sâmbătă, 20 octombrie 2018

Centenarul Marii Uniri (III). Două emisiuni filatelice importante

Puteți revedea primele două părți ale acestui ciclu dând clic aici și aici

Spre sfârșitul lunii martie 2018 au fost puse în ciculație primele două emisiuni de mărci poștale dedicate, cu adevărat, evenimentului central al acestui an: Centenarul Întregirii României. Este vorba de „Făuritori ai Marii Uniri-partea I” (20 martie) și „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” (26 martie).                                                          
4. Făuritori ai Marii Uniri-I
Emisiunea se compune din 4 mărci poștale și o coliță nedantelată.



Ilustrate maxime realizate
4.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei îl reprezintă pe Miron Cristea (1868 – 1939), primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un cleric erudit și militant pentru drepturile românilor din Austro-Ungaria. A studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obținut doctoratul în Litere la Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeșului (din 1910), a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După Unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române.



 
Miron Cristea este pe primul rând,
al doilea din dreapta
4.2 Pe timbrul de 4,50 lei este reprodus portretul Cardinalului Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic. El a citit la 1 decembrie 1918, din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.


4.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat portretul lui Iuliu Maniu (1873-1953), luptător pentru cauza națională a românilor din Transilvania. A fost unul dintre  organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. În cuvântarea pe care a ținut-o cu acest prilej, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”. Pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne.


4.4 Portretul lui Ion I.C. Brătianu (1864-1927), prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.


 4.5 Pe timbrul coliței nedantelate este reprodusă Stema României la data Marii Uniri, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.


5. 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 (9 aprilie pe stil vechi) şi a fost, în fapt, reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment se compune din două timbre și o coliță dantelată.



Ilustrate maxime realizate
5.1  Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman (1854-1925), politician reprezentativ pentru mișcarea conservatoare, înainte de 1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziţia de neclintit faţă de orice alianţă cu Imperiul Ţarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru, fiind implicat în discuţiile cu fruntașii basarabeni pentru Unire. La 27 martie 1918 s-a deplasat la Chișinău și a ţinut un discurs în faţa Sfatului Ţării, înaintea votului care a consfinţit reîntoarcerea Basarabiei la ţara-mamă.

5.2 Portretul lui Ion Inculeţ (1884-1940), președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. După Unire Ion Inculeț a fost ministru al Basarabiei, ministru al sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor și vice-președinte al Consiliului de miniștri în Guvernul României, condus de Ion Gh. Duca (1933-1937). La 10 octombrie 1918 Inculeț a fost ales membru al Academiei Române la recomandarea lui Petru Poni.


5.3 Timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa (1883-1979), luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Ţarist. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a deținut mai multe funcții de ministru și secretar de stat. În perioada 1918-1934 a fost senator și deputatat în Parlamentul României.




Să auzim de bine!
Alex M




sâmbătă, 29 septembrie 2018

Mama și copilul pe ilustrate maxime

Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF) a fost creat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1946. În 1953, numele său a fost prescurtat în Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite, dar este mai cunoscut sub acronomimul său popular UNICEF. Cu sediul în New York, UNICEF oferă asistență umanitară și pentru dezvoltare copiiilor și mamelor lor în țările în curs de dezvoltare. Agenție fondată prin voluntariat, UNICEF supraviețuiește prin fonduri guvernamentale și donații private. UNICEF a primit în 1965 Premiul Nobel pentru Pace.
UNICEF România şi-a început activitatea în 1991.

La data de 10 ianuarie 2017, UNICEF a lansat Campania globală „Primii ani din viață contează!”, cu scopul de a atrage atenția asupra primelor 1.000 de zile din viața unui copil, perioadă ce reprezintă baza pentru dezvoltarea lui, pentru reușita la școală și, mai târziu, în viață. În acest sens, se pleacă de la faptul că peste 80% din creier se formează până la vârsta de trei ani.

