miercuri, 26 aprilie 2017

Iași, Oraș al Marii Uniri. Ilustrate maxime.

Pe 15 august 1916 România a intrat în Prima Mare Conflagraţie Mondială, alături de puterile Antantei. Motivaţia a fost una singură. Aceea de a uni pe toţi românii într-o singură ţară. Dar s-a dovedit că un asemenea țel era mult mai greu de atins decât părea. Spre sfârşitul anului 1916 armatele germane au ocupat partea de sud a ţării, inclusiv Capitala. În aceste condiții, Regele Ferdinand I, Parlamentul țării şi Guvernul s-au refugiat la Iaşi, arașul devenind, pentru o perioadă de doi ani, Capitala Regatului României, loc de refugiu dar şi cel în care armata a fost reorganizată.

Pornind de la această realitate istorică, dar și ca urmare a unei decizii politice a actualului Parlament de a aniversa Centenarul „Iaşi - Capitala Regatului României 1916 - 1918 şi oraş al Marii Uniri”, Romfilatelia a pus în circulație, la 26 aprilie 2017, emisiunea de mărci poștale intitulată „Iași, Oraș al Marii Uniri”. Aceasta este compusă din 4 timbre, o coliță dantelată și un set de două plicuri prima zi. S-a editat și un album filatelic. Detaliile le găsiți aici. 
Timbrele reproduc imagini ale unor clădiri simbol ale orașului Iași folosite în perioada 1916 - 1918 în guvernarea țării și în pregătirea Marii Uniri din 1918: Casa Ghica - Comăneşti (azi, Muzeul Unirii) - reședința Regelui Ferdinand I, Palatul Rosetti - Roznovanu (azi, Primăria Iași) - sediul ministerelor și al Consiliului de Miniștri, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” - sediul Senatului și Teatrul Național „Vasile Alecsandri” - sediul Adunării Deputaților. Timbrul coliței dantelate are ca imagine stema Municipiului Iași.
Ștampila prima a funcționat la Iași dar s-a găsit și la București, astfel încât am putut realiza ilustratele maxime dorite chiar în ziua lansării emisiunii.

1. Ilustrată maximă „ Muzeul Unirii”.
Locuinţa Regeluii Ferdinand, în perioada 26 decembrie 1916 - 23 aprilie 1919, era una dintre cele mai frumoase clădiri din Iași, Casa Ghica-Comăneşti. Aceasta a servit ca reşedinţă şi domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anii 1859-1863. În 1916 casa era sediul băncii Creditul Funciar Urban, fiind evacuată special pentru rege. Astăzi, în clădire funcţionează Muzeul Unirii care a fost deschis pentru public în anul 1959, cu prilejul sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române.




 2. Ilustrată maximă „Teatrul Național Vasile Alecsandri”.
Actuala clădire a Teatrului a fost construită între anii 1894 – 1896, pe locul vechii primării, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaș de acest gen din țară. La 1 decembrie 1896, clădirea Teatrului Național a fost inaugurată de primarul Nicolae Gane. Planurile clădirii aparțin celebrilor arhitecți vienezi Fellner și Helmer, ce au proiectat construcțiile similare din Viena, Praga, Odessa și Zürich. În perioada 1916 – 1918 clădirea a asigurat spaţiul de desfăşurare a lucrărilor Adunării Deputaţilor.




3. Ilustrată maximă „Universitatea Alexandru Ioan Cuza”.
La 23 mai 1893, pe locul unde funcţionase până în 1888 Teatrul Naţional, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a Palatului Universitar, cunoscut astăzi ca principal corp de clădire al Universității, în prezenţa Principelui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Construit după planurile architectului Louis Blanc, Palatul Universităţii a fost inaugurat pe 21 octombrie 1897 sub înaltul patronaj al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta. Pe perioada refugiului la Iaşi, Universitatea a găzduit ședințele Senatului și fost sediu pentru Ministerul de Război şi Ministerul Învăţământului.


4. Ilustrată maximă „Primăria Municipiului Iași”.
Palatul Rosetti – Roznovanu, care adăpostește actualul sediu al Primăriei Iași, a fost construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind restaurat între anii 1830 și 1833 de către cunoscutul arhitect Gustav Freywald, cel care a proiectat și Catedrala Mitropolitană din Iași. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918, când a găzduit Consiliul de Miniștri și sediile ministerelor conducerii politice refugiate de la București.


