept, iar marea cruce în bandulieră, peste umărul stâng și la piept. Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Acest ordin se acorda doar ofițerilor.



 6.2 Ordinul național Coroana României  este reprezentat pe marca poștală cu valoare nominală de 3 lei. A fost instituit la 10 mai 1881, având aceleași grade ca și Steaua României. Ordinul nu avea însemne de război, Gradele ordinului Coroana Românei aveau același regim de purtare ca și cele ale ordinului Steaua României. În 1916, Ordinul Coroana României a primit însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Din 9 aprilie 1918, acest ordin se purta și cu panglica medaliei Virtute Militară.



6.3 Pe timbrul cu valoare de 4,50 lei este ilustrată Medalia Virtutea Militară, cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial. A fost înființată în 1880 și avea două clase: clasa I, de aur și clasa a II-a, de argint. Se purta cu panglică din moar de culoare albastră, cu câte o bandă roșie la margini. Ambele clase se așezau pe pieptul stâng. Această medalie avea întâietate în categoria sa de decorații, iar din 1916 se acorda numai gradelor inferioare (subofițeri și trupă). Medalia Virtutea Militară a fost acordată și femeilor, care o puteau purta și cu panglica sub formă de fundă. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.




6.4 Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 este ilustrată pe marca poștală de 16 lei, fiind instituită în anul 1918. A fost conferită tuturor militarilor și asimilaților, de orice fel, care au luat parte la campania 1916-1918 și care au fost însumați (înrolați), atașați sau însărcinați cu diferite misiuni, la corpurile de trupă ori la serviciile militare. De asemenea, au primit distincția și funcționarii civili, precum și persoanele care, neaparținând oștirii, au fost chemate la un serviciu efectiv și permanent pe lângă armată. Pentru militari, panglica medaliei era din moar, în dungi, de culoare albastru închis și verde, alternând în mod egal, iar pentru civili culorile erau dispuse invers. Pentru luptele de pe diferite fronturi, la care persoana a luat parte în timpul războiului, s-au aplicat, transversal, pe panglică, barete din alamă, cu inscripții bronzate: ARDEAL, CERNA, JIU (TÂRGU-JIU), CARPAȚI, OITUZ, BUCUREȘTI, TURTUCAIA, DOBROGEA, MĂRĂȘTI, MĂRĂȘEȘTI, TG-OCNA etc.



7. 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria

Regina Maria „a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, Regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, Regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale (Constantin Argetoianu). Participarea efectivă la luptele duse în Moldova, precum și prezența suveranei în spitalele de răniți, i-a adus apelativul de „Mama Răniților”. Ea a rămas pentru toți cei care au văzut-o, atât în vizite la spitale, printre sutele de bolnavi, cât și pe front, printre soldații răniți, un simbol al curajului neclintit. Regina Maria a cucerit inimile tuturor românilor prin naturalețe, eleganță și inteligență, prin dăruire și bunătate, dar mai presus de toate, prin iubirea față de țara sa. A știut întotdeauna să se facă remarcată, apreciată și îndrăgită. Aprecia costumul popular românesc, pe care-l îmbrăca adesea, cutreierând prin țară. Regina s-a stins din viață la data de 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor. Dorința sa a fost să trăiască ultimele clipe în țara căreia i-a dedicat întreaga viață.

Emisiunea de mărci poștale cuprine 2 timbre și o coliță nedantelată.





 Cărți poștale maxime
7.1 Primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3 lei, este ilustrat cu un portret al Reginei, în care suverana poartă pe cap coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922).



7.2 Pe al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 11,50 lei, este reprodus un alt portret, în care Regina poartă pe cap o diademă.


7.3 Timbrul coliței nedantelate, cu valoarea nominală de 19 lei, este ilustrat cu o fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.





Să auzim de bine!
Alex M