Pentru susținerea acestei campanii, la data de 28 septembrie, Romfilatelia a pus în circulație emisiunea de mărci poștale „UNICEF, drepturile copilului”, compusă dintr-un timbru cu valoarea nominală de 5 lei.


 A fost editat și un plic „prima zi”, în tiraj de 250 exemplare, care se vinde cu 13 lei bucata.  


Folosind timbrul emisiunii și „ștampila prima zi” am realizat patru ilustrate maxime foarte frumoase, după părerea mea! Cărțile poștale au fost tipărite la tipografia Good Color din București.

1. Ilustrată maximă „Mamă și fetiță în costume populare românești”. O consider cea mai reușită, și frumoasă totodată, piesă care ar putea fi prezentată în Concursul Mondial de Maximafilie!


2. Ilustrată maximă „Mamă și copil”. Imaginea reproduce pictura cu același nume a lui Nicolae Grigorescu.


3. Ilustrată maximă „Mame dace ocrotindu-și copiii”, scenă de pe Columna lui Traian.


4. Ilustrată maximă „Mama și copilul 1881”, pictură de Pierre-Auguste Renoir (1842-1919).




Să auzim de bine!
Alex M          




joi, 6 septembrie 2018

Centenarul Marii Uniri (II). Emisiunea de mărci poștale „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului”, o mare deziluzie.

Puteți revedea prima parte a acestui ciclu dând clic aici.

3. La 19 februarie Romfilatelia, „în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial” (vezi situl oficial), a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale  intitulată, foarte frumos de altfel, „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului” care, din păcate, s-a dovedit a fi o mare deziluzie.

Această emisiune se compun dintr-o coliță dantelată din anul 1982, supratipărită, având ca imagine pe Brâncuși în atelierul său din Paris. Fundalul mărcii poștale reprezintă crâmpeie din Coloana Infinitului. Pe manșeta coliței este supratipărit textul care constiuie denumirea emisiunii din 2018: Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului, precum și Stema actuală a Județului Gorj. Deasupra textului este tipărit cuvântul „Paris”, rămas din grafica coliței din 1982.
3.1 În anul centenarului Marii Uniri, Romfilatelia nu a avut capacitatea de a realiza o emisiune consistentă, care să omagieze, cu adevărat, sacrificiul militarilor români pe toate fronturile Primului Război Mondial, gândită și realizată împreună cu oameni cunoscători ai istoriei. În schimb, a fost pusă în circulație o coliță veche de peste 35 de ani, supratipărită. În plus, Coloana Infinitului, care reprezintă un subiect secundar al coliței (subiectul principal fiind Brâncuși) este un monument ridicat „întru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor şi, cu deosebire, a rezistenţei populaţiei oraşului Târgu-Jiu, din timpul primului război mondial”. Vezi: https://identitatea.ro/coloana-infinitului-stalp-al-cerului-semnificatia-monumentului/.
Măcar numai pentru acest lucru, ar fi trebuit ca emisiunea să cuprindă cel puțin 2-3 timbre cu monumente dedicate eroilor romîni căzuți pe fronturile de luptă ale Primului Război Mondial amplasate și în alte zone ale țării
3.2 Colița a fost pusă în circulație la data de 19 februarie (142 de ani de la nașterea sculptorului), declarată „Ziua Brâncuși” in 2015, fiind deci la a treia ediție. Să reamintim Comisiei Filatelice Naționale că avem și noi Coloana Infintului, la Tg.Jiu, inaugurată la 27 octombrie 1938. Ca urmare, la 28 octombrie 2018 ar fi fost mai oportună o emisiune dedicată acesui monument, dar cu imaginea Columnei de la Târgu Jiu. Fac această precizare întrucât  timbrul coliței din 1982 „îl ilustrează pe Constantin Brâncuși în atelierul său din Paris, alături de o versiune a operei sale, Coloana Infinitului”. Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/coloana-infinitului-omagiu-eroilor-neamului-2/
3.3 Ștampila prima zi are ca imagine un desen sugerând, destul de bine, Columna. Localitatea ștampilei este București, cu totul nepotrivită.         
3.4 Tirajul emisiunii este de 4.300 de exemplare, din care 300 pentru poștă, iar valoarea nominală de 31 lei (scrisoare internă, neprioritară cu greutatea de 250-500g), a doua cea mai mare în epoca Romfilatelia; nici o șansă ca ”mesajul” acestei făcături să ajungă la marele public. Mai bine așa!