5. Ilustrată maximă „Stema Municipiului Iași”.
Prin Hotărârea Guvernului României nr. 307/2014 (clic) a fost aprobată Stema municipiului Iași.








Să auzim de bine!
Alex M




vineri, 17 martie 2017

Ilustrate maxime cu flori simbol de țară.

La data de 17 martie a.c. a apărut emisiunea de mărci poștale intitulată Flori, simbol de țară compusă din patru timbre și două plicuri prima zi. Fiecare timbru reprezintă o floare, considerată a fi simbolul unei țări, precum și drapelul național al statului respectiv.
Florile sunt următoarele:
- Bujorul românesc (Paeonia peregrina), pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei;
- Busuiocul (Ocimum basilicum), floarea simbol a Republicii Moldova; este reprodusă pe marca poștală de 4,50 lei;
- Irisul (Iris croatica) este simbolul Croației și apare pe timbrul de 8 lei;
- Trandafirul (Rosa damascena) este un brand al Bulgariei cunoscut în toată lumea. El este reprezentat pe timbrul de 15 lei.
Detalii despre această emisiune puteți găsi aici.

Întrucât tematica timbrelor mă interesează, am realizat mai multe ilustrate maxime folosind ștampila prima zi de la Oficiul Poștal București 37.

1. Conform tradiţiei, în România sunt recunoscute trei flori naţionale şi anume, bujorul, floarea de măceş şi floarea de colţ, toate fiind specifice ariei noastre geografice. Ele simbolizează trăsături pe care le găsim în spiritul poporului nostru. Bujorul, una dintre cele mai senzuale flori, este simbolul onoarei, al bogăţiei și al dragostei, floarea de măceş este simbolul feminităţii şi al iubirii, iar floarea de colţ este simbolul speranţei. În anul 2013, la Conferinţa Internaţională "Agriculture for life", s-a hotărât să se stabilească doar o singură floare care să reprezinte simbolul României, aceasta fiind bujorul românesc, o specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei. Sursa: http://onestitate.blogspot.ro/2014/04/despre-flori-nationale.html

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa, care se găseşte numai în România,  unde este declarată monument al naturii. Este o plantă ierboasă, cu tulpină neramificată  de aproximativ 50 de centimeri pe care se găsesc frunze  compuse, sectate sau dinţate. Floarea are culoarea roşu aprins şi numără 5-6 sau 7-11 sepale mari şi frumoase. În ţară există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, în județele Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu.
Pe pagina de internet a Romfilatelia suntem informați că „Floarea simbol naţional al României, bujorul, mai este cunoscută şi sub numele de Palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă”. Din câte cunosc, Palma Maicii Domnului este o cu totul altă plantă și nu cred că ar putea avea vreo legătură, fie și ca denumire  populară sau arhaică, cu bujorul. Poate greșesc, nu știu!
Ilustrată maximă „Bujorul românesc”

Ilustrată maximă  „Bujorul românesc” - verso


Ilustrată maximă „Drapelul național al României” 

Ilustrată maximă  „Drapelul național al României” - verso


2. Potrivit http://www.timpul.md/articol/patrimoniu-simbolurile-nationale-ale-republicii-moldova-22132.html , la sfârșitul anului 2010 a apărut, în Republica Moldova, o lucrare de pionierat intitulată „Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova”. Autorii lucrării au avansat şi propuneri pentru consfinţirea, la nivel legislativ, a unor simboluri naţionale complementare. Între acestea, pentru florile naționale au fost nominalizate  busuiocul și roza (floarea de măceş). Se pare că titlul a fost adjudecat de busuioc. Dar puteți afla lucruri interesante și dacă veți citi acest articol.
Busuiocul atinge între 20–60 cm înălțime. Are frunzele de culoare verde deschis, mătăsoase, cu lungimi cuprinse între 1,5–5 cm și late de circa 1–3 cm. Florile sunt de culoare albă, aranjate într-o terminație numită racem. Busuiocul (Ocimum basilicum) reprezintă un remediu natural pentru tratarea și vindecarea diverselor afecțiuni: bronșită, afecțiuni gastrointestinale, febră, gută, dureri de stomac. Infuzia preparată din frunze de busuioc se recomandă în cazul în care pacientul suferă de crampe, infecții urinare, dureri de cap, laringită, faringită, gripă, vomă, fiind și un excelent stimulator al poftei de mâncare. Înțepăturile de insecte, rănile și eczemele se pot trata, de asemenea, prin aplicarea unor comprese cu frunze de busuioc sau cu tinctură de busuioc.
Ilustrată maximă  „Busuioc” 


