sâmbătă, 5 ianuarie 2019

Pentru români lupul dacic nu este, doar, mitologie! Ilustrate maxime privind asigurarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene


România va exercita, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene  pentru o perioadă de 6 luni, ce va fi marcată de responsabilități pentru definirea viitorului Uniunii, odată cu finalizarea procesului Brexit, precum şi de o încărcătură simbolică exprimată prin motto-ul  ales: „Coeziunea, o valoare comună europeană“.
Consiliul Uniunii Europene este un factor decizional esențial pentru funcționarea Uniunii. Acesta negociază și adoptă acte legislative, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, prin intermediul procedurii legislative ordinare, cunoscute și sub numele de codecizie. Consiliul este responsabil de coordonarea politicilor statelor membre în domenii specifice, cum ar fi:
            - politicile economice și bugetare;
            - educație, cultură, tineret și sport;
            - politica de ocupare a forței de muncă.
De asemenea, Consiliul încheie acorduri internaționale între UE și alte țări sau organizații internaționale și adoptă bugetul U.E.
Nu există membri permanenți ai Consiliului UE. Acesta se reunește în 10 configurații diferite, fiecare corespunzând unuia dintre domeniile politice supuse dezbaterii. În funcție de configurație, fiecare țară își trimite ministrul care se ocupă de domeniul abordat. Reuniunile sunt prezidate de ministrul de resort din țara care deține președinția UE în momentul respectiv. Face excepție Consiliul „Afaceri externe”, care este prezidat întotdeauna de aceeași persoană - Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

Romfilatelia a pus în circulație, la 4 ianuarie a.c., emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment, sub denumirea „Președinția României la Consiliului Uniunii Europene”, compusă dintr-un timbru (5 lei), al cărui tiraj este de 18.680 bucăți, din care 6.300 (33,9%) au fost repartizate Poștei Române. După părerea mea, CNPR primește extrem de puține timbre ținând seama, mai ales, de anvergura evenimentului aniversat. Ca forme de machetare, s-a optat pentru coala de 30 de timbre și minicoala de 10 mărci poștale + 5 viniete.
Timbrul reprezintă logo-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, al cărui desen simbolizează drapelul de luptă al dacilor (lupul dacic). Acest lucru nu este amintit în nici una din descrierile logo-ului pe care le-am accesat pe internet, în toate menționându-se doar că „lupul este un animal prezent în mitologiile majorității culturilor europene”. 
Pentru români lupul dacic nu este, doar, mitologie!


Ștampila prima zi este figurativă dar, din păcate, imaginea ei nu ne-a permis să facem ilustrate maxime cu triplă concordanță!




Cărți poștale maxime realizate.








Să auzim de bine!
Alex M

marți, 25 decembrie 2018

Crăciun Binecuvântat!

Vă doresc sănătate, liniște și bucurie! Crăciun Fericit!

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă poștală de zi, Iași, 24.12.2010 

Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă ocazională, OP București 13, 21.12.2012 
Ilustrată maximă „Nașterea Domnului”
Ștampilă prima zi, OP București 37, 09.11.2010 




Să auzim de bine!
Alex M



marți, 18 decembrie 2018

Centenarul Marii Uniri - ultimul episod. Emisiunea filatelică din 16 noiembrie-eșec total.


Postări anterioare: [1], [2], [3], [4], [5]
11. Am așteptat cu mult interes lansarea emisiunii de mărci poștale „Centenarul Marii Uniri” care ar fi trebuit să reprezinte încununarea activității Romfilatelia pentru onorarea acestui eveniment. Și ce primim? Citiți mai jos descrierea, făcută de instituția respectivă, acestei emisiuni:

„Pentru a celebra marile realizări istorice ale românilor din urmă cu 100 de ani, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Centenarul Marii Uniri. Emisiunea filatelică este alcătuită dintr-o coliță dantelată cu valoarea nominală de 28,50 lei, ilustrată cu o fotografie a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, aflați într-o postură familială, privind spre o vază de flori. Pe coliță mai sunt ilustrate două specii de flori apreciate de suveranii Marii Uniri, respectiv Polygala chamaebuxus, prețuită de Ferdinand I, care îi aducea aminte de copilărie, și Lilium candidum, o specie de crini iubită de Regina Maria, pe care a și pictat-o. Un alt element al coliței este stema de stat a României Întregite.”