Am ezitat să obțin o ilustrată maximă în condițiile menționate mai sus dar, până la urmă, am acceptat ideea de a avea un suvenir filatelic în ideea că și lucrurile odioase devin, până la urmă, amintiri! Important este să le privești cu detașare!








Să auzim de bine!
Alex M          




miercuri, 25 iulie 2018

Ilustrate maxime de Ziua Mărcii Poștale Românești-continuare

În prima parte, clic aici, am postat ilustratele maxime realizate cu primele trei timbre, în ordinea valorii nominale, ale emisiunii Ziua mărcii poștale, premiere filatelice. Iată acum celelalte materiale obținute cu celelalte două valori ale seriei respective.

4. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 5,00 lei.
Această marcă poștală are ca imagine primul timbru cu valoarea nominală exprimată în BANI (3 BANI), care face parte din emisiunea „CAROL CU FAVORIȚI, emisiunea a II-a, 1868 februarie”
 
Ilustrată maximă „Timbrul de 3 BANI, emisiunea
Carol cu favoriți II,1868”
Ilustrată maximă
„Carol cu favoriți intrând într-un sat din Carpați”

4. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 19,00 lei.
Pe marca poștală este ilustrat primul timbru românesc dantelat, valoarea de 10 BANI din emisiunea „CAROL CU BARBĂ (dantelat), 1872 februarie”

Ilustrată maximă
„Cele 3 timbre ale emisiunii Carol cu barbă 1872,februarie”

Ilustrată maximă „Domnitorul Carol cu barbă”



Să auzim de bine!
Alex M



joi, 19 iulie 2018

Ilustrate maxime de Ziua Mărcii Poștale


Cu prilejul sărbătoririi a 160 de ani de la emiterea primelor timbre românești, cunoscutele „Cap de bour”, Romfilatelia a introdus în circulație, vineri 13 iulie a.c., o emisiune de mărci poștale prin care celebrează și alte premiere legate de modul de realizare și prezentare a timbrelor românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Emisiunea de mărci poștale Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice se compune din cinci timbre, care au valoarea nominală totală de 30,50 lei. Machetarea s-a făcut în coală de 20 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, bloc de 3 timbre nedantelate cu manșetă ilustrată și bloc de 5 timbre diferite nedantelate, din care 1 timbru cu perfor parțial (în albumul filatelic).
Ștampila prima zi, foarte frumoasă și bine realizată, a fost la dispoziția publicului la Oficiul Poștal București 37. 
Folosind cele cinci mărci poștale ale emisiunii și ștampila prima zi am realizat mai multe ilustrate maxime, din care, acum, voi prezenta o parte din ele. Cărțile poștale ilustrate au fost tipărite la tipografia KayaPrint din București.

1. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 1,50 lei.


Această marcă poștală este dedicată primei emisiuni de timbre românești „MOLDOVA CAP DE BOUR, emisiunea I, 1858” și ilustrează valoarea de 27 de parale a acesteia. De asemenea, cuprinde și imaginea unei diligențe poștale, comună tuturor timbrelor emisiunii.
Ilustrată maximă „Timbrul de 27 parale, emisiunea
MOLDOVA I, 1858”

Ilustrată maximă „Timbrul de 27 parale, emisiunea
MOLDOVA I, 1858”, verso

Ilustrată maximă „Diligență poștală”

Ilustrată maximă „Steagul de poștă realizat în 1958,
cu prilejul centenarului primei mărci poștale
românești”

2. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 2,00 lei.