3. Irisul (Iris croatica) este specifică teritoriului Croației și a fost declarată floare națională în anul 2000, de către Academia Croată de Arte şi Ştiinţe . Numele croat al acestei flori este Perunika şi provine de la numele lui Perun care, în mitologia slavă era considerat cel mai mare zeu al tunetelor şi fulgerelor. Legenda ne spune că Perunika creşte numai în locurile unde Zeul Perun loveşte solul cu fulgerele sale. În Croația există aproximativ 15 specii de iriși, din care aproape jumătate sunt specifice acestui teritoriu, şi toate sunt protejate.
Sunt puține informații pe internet despre această floare. Potrivit  http://romfilatelia.ro/ro/flori-simbol-de-tara/ „Iris croatica se distinge de multe alte subspecii, în primul rând, prin măreţia tuturor părţilor plantei, cu flori de formă ovală şi mult mai bogate. Frumuseţea florilor de iris o putem admira vara şi toamna. Despre floarea superbă de culoare violet, fitoterapeuţii susţin că este un remediu simplu care ţine sub control o varietate de boli.”
Ilustrată maximă „Iris croatica” 


4. Trandafirul este unul dintre simbolurile Bulgariei. Vecinii noştri nu au ezitat să folosească această minunată floare pentru a-şi  promova ţara în întreaga lume. În celebra Vale a Trandafirilor, situată în centrul Bulgariei, între munții Balcani și munții Sredna Gaora se cultivă, în aer liber, Rosa damascena (Trandafirul din Damasc), îndeosebi varietatea cunoscută sub denumirea de trandafirul din Kazanlâk, care se folosește  pentru a obţine ulei esențial, dulceață și sirop. Uleiul conține peste 300 de substanțe biologice valoroase și se folosește în industria cosmetică, farmaceutică sau alimentară peste tot în lume. Are acțiune antiinflamatoare, antibacteriană și de regenerare a țesuturilor. Datorită aromei sale superbe și delicate, uleiul de trandafiri are un efect aromaterapeutic foarte puternic asupra organismului uman, îndepărtând stresul și având totodată acțiune antidepresivă și afrodiziacă.
Ilustrată maximă  „Trandafir (Rosa damascena)” 

Ilustrată maximă „Trandafir (Rosa damascena)” -verso


*   *   *
Greșelile marca Romfilatelia făcute în materialele de prezentare a propriilor produse contină. În comunicatul de presă referitor la această emisiune se menționează că valoarea nominală a timbrului reprezentând busuiocul ar fi de 4,00 lei, cu toate că alături era imaginea timbrului respectiv pe care scria mare 4,50 lei!
Atenție!! Eu nu „vânez” greșelile Romfilatelia, pentru că nu am timp de așa ceva. Dar asemenea prostii, (vezi și textul din finalul acestei postări) repetate la nesfârșit, devin enervante. La urma urmei cineva de la Romfilatelia ar trebui să verifice tot ceea ce se publică. Adică să fie o persoană puțin mai deșteaptă decât autorul textelor. Se pare că n-au găsit-o! Observație valabilă și pentru agențiile de presă și ziarele care au preluat integral comunicatul respectiv!



Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 11 martie 2017

Sfintele Paști 2017. Ilustrate maxime.

Ieri, 10 martie, a fost pusă în circulație emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2017. Cu acest prilej au fost emise două timbre, fiecare cu valoarea nominală de 1,30 lei, și o coliță dantelată de 12 lei. Pe cele două timbre sunt ilustrate câte o icoană reprezentând Răstignirea Mântuitorului, aparţinând Mănăstirii „Radu Vodă” şi, respectiv, Catedralei „Sfântul Iosif”, ambele din Bucureşti. Timbrul coliței dantelate are ca imagine icoana „Învierea Domnului – Coborârea la Iad a Mântuitorului” aflată pe iconostasul Schitului Darvari din București. Au mai fost confecționate obișnuitele albume și produse filatelice speciale. Pentru detalii dați clic aici.