Este ușor de remarcat că textul respectiv este fără conținut, întrucât nu amintește, nici măcar în trecere, de.....TIMBRUL EMISIUNII!!!  Timbrul unei colițe definește tema/subiectul unei emisiuni de mărci poștale!! Nu elementele decorative de pe coliță! Dar personalul de la Romfilatelia, mă refer la cel implicat în realizare pieselor filatelice, atot(ne)cunoscător are altă viziune. FALSĂ!
Iată ce ni s-a servit, în 450 de exemplare (colița dantelată)!

Observăm că pe timbrul coliței este reprezentat...vasul cu flori aflat între rege și regină!
Colița s-a tipărit și în varianta nedantelată (387 exemplare), pentru albumele filatelice.
Privind lucrurile artistic, colița este excepțională. Dar filatelic, ea se încadrează în tematica, generoasă, numită FLORĂ.

Am făcut, totuși, un suvenir filatelic cu timbrul acestei colițe și ștampila prima zi, pe care o prezint mai jos, cu amărăciunea că nu s-a putut mai mult!





Să auzim de bine!
Alex M

vineri, 30 noiembrie 2018

Centenarul Marii Uniri (V)

Postări anterioare: [1], [2], [3], [4]
Trei emisiuni de mărci poștale fac subiectul acestui articol: „Făuritori ai Marii Uniri”-partea a doua, apărută la 17 septembrie, după șase luni de la prima parte, „Monumente ale cinstirii eroilor neamului”, pusă în circulație la 12 octombrie și „Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare” (15 octombrie).

8. „Făuritori ai Marii Uniri” ( II)
Seria se compune din patru timbre, având valorile nominale 2 lei, 5 lei, 8,50 lei și 11,50 lei, pe care sunt reproduse portretele unor personalități ce s-au luptat și au avut un rol determinant, pentru îndeplinirea idealului național al românilor. De asemenea, emisiunea mai are o coliță nedantelată, al cărei timbru, cu valoarea nominală de 19 lei, reproduce stema de stat a României Întregite.


Cărți poștale maxime
8.1 Pe timbrul de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, ce și-a dedicat întreaga viață idealului național. A fost unul dintre liderii mișcării memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru națiunea română în Austro-Ungaria. Autoritățile maghiare l-au arestat în urma procesului de la Cluj (1894), însă el nu s-a lăsat intimidat. A fost un patriot înflăcărat până la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

8.2 Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. Din 1906 și până în 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa în problema națională. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declarația prin care națiunea română se declara „liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și s-a numărat printre cei patru delegați care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluția Unirii. În decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, însă a avut un mandat scurt, deoarece, în ianuarie 1920, a plecat în străinătate, pentru a contribui la recunoașterea internațională a Marii Uniri.


8.3 Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Flondor, alături de alți tineri bucovineni, a decis să preia inițiativa fondării unei mișcări naționale românești. În timpul Primului Război Mondial a refuzat să se refugieze în România, fiind nevoit să se confrunte atât cu autoritățile imperiale, cât și cu naționaliștii ucraineni. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii cu Regatul României. După Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administrației românești în Bucovina.


8.4 Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A militat pentru alianța României cu Antanta în Primul Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iași. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei naționale, în calitate de președinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor. A rămas în capitala Franței în timpul tratativelor de pace și a făcut lobby pe lângă marile cancelarii occidentale pentru o obține o situație favorabilă României.


8.5 Pe timbrul coliței nedantelate a emisiunii este reprodusă stema de stat a României Întregite. Manșeta coliței este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de încoronare, alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927).


9. Monumente ale cinstirii eroilor neamului
Emisiunea se compune din cinci mărci poștale.

Cărți poștale maxime 
9.1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este reprezentat Monumentul Eroilor C.F.R., situat în Piața Gării de Nord, din București, operă a renumiților sculptori Cornel Medrea și Ion Jalea, A fost inaugurat în luna mai a anului 1943, pentru a cinsti memoria eroilor ceferiști căzuți la datorie pe front, în Primul Război Mondial. Grupul statuar, turnat în bronz, montat pe un piedestal din beton, placat cu granit, este compus din mai multe personaje. O femeie, care simbolizează Patria, ține o cunună de lauri deasupra capului unui muncitor feroviar. Lângă ea, de o parte a soclului, se află doi muncitori ceferiști, iar de cealaltă parte un soldat român, în ținută de campanie, care ocrotește o femeie și pe copilul acesteia. Pe fațada principală a piedestalului este înscrisă inscripția „Eroilor CFR – 1916-1918”. Pe partea laterală a soclului este săpată în marmură albă următoarea inscripție: OMAGIU ȘI RECUNOȘTINȚĂ EROILOR MILITARI DE CĂI FERATE ȘI TRANSPORTURI DIN ARMATA ROMÂNĂ CARE S-AU JERTFIT PENTRU CAUZA NAȚIUNII.