Pe marca poștală este redat primul timbru cu grafie latină PORTO GAZETEI, valoarea de 5 parale, din emisiunea  „MOLDOVA CAP DE BOUR, emisiunea a II-a, 1858-1862”

Ilustrată maximă „Timbrul de 5 parale, emisiunea
MOLDOVA II, 1858-1862”

3. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 3,00 lei.


Marca poștală reprezintă primul timbru cu grafie latină PORTO SCRISOREI, valoarea de 80 de parale, din aceeași emisiune „MOLDOVA CAP DE BOUR,  emisiunea a II-, 1858-1862”

Ilustrată maximă „Douã timbre cu valoarea de 80 de parale
în tête-bêche, din emisiunea MOLDOVA II, 1858-1862”



Voi continua cu celelalte ilustrate maxime într-un articol viitor.




Să auzim de bine!
Alex M








luni, 28 mai 2018

Centenarul Marii Uniri (I). Renașterea României.


Suntem în Anul Centenarului Marii Uniri! Voi încerca să prezint, într-o serie de articole, atât modul în care emisiunile de mărci poștale românești au abordat acest subiect în anul 2018, cât și ilustratele maxime realizate.

1. La 31 ianuarie a fost pusă în circulație seria de timbre dedicată împlinirii a 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, despre care am vorbit deja aici. Contribuția lui Mircea pentru împlinirea idealului suprem al poporului român este esențială. Iată câteva argumente:
            - În primul rând, Mircea cel Bătrân a fost (re)descoperit în perioada romantică a secolului XIX, când susținătorii ideii înfăptuirii Unirii, intelectualii și luptătorii generației pașoptiste, i-au evocat personalitatea și l-au folosit ca simbol pentru lupta românilor;
            - Apoi, Mircea cel Bătrân este primul străbun direct al lui Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima Unire a Principatelor Române;
            -Țara Românească, în timpul domniei sale, a atins cea mai mare întindere din toate timpurile;
            - Pe plan extern, Mircea a pus bazele unor alianțe solide, pentru a-și mări șansele de a păstra independența Țării Românești, tratând pe picior de egalitate cu toți vecinii.

2. Cu prilejul celei de-a 170-a aniversări a Revoluției de la 1848, la data de 16 februarie, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Renașterea României” în pictură, compusă dintr-un timbru și o coliță nedantelată.
Marca poștală, 8 lei
Tabloul „Renașterea României”
de Gheorghe Tattarescu

Colița nedantelată, 15 lei
Gheorghe Tattarescu „Autoportret”

2.1 Ilustrată maximă, realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi, prin amabilitatea domnului Al. Antonache.
„Renașterea României”
pictură de Gheorghe Tattarescu


Lucrarea este o alegorie concepută la Roma și semnifică renaşterea ţării prin ştiinţă, artă şi credinţă. Compoziţia este construită pe două planuri: jos, o femeie trezindu-se din somn, simbolizând România ce-şi rupe lanţurile sclaviei (stânga jos, steagul românesc e desfăşurat parţial). Un înger îi ridică vălul obscurantismului, arătând spre planul superior, simbolurile personificate ale ştiinţei, artei şi credinţei. În stânga jos este figurat cornul abundenţei iar în dreapta, prin contrast, o familie de ţărani săraci în faţa unei colibe schiţate. Trăsăturile fizionomice sunt bine conturate iar vestimentaţia drapată. În fundal sunt figurate Dunărea, Carpaţii şi ruinele fostei capitale Târgovişte. Vezi sursa aici.