Cu acest prilej am făcut două ilustrate maxime, folosind ștampila prima zi de la Oficiul Poștal București 37.

1. Ilustrată maximă „Răstignirea Domnului Iisus Hristos”. Am folosit timbrul ce reprezintă icoana de la Mănăstirea „Radu Vodă”. Cartea poștală este realizare Allex Collection.


2. Ilustrată maximă „Învierea Domnului”, la care am folosit timbrul coliței dantelate  și o carte poștală ilustrată realizare personală.

*  *  *
Pentru documentarea asupra  acestei emisiuni de mărci poștale am folosit informațiille postate pe http://romfilatelia.ro/ro/sfintele-pasti-2017/, singura sursă disponibilă. Dar ce am găsit acolo este de neimaginat. Un text incoerent, cu propoziții puse aiurea, acolo unde nu este locul lor și cu greșeli gramaticale pentru care, la școală, nu se trece de clasa a cincea. Iată, de exemplu, această propoziție: „În luna iulie, anul 1992, Schitul Darvari, a fost declarat monument istoric de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice.” Textul este scris, fără nici o logică, între două fraze care descriu timbrele emisiunii. Dar mai șocant, aici, este virgula pusă între subiect și predicat!!



Să auzim de bine!
Alex M

miercuri, 8 februarie 2017

Palatul Culturii din Iași pe ilustrate maxime

Prima emisiune de mărci poștale a acestui an a fost introdusă în circulație la 10 ianuarie și se intitulează Palatul Culturii din Iași. Seria se compune din patru timbre, cu valoarea nominală totală de 27,70 lei, machetate în coli de 20 de bucăți + 1 vinietă și în minicoli de 5 timbre + 1 vinietă. Mărcile poștale reprezintă:
-          Fațada Palatului Culturii (val. 2,20 lei);
-          Sala Voievozilor (val. 2,50 lei);
-          Sala Henri Coandă (val. 8 lei);
-          Clădirea Palatului Culturii (val. 15 lei).
De asemenea s-au editat și două plicuri prima zi, puse în vânzare la prețul speculativ de 61de lei. Puteți afla mai multe despre această emisiune dacă dați clic aici.

Palatul Culturii din Iași este o clădire - monument istoric - devenită simbol al orașului, construită în perioada 1906 - 1925 după planurile arhitectului român I.D. Berindei. Între anii 1806 - 1812, prințul Alexandru Moruzi ridicase în zona respectivă un impunător palat în stil neoclasic. După Unirea de la 1859 și stabilirea Capitalei la București, Palatul Domnesc a devenit Palat Administrativ. Mai multe incendii de la sfârșitul sec. al XIX-lea au afectat grav clădirea și, ca urmare, în anul 1904 s-a luat decizia demolării ei și construcției unui nou edificiu. . Întreruptă în timpul Primului Război Mondial, construcția noului palat s-a prelungit, fiind finalizată la 11 octombrie 1925. Palatul a fost inaugurat în anul 1926 de către regele Ferdinand al României  și a servit drept Palat Administrativ și de Justiție până în 1955, când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituții culturale ale orașului Iași, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Național Muzeal „Moldova”. În ultimul deceniu, Palatul Culturii a făcut subiectul unui amplu proces de restaurare, finalizat în ianuarie 2016. În data de 27 aprilie 2016, Palatul Culturii a fost redeschis publicului larg, cele patru muzee care își au sediul aici inaugurând, fiecare, expoziții temporare ce pun în valoare doar o parte din colecțiile muzeale.

Ștampila prima zi a acestei emisiuni s-a putut aplica la Oficiul Poștal Iași 1. Pentru a realiza ilustrate maxime, folosind  timbrele emisiunii și ștampila prima zi, am primit sprijinul total al domnului Florin Patapie-Raicu, din Iași, care a făcut eforturi mari pentru a procura cărțile poștale ilustrate necesare și pentru a le oblitera în timpul extrem de scurt avut la dispoziție. Până la urmă a ieșit un lucru foarte bun și îi mulțumesc din toată inima pentru aceasta! 
Iată câteva ilustrate maxime, din cele primite de la domnul Patapie acum câteva zile.