9.2 Monumentul Eroilor Sanitari este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei, fiind situat în zona stației de metrou „Eroilor” din București, A fost ridicat în 1932, în memoria corpului medical românesc care a salvat vieți omenești în Primul Război Mondial. Opera aparține sculptorului italian Raffaelo Romanelli. Pe un soclu din beton, placat cu travertin, se înalță un grup statuar realizat din bronz, în partea superioară a soclului fiind redate, scene din activitatea corpului sanitar în timpul războiului: brancardieri adunând răniții de pe câmpul de luptă, chirurgi militari operând, un spital de campanie, o soră de caritate care pansează un rănit etc. Pe unul dintre panourile-basorelief de pe monument este reprezentată Regina Maria, ca soră sanitară, alături de Prințul Nicolae al României, în uniformă de cadet, și Principesa Elisabeta de România, de asemenea în uniformă de soră sanitară. Pe fațada principală a piedestalului, pe o placă din travertin, este inscripționat, cu litere în relief, EROILOR SANITARI 1916-1920.


9.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentat Mormântul Ostașului Necunoscut, situat în Parcul „Carol I” din București. Acesta simbolizează sacrificiul tuturor ostașilor anonimi care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru Întregirea României. Ceremonia depunerii osemintelor Ostașului Necunoscut a avut loc la Mărășești, în data de 14 mai 1923. Sarcofagul a ajuns în București la 17 mai 1923, ceremonia de înhumare desfășurându-se într-un cadru festiv, în prezența Familiei Regale, a membrilor guvernului și a unui numeros public, pe platoul din fața fostului sediu al Muzeului Militar, din Parcul „Carol I”. În anul 1927 a fost realizat proiectul ansamblului funerar, după planurile sculptorului Emil Wilhelm Becker. Tot atunci, prin grija Asociației „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacără arde și în prezent, zi și noapte.

9.4 Imaginea Monumentului Eroilor Aerului o găsim pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. Monumentul este situat în Piața Aviatorilor și a fost  construit între anii 1930-1935, pentru a cinsti memoria aviatorilor români militari și civili. Statuia din bronz, realizată de Iosif Fekete, Lidia Kotzebue și Arnold Cencinschi are o înălțime de 5 m și o greutate de 5 t. 


9.5 Timbrul cu valoarea nominală de 19 lei redă Monumentul Trupelor de Geniu – Leul. Acesta este situat în București, la intersecția bulevardelor Iuliu Maniu și Geniului, și a fost construit din inițiativa generalului Constantin Ștefănescu-Amza, comandant al Școalelor și Centrului de Instrucție al Geniului, A fost inaugurat la data de 29 iunie 1929.



10. Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare.
Emisiunea de mărci poștale dedicată martiriului prințului-călugăr Vladimir Ghika se compune dintr-un timbru și o coliță dantelată.



Fericitul Vladimir Ghika a trăit cea mai mare parte a vieții în afara României. S-a format intelectual în Franța, unde s-a stabilit în 1878, după ce tatăl, Ion Ghika, fusese numit ministru al României la Paris. Vladimir Ghika a absolvit liceul, Facultatea de Drept și Școala de Științe Politice la Toulouse. A fost foarte apropiat de fratele său Dimitrie, diplomat de carieră, pe care l-a urmat în toate misiunile diplomatice. În 1898, Dimitrie a fost trimis de Ministerul de Externe la Roma, prilej pentru Vladimir de a se apropia de catolicism. În timpul Primului Război Mondial, Vladimir Ghika s-a mutat la Roma, împreună cu fratele Dimitrie, care fusese numit ambasador. România nu avea o reprezentanță oficială pe lângă Sfântul Scaun, iar prin activitatea sa prolifică, Vladimir Ghika a fost un fel de ambasador la Vatican. Cei doi frați au constituit o dublă ambasadă a României: Dimitrie – trimisul Regelui, Vladimir – trimisul lui Dumnezeu. Începând din 1917, Vladimir Ghika s-a implicat în constituirea unor regimente românești în Italia, formate din prizonieri de război ardeleni. În anul următor, Monseniorul a participat la activitățile de lobby inițiate de Consiliul Național al Unității Române, cu sediul la Paris. La 28 septembrie 1918, Vladimir Ghika a fost desemnat oficial de Consiliu să reprezinte România pe lângă Sfântul Scaun. În această calitate, a comunicat Sfântului Părinte vestea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Cărți poștale maxime