2.2 Ilustrate maxime, realizate de domnul A. Antonache, cu marca poștală a coliței nedantelate și ștampila prima zi.

Gheorghe Tattarescu „Autoportret”

Gheorghe Tattarescu „Autoportret”
(desen în creion)

Gheorghe Tattarescu „Autoportret” (desen în creion)-verso

Gheorghe Tattarescu (1820 – 1894) a fost pionierul neoclasicismului în pictura românească.
Participant la revoluția de la 1848 a pictat portretele revoluționarilor Gheorghe Magheru și Ștefan Golescu, ambii aflați în exil, iar în 1851 a realizat portretul lui Nicolae Bălcescu.
Idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziții alegorice cu subiect revoluționar (Deșteptarea României, România Modernă), patriotic (Unirea Principatelor), sau istoric (Mircea cel Bătrân la 1386, Neagoe Basarab în fața Mănăstirii Argeș).
O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase. În perioada 1853–1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici, printre acestea numărându-se Biserica Colțea, Biserica Oțetari Biserica Sf. Spiridon Nou, Biserica Sfântul Nicolae Șelari și Biserica Mănăstirii Radu Vodă, toate din București, biserica nouă a Mănăstirii Bistrița, Catedrala Mitropolitană din Iași, Biserica Greacă din Brăila și Biserica Mănăstirii Ciolanu din județul Buzău.
În 1864 a înființat Școala de Arte Frumoase din București, împreună cu Theodor Aman, unde a fost profesor de pictură și, mai târziu, directorul ei (1891–1892).



Să auzim de bine!
Alex M




sâmbătă, 7 aprilie 2018

HRISTOS A ÎNVIAT!


Pentru creștinii ortodocși, Sfântul Paşte reprezintă cea mai importantă sărbătoare, ea celebrând Învierea Lui Iisus Hristos din morţi. După intrarea triumfală în Ierusalim, clic aici, în următoarea săptămână, Isus a avut parte de multă suferinţă şi dezamăgire: Iuda L-a vândut, Petru s-a lepădat de El, ucenicii L-au părăsit, a primit multe batjocuri şi bătăi… Apoi a murit pe cruce. Şi toată această suferinţă a primit-o pe nedrept. Dar Isus ştia că aşa va fi. Aceasta era de fapt misiunea Lui: să moară pentru păcatele întregii omeniri, ca toţi să poată primi în dar viaţa veşnică. Dar putea un mort să ofere viaţa veşnică? Nu. Aşa că, în a treia zi, Isus a înviat.

1. Faptul că Iisus a trăit și a murit prin răstignire este clar și public, fiind înregistrat  în istorie. Sunt câteva referiri privind viata Lui Iisus și impactul Lui în lume. Senatorul și istoricul roman Tacit (n. cca. 55 - d. cca.115 d.Hr) a fost fascinat de personalitatea Lui Iisus și a ucenicilor creștinii, care apoi au fost martirizați! Tacit vorbește clar despre Iisus ca despre o persoană istorică, crucificată pe vremea lui Pilat din Pont; el spune că până în anul 65 e.n.  credința creștină s-a întins rapid, atât în Iudeea cât și în toată Mediterana și până la Roma.

Ilustrate maxime „Răstignirea Domnului” 

 MP: 12 lei/CD, 09.03.2018
OBL: Ștampila prima zi
CPI: Tipărită la FullColor,București

MP: 1,30 lei, 10.03.2017
OBL: Ștampilă AFB București, 18.04.2017
CPI: Icoană de la Mănăstirea „Radu Vodă”
din București

2. Sutașul Longhin a fost martor la Patimile de pe Cruce ale Mântuitorului Iisus Hristos şi a văzut minunile petrecute după aceea, (pământul s-a cutremurat, soarele s-a întunecat, mormintele s-au deschis și pietrele s-au despicat), mărturisind că El este, cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu. Longhin împreună cu alţi doi ostaşi ai săi au crezut desăvîrşit în Hristos şi s-au făcut propovăduitori ai Învierii Lui, mărturisind lui Pilat şi arhiereilor toate cele ce s-au făcut. Apoi, botezându-se de către Sfinţii Apostoli, au plecat în Capadocia (Turcia de azi) şi s-au făcut şi ei Apostoli ai Mântuitorului, suferind moarte mucenicească. Sunt prăznuiţi la 16 octombrieSutașul Longhin este reprezentat pe icoana Răstignirii Domnului, în partea din dreapta, în spatele Sfîntului Evanghelist Ioan.