1. Clădirea Palatului Culturii.
Stilul palatului e neogotic, cu detalii ornamentale, avînd elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieșindurile semicirculare au fost retrase și împodobite la fronton cu statui de arcași ce stau de strajă, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri și firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. Palatul s-a impus prin dimensiunile sale remarcabile. Astfel, turnul central al clădirii, care atinge 55 de metri înălțime, făcea ca Palatul să fie considerat în epocă cea mai înaltă clădire din oraș cu o amprentă la sol de 7.330 mp și o suprafață desfășurată de 34.236, 35 mp. Dincolo de arhitectură, ceasornicul din turnul Palatului Culturii a contribuit în mod deosebit la faima clădirii. Despre acesta am scris mai multe aici.

Ilustrată maximă „Palatul Culturii noaptea”
MP: 2,20 lei; CPI: Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași


Ilustrată maximă „Clădirea Palatului Culturii”
MP: 15,00 lei

Ilustrată maximă „Clădirea Palatului Culturii” - verso
MP: 15,00 lei


2. Sala Voievozilor, situată la etaj, este cea mai frumoasă şi monumentală încăpere a palatului, fiind ornamentată distinct de celelalte încăperi. Numele sălii se datorează unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, precedaţi de strămoşii daci şi romani ai poporului român, respectiv Decebal, Traian şi Aurelian, trecând apoi la întemeietorii statului medieval şi continuând seria conducătorilor acestui teritoriu până la regele Carol al II-lea. În zona de vest a sălii se află un monumental şemineu de marmură, decorat cu un basorelief care reprezintă un „Arbore istoric”, împodobit cu portretele celor mai însemnaţi domni ai Moldovei, în vârful căruia tronează portretul regelui Ferdinand. 

Ilustrată maximă „Sala Voievozilor”
MP: 8,00 lei

Ilustrată maximă „Sala Voievozilor” - verso
MP: 8,00 lei

3. În perioada în care edificiul din Iaşi a fost Palat de Justiţie şi Administraţie, Sala „Henri Coandă” era destinată Curții cu Juri. Amplasarea centrală și decoraţiunile speciale subliniază însemnătatea deosebită a încăperii. Stucaturile din partea de sus a sălii sunt opera sculptorului Casei Regale, Emil Wilhelm August Becker. Arhitectul I. D. Berindei, care prezida Societatea Produselor Tehnice „H. Coandă” din Bucureşti, a cerut „găsirea” unui material mai ieftin care să imite textura şi sunetul lemnului de stejar. Acest material a fost inventat de Henri Coandă (numit bois-ciment de celebrul inventator) şi este întâlnit în mai multe săli din Palat. Totodată, de remarcat este şi faptul că sursa de inspiraţie în realizarea tavanului acestei săli  a fost  Westminster Hall din Londra. Intrarea în sala „Henri Coandă” este străjuită de două socluri rămase astăzi fără busturile inițiale. Acestea păstrează încă inscripționate numele foștilor miniștri de justiție Matei B. Cantacuzino (1855-1926) şi Gheorghe Mârzescu (1834-1901). Cele două busturi erau puse în valoare de fundaluri fastuoase, realizate din „mozaic bizantin”. Acest element arată că, probabil, inițial cele două socluri erau destinate unor busturi regale, idee la care s-a renunțat pe parcurs. În perioada comunistă cele două busturi au fost înlăturate, ambele personaje fiind indezirabile regimului. Bustul lui Matei Cantacuzino realizat de R. Hette, în 1925, se află astăzi în amfiteatrul ce îi poartă numele din cadrul Facultății de Drept din Iași. Bustul lui Gheorghe Mârzescu nu a mai fost găsit.