Ilustrată maximă „Icoana Sfântului Mucenic Longhin”

MP: 1,30 lei, 10.03.2017
OBL: Ștampilă de zi, București, 16.10.2017
CPI: Tipărită la FullColor,București
3. Învierea Domnului reprezintă un eveniment copleşitor pentru orice om, un mister care, deși s-a petrecut acum două mii de ani, continuă să fascineze întreaga făptura umană, este o realitate care se transmite din generaţie în generaţie, de la un secol la altul ca un izvor de apă vie. De acest măreţ praznic atârnă mântuirea noastră, deoarece prin învierea Sa, Hristos ne-a adus o nemărginită bucurie. El ne-a izbăvit de moarte, din robia păcatului şi de osânda iadului, redeschizând uşile Raiului. Dacă la moartea Sa pe cruce cerul s-a întunecat, la Învierea Sa din morţi toate s-au umplut de lumină, atât cerul  cât şi pământul. Lumina Lui Hristos a luminat prin Înviere întreaga fire văzută şi nevăzută, creată de Dumnezeu. Lumina strălucitoare a Învierii Domnului învăluie sufletele tuturor creştinilor, transfigurându-le, curăţindu-le și înnobilându-le.

Ilustrate maxime „Învierea  Domnului Iisus Hristos”

MP: 1,30 lei, 09.03.2018
OBL: Ștampila prima zi
CPI: Tipărită la FullColor,București

MP: 1,30 lei, 09.03.2018
OBL: Ștampila prima zi
CPI: Tipărită la FullColor,București



HRISTOS A ÎNVIAT!

Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 31 martie 2018

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim


Sărbătoarea Intrării in Ierusalim a Mântuitorului este cunoscută în popor sub denumirea de Florii. Este un eveniment care se petrece cu o săptămână înainte de Patimile Sale. Domnul intră in Ierusalim călare pe un mânz de asin. Intră smerit, arătându-le celor de față că nu este o persoană care a venit să stăpânească această lume. De  la Florii, începe ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Mare, a Pătimirilor lui Iisus Hristos. În aceste zile, credincioşii retrăiesc evenimentele petrecute de Iisus după Intrarea în Ierusalim, de la răstignirea pe cruce şi până la Învierea Sa. Anul acesta, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile duminică 1 aprilie.

Ilustrată maximă „Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos ”. Pentru realizarea acesteia am folosit una din mărcile poștale (1,30 lei) ale emisiunii „Sfintele Paști 2018”, ștampila prima zi și o cartea poștală tipărită la KayaPrint, București.

Ilustrată maximă
„Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos ”



Să auzim de bine!
Alex M


vineri, 2 martie 2018

Ilustrate maxime la aniversarea Corului Madrigal


O nouă emisiune de mărci poștale a fost introdusă în circulație la data de 27 februarie. Se numește „Corul Madrigal, 55 de ani”.
Este a 8-a, în cele în două luni care ­­­­au trecut din acest an. În total, în perioada respectivă au fost tipărite 17 timbre și 4 colițe, având valoarea nominală totală de 149,20 RON (32 EUR). Este greu să fac o comparație, completă și corectă, cu ceea ce s-a întâmplat, în aceeași perioadă, în alte state. Iată, totuși, câteva elemente de comparație:
- În Republca Moldova au fost 3 emisiuni cu 3 timbre, care au valoarea nominală de 13,25 de lei moldovenești (0,63 EUR);
- În Spania, 14 emisiuni – 16 timbre; 21,35 EUR;
- În Germania au fost 7 emisiuni cu 10 timbre; 11,85 EUR;
- Poșta Elveției a emis 8 serii cu 13 timbre; 14,80 CHF (12.20 EUR);
Iată unde ne clasăm, mai ales în privința valorilor nominale ale mărcilor poștale. Suntem, de departe, PRIMII!!

Să revenim la emisiunea noastră. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a fost înființat la 11 aprilie 1963. Logic, mă întreb de ce s-a ales data de 27 februarie pentru lansarea seriei?! La 27 februarie 1925 (acum 93 de ani) s-a născut Marin Constantin, fondatorul corului, dar asta este altceva. Dacă vorbim de cor, atunci să fie cor!!
Emisiunea se compune dintr-un timbru, cu valoarea nominală de 8 lei, tipărit într-un tiraj total de 18.288 exemplare Din acesta, poșta a primit 6.400 adică 35%. Se vede clar că nu putem vorbi aici de mărci poștale, ci de o emisiune speculativă, mizându-se pe vânzarea timbrelor la preț mare către filateliști, fără legătură cu cerințele Poștei Române. 
A mai fost editat un plic prima zi, pe care doritorii îl pot obține la prețul „modic” de 19 lei.

Corul Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, unul dintre cele mai apreciate ansambluri corale profesioniste, este o emblemă a vieții muzicale românești și universale, iar în cei aproape 55 de ani de existență artistică numele său a reprezentat imaginea României în lume, devenind un adevărat “brand de țară”. A fost fondat de compozitorul și dirijorul Marin Constantin, membrii ansamblului fiind selectați exclusiv din rândurile studenților Conservatorului București. Pe măsură ce s-au adunat deceniile de activitate muzicală notorietatea ansamblului s-a consolidat, ca urmare a celor peste 4000 de concerte susținute pe patru continente, sub coordonarea fondatorului, care s-a stins din viață în 2011. Discipolii maestrului Marin Constantin au dus mai departe conceptul unic creat prin sonoritatea specifică, amplasamentul stereofonic în scenă și costumele impunătoare. Dirijorul actual al ansamblului este Anna Ungureanu, muzician cu experiență de un deceniu alături de maestrul Marin Constantin.

Timbrul emisiunii are un bun potențial filatelic, pe el fiind reproduse portretul lui Marin Constantin și logoul, foarte frumos, al Corului. De asemenea, ștampila prima zi mi-a permis să realizez o ilustrată maximă cu triplă concordanță. Cărțile poștale au fost tipărite la Kayaprint, București.

1. Ilustrată maximă „Marin Constantin (1925-2011)”. 
Marin Constantin fost muzician, compozitor și dirijor de ansamblu coral, fondator, dirijor și director pe viață al Corului Național de Cameră Madrigal timp de 47 de ani, între 1963 și 2011. Specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian și baroc, precum și în muzica tradițională românească, a fost apreciat de critici muzicali din întreaga lume, primind numeroase premii și distincții interne și internaționale. A absolvit Facultatea de Pedagogie Muzicală (secția Dirijat Coral) a Conservatorului de Muzică din București (1944-1949) și Facultatea de Pedagogie, Psihologie și Filozofie a Universității din București (1945-1949). În 1985 a obținut titlul de doctor în muzicologie la Academia de Muzica „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, iar în anul 1994 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al acestei instituții. Totodată, a fost cel mai semnificativ promotor al muzicii românești contemporane, colaborând cu cei mai importanți compozitori români. Cele mai multe lucrări s-au cântat în primă audiție la Festivalurile George Enescu din perioada 1964 - 2009.
Ilustrată maximă „Marin Constantin 

2. Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal”.
Sigla Madrigalului reprezintă o liră (instrumentul muzical), împreună cu un grup coral de șase persoane purtând impunătoarele costume specifice. Alături de acest element grafic, sigla mai are și un text cu numele Corului și al fondatorului său.
Lira a fost aleasă ca simbol al talentului poetic, al inspirației poetice și al creației poetice lirice. Despre liră se spune că ar fi fost inventată de Hermes, care a construit-o dintr-o carapace de broască ţestoasă. Ca zeu al comerţului, el a oferit lira lui Apollo în schimbul unei cirezi de vite. Mare mânuitor al lirei, Apollo a dat muzicii cântate la acest instrument aura unei arte elevate şi binefăcătoare.
Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal”
- concordanță triplă -

Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal” - verso




Să auzim de bine!
Alex M