Ilustrată maximă „Sala Henri Coandă”
MP: 2,50 lei; CPI: Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași





Să auzim de bine!
Alex M







marți, 31 ianuarie 2017

România, țară membră a Uniunii Europene

Uniunea Europeană este rezultatul unui lung proces de cooperare și integrare inițiat în 1951 de șase state europene – Belgia, Germania de Vest, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda –  care au fondat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Aceasta a devenit, în 1957, Comunitatea Europeană, înființată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE). Uniunea Europeană a fost instituită prin Tratatul de la Maastricht, la 7 februarie 1992, tratat care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Aceste schimbări instituționale au fost însoțite de mărirea numărului de state membre prin șapte valuri de aderări succesive (1973 – Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, 1981 – Grecia, 1986 – Spania și Portugalia, 1995 – Austria, Finlanda și Suedia, 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, 2007– Bulgaria și România, 2013 – Croația), Uniunea Europeană are acum 28 de state membre.

România a fost prima ţară din Europa de Est care a stabilit relaţii cu Comunitatea Europeană, în anul 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, urmat de un acord cu privire la produsele industriale (1980). În 1990 s-au stabilit, prin semnarea unui acord de Comerţ şi Cooperare, relaţii diplomatice cu Uniunea Europeană, iar în 1993 s-a semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană. În vara anului 1995 România a depus cererea de aderare la Uniune, care a fost urmată de decizia Consiliului European de la Helsinki, în 1999, pentru deschiderea negocierilor de aderare a României şi de lansare oficială, în februarie 2000, a procesului de negociere. După parcurgerea etapelor procesului de aderare, în luna decembrie a anului 2003 Consiliul European a stabilit calendarul de aderare a României şi Bulgariei astfel: finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă la 1 ianuarie 2007.

*   *   *
Romania was the first country in Central and Eastern Europe that had official relations with the European Community, through an understanding, from January 1974, which included Romania in the Community Generalized System of Preferences, followed by a series of agreements with the EEC for trade facilitation. In 1980, Romania proceeded to a de facto recognition of the European Economic Community by signing bilateral agreements, including the Agreement on establishment of the Romania – CEE Joint Commission.  In March, 1990, Romania was the first country of the communist block to establish official relations with the European Community. Another reference point in the relations is the signing, in 1993, of an association agreement, also known as a European Agreement, which entered into force in 1995. That same year, Romania put forth its official request to join the European Union, together with the National Strategy for the Accession Preparation, a document signed in Snagov by all the parliamentary political parties, which set forth the procedural stages and actions that would be taken to bring us closer to the European structures.  Romania wrapped up the accession negotiations during the EU winter Summit in Brussels, in December 2004. The Accession Treaty was signed on April 25th, 2005, in Luxembourg, our country becoming a Member State of the European Union, on January 1st, 2007.  
*   *   *
Filatelic, relațiile României cu Uniunea Europeană sunt ilustrate prin următoarele emisiuni de mărci poștale:

1. Semnarea Tratatului de Aderare a României la UE
Date tehnice:
-Număr de valori: 2 (5.000 lei fiecare)
- Număr de listă: 1682/1682a 
- Data introducerii în circulație: 25.04.2005
- Machetare: coli de 36 timbre și blocuri de 4 timbre (2 serii) 
- Tiraj: 1.114.272 timbre (30.000 blocuri)
- Plicuri prima zi: 750 seturi echipate cu mărci și 750 seturi echipate cu blocuri
Blocul de 4 timbre (2 serii) 
Cu aceste timbre am realizat două ilustrate maxime, cu prilejul Zilei Europei 2005, pe care le-am postat aici.

2. Emisiune comună România-Bulgaria. România și Bulgaria împreună în Uniunea Europeană
Date tehnice:
-Număr de valori: 2 (50 bani și 2,10 lei)
- Număr de listă:1748/1748a
- Data introducerii în circulație: 29.11.2006
- Machetare: coli de 36 timbre și minicoli de 8 timbre (4 serii) și o vinietă
- Tiraj: 100.152 serii
- Plicuri prima zi570 bucăți

Minicoala de 8 timbre (4 serii) și o vinietă


Iată și timbrele emise de vecinii noștri de la sud, în cadrul acestei emisiuni comune.

Blocul de 2 timbre (o serie), emis de Bulgaria


Ilustrată maximă realizată cu timbrul având valoarea nominală de 50 de bani. S-a folosit ștampila prima zi.



Ilustrată maximă la care s-a folosit marca poștală și ștampila prima zi introduse în circulație de Bulgaria. Cartea poștală ilustrată este editată în România.





3. România în Uniunea Europeană
Date tehnice:
-Număr de valori: 1 (2,20 lei)
- Număr de listă: 1752/1752a
- Data introducerii în circulație: 03.01.2007
- Machetare: coli de 24 timbre și 24 viniete; minicoli de 8 timbre și 8 viniete
- Tiraj: 520.080 timbre (8.000 minicoli)
- Plicuri prima zi: 570 bucăți
Minicoala de 8 timbre și 8 viniete


Ilustrată maximă realizată cu ștampila prima zi.




Carton filatelic la care s-a folosit ștampila prima zi. Nu este realizată concordanța de loc.



4. 10 ani, România în Uniunea Europeană
Date tehnice:
- Număr de valori: 1
- Număr de listă: 2133
- Data introducerii în circulație: 27.01.2017
- Machetare: coli de 32 timbre șiminicoli de 6 timbre cu manșetă ilustrată
- Tiraj: 26.030 timbre
- Plicuri prima zi: 500 bucăți

Minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată


Ilustrată maximă realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi. Cartea poștală ilustrată - Allex Collection - tipărită la FullColor, București





Să auzim de bine!
Alex M






joi, 26 ianuarie 2017

Orhidee sălbatice

Orhideele (Orchidaceae) formează o familie de plante în cadrul monocotiledonatelor. Este cea mai diversificată și răspândită dintre familiile de plante superioare, având mai mult de 30.000 de specii și peste 200.000 de hibrizi. De obicei, ele sunt asociate cu vegetaţia exotică a zonelor tropicale, dar sunt prezente şi în zonele de climă temperată. Potrivit sitului http://www.interferente.ro/specii-de-orhidee-salbatice-din-romania.html în România se găsesc cel puțin 58 de specii native de orhidee, care cresc în cele mai diverse locuri: pe pajiști, în mlaștini, la lizierele de păduri, precum și în luminișuri. În aproape toate țările europene ele sunt protejate prin lege. La noi, doar două specii, Papucul Doamnei si Sângele Voinicului, au acest privilegiu, datorită unor legi din anii 1938 și 1939.

La 25 ianuarie 2017, Romfilatelia a dedicat acestor flori deosebite o serie de patru mărci poștale. Emisiunea mai cuprinde un plic prima zi, 4 ilustrate maxime și un album filatelic. Detalii puteți vedea aici

Folosind cele patru timbre ale seriei și ștampila prima zi am realizat un set de ilustrate maxime. Cărțile poștale au fost tipărite la FullColor, București. Voi posta, în continuare, două ilustrate maxime realiyări personale și alte două din cele puse în vânzare de Romfilatelia.

1. Epipactis atrorubens (Dumbrăviţa roşcată) este o plantă rezistentă, cu tulpina scurtă şi acoperită de perişori, înflorind din iunie până în iulie, cu inflorescenţe de 20 şi 80 cm înălţime. Florile sale, în general în nuanțe de roșu-brun, răspândesc un miros puternic de vanilie, mai ales pe vreme caldă. Este răspândită pe întregul continent european.
 
Ilustrată maximă Epipactis atrorubens”. Realizare Romfilatelia.

2. Cephalanthera damasonium (Căpșunica) este o specie din genul Cephalanthera, cu flori care tind să nu se deschidă deoarece sunt monogame (cu polenizare autonomă, internă), ceea ce îi permite orhideei să se dezvolte chiar și la umbră profundă. Este  foarte răspândită în mare parte din Europa şi Orientul Mijlociu, precum și în Bhutan, India, Myanmar şi Yunnan.
 
Ilustrată maximă „Cephalanthera damasonium.
Realizare personală


3. Orchis purpurea. La noi este cunoscută sub denumirile populare de Poroinic, Bujori, Gemanariță, Untul vacii etc. Această specie poate ajunge până la 100 cm înălțime, are frunze late și lung lanceolate și o inflorescență ce cuprinde până la 50 de flori individuale. Crește în pădurile însorite din Europa, Africa de Nord și Turcia.
Ilustrată maximă „Orchis purpurea”. 
Realizare personală

4. Epipactis helleborine (Mlăștinița) creşte până la o înălţime de 80 cm şi are frunze verzi, terne, largi, puternic striate şi aplatizate. Este foarte răspândită în mare parte din Europa şi Asia, precum şi în nordul Africii. 
Ilustrată maximăEpipactis helleborine”. Realizare Romfilatelia.

* * *

Descrierea celor patru specii de orhidee reprezentate pe mărcile poștale ale acestei emisiuni a fost preluată de pe pagina de internet http://romfilatelia.ro/ro/orhidee-salbatice/.


Să auzim de bine!
Alex M




vineri, 30 decembrie 2016

La anul şi la mulţi ani!

Tradiţiile româneşti de Anul Nou sunt subiectul unei emisiuni de mărci poştale pusă în circulaţie la data de 21 decembrie a.c. Pe cele patru timbre ale seriei sunt prezentate o parte din obiceiurile populare ale sfârşitului de an la români, astfel:
            - Pluguşorul, pe marca poştală de 2,20 lei;
            - Mersul cu buhaiul, pe timbrul de 2,50 lei;
            - Jocul Ursului, pe valoarea de 8 lei;
            - Jocul Caprei, pe marca de 15 lei.
Detalii despre întreaga emisiune găsiţi aici.

Folosind timbrele acestei emisiuni şi ştampila prima zi, aplicată la OP Bucureşti 37, am realizat mai multe ilustrate maxime.
1. Ilustrată maximă „Cu plugul”. Cartea poştală ilustrată este tipărită de Editura Librăriei SOCEC & Co.
Urarea cu plugul, plugușorul cum i se mai spune în popor, este un străvechi obicei agrar practicat de români cu prilejul Anului Nou. Cu adânci rădăcini în spiritualitatea româneasca, pluguşorul este o colindă declamată, având ca subiect munca depusă pentru obţinerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie colorată, panglici, şervete şi flori, pe care se punea şi un brad, era nelipsit în acest colind.
Ilustrată maximă „Cu plugul”
Cartea poştală ilustrată este tipărită de Editura Librăriei SOCEC & Co.
Ilustrată maximă „Cu plugul” - verso

2. Ilustrată maximă „Cu buhaiul”
Colindul cu buhaiul este un obicei agrar structurat după modelul colindelor cântate de Anul Nou. În conştiinţa populară este, de foarte multe ori, sinonim cu Pluguşorul. Buhaiul este o mică tobă din lemn, cu piele de oaie la un capăt, bine întinsă pe circumferinţă, din centrul căreia atârnă o coamă lungă din fire de păr de cal sau chiar o simplă sârmă. Cu acest instrument muzical popular se imită răgetul taurului, străveche divinate agrară. 
Ilustrată maximă „Cu buhaiul” 
Ilustrată maximă „Cu buhaiul” - verso

3. Ilustrată maximă „Umblatul cu ursul”
Jocul urșilor este un obicei arhaic care se practică în ajunul Anului Nou, îndeosebi în Moldova, și constă în interpretarea unui ritual de către o ceată de urători. Aceasta este alcătuită din ursari, persoane deghizate în urs, fluierari şi toboșari, fiecare dintre ei interpretând un anume rol. In trecut, țiganii ursari foloseau pentru colindat urși reali, crescuți și dresați în acest scop.
Ilustrată maximă „Umblatul cu ursul”

4. Ilustrată maximă „Jocul Caprei”
Mersul cu Capra, (Dansul Caprei sau Jocul Caprei) este un obicei ce se ţine între Crăciun şi Anul Nou. Capra este cunoscută, în funcţie de zona etnografică, sub nume diferite: Bouriţă, Turcă, Cerb, Brezaie, Malanca. Ea se compune din „clonţ” – cap lucrat din lemn, cu maxilarul inferior mobil pentru a „clămpăni” şi „coarne” bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi, panglici multicolore, clopoţei, zurgălăi şi blană de capră sau de iepure. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, bogăția recoltelor – invocat şi evocat de boabele care se aruncă de gazdă peste cortegiul „caprei”.
Ilustrată maximă „Jocul Caprei”
Surse de informare: [1], [2], [3], [4].


LA MULŢI ANI 2017!

Cu drag,
Alex M