10.1 Pe timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 5 lei, este ilustrat un portret al Fericitului Vladimir Ghika.


10.2 Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este reprodusă o marcă poștală concepută de Vladimir Ghika, în anul 1918, care conține elemente heraldice ale regiunilor istorice ale României Mari.





Să auzim de bine!
Alex M

joi, 29 noiembrie 2018

Centenarul Marii Uniri (IV)

Puteți revedea primele trei părți ale acestui ciclu dând clic aiciaici și aici.
În acest episod mă voi referi la alte două emisiuni de mărci poștale importante pentru tematica acestui serial: „Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire” (7 mai) și „80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria” (20 iulie)

6. Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire.
Emisiunea se compune din 4 timbre.
  
 Cărți poștale maxime
6.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei are ca imagine Ordinul național Steaua României instituit la 10 mai 1877 , având cinci grade: cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer și mare cruce. Ordinul se acorda și cu însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Primele două grade se purtau pe pieptul stâng, cel de comandor la gât, gradul de mare ofițer la gât și pe piept, iar marea cruce în bandulieră, peste umărul stâng și la piept. Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Acest ordin se acorda doar ofițerilor.



 6.2 Ordinul național Coroana României  este reprezentat pe marca poștală cu valoare nominală de 3 lei. A fost instituit la 10 mai 1881, având aceleași grade ca și Steaua României. Ordinul nu avea însemne de război, Gradele ordinului Coroana Românei aveau același regim de purtare ca și cele ale ordinului Steaua României. În 1916, Ordinul Coroana României a primit însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Din 9 aprilie 1918, acest ordin se purta și cu panglica medaliei Virtute Militară.



6.3 Pe timbrul cu valoare de 4,50 lei este ilustrată Medalia Virtutea Militară, cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial. A fost înființată în 1880 și avea două clase: clasa I, de aur și clasa a II-a, de argint. Se purta cu panglică din moar de culoare albastră, cu câte o bandă roșie la margini. Ambele clase se așezau pe pieptul stâng. Această medalie avea întâietate în categoria sa de decorații, iar din 1916 se acorda numai gradelor inferioare (subofițeri și trupă). Medalia Virtutea Militară a fost acordată și femeilor, care o puteau purta și cu panglica sub formă de fundă. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.




6.4 Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 este ilustrată pe marca poștală de 16 lei, fiind instituită în anul 1918. A fost conferită tuturor militarilor și asimilaților, de orice fel, care au luat parte la campania 1916-1918 și care au fost însumați (înrolați), atașați sau însărcinați cu diferite misiuni, la corpurile de trupă ori la serviciile militare. De asemenea, au primit distincția și funcționarii civili, precum și persoanele care, neaparținând oștirii, au fost chemate la un serviciu efectiv și permanent pe lângă armată. Pentru militari, panglica medaliei era din moar, în dungi, de culoare albastru închis și verde, alternând în mod egal, iar pentru civili culorile erau dispuse invers. Pentru luptele de pe diferite fronturi, la care persoana a luat parte în timpul războiului, s-au aplicat, transversal, pe panglică, barete din alamă, cu inscripții bronzate: ARDEAL, CERNA, JIU (TÂRGU-JIU), CARPAȚI, OITUZ, BUCUREȘTI, TURTUCAIA, DOBROGEA, MĂRĂȘTI, MĂRĂȘEȘTI, TG-OCNA etc.



7. 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria

Regina Maria „a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, Regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, Regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale (Constantin Argetoianu). Participarea efectivă la luptele duse în Moldova, precum și prezența suveranei în spitalele de răniți, i-a adus apelativul de „Mama Răniților”. Ea a rămas pentru toți cei care au văzut-o, atât în vizite la spitale, printre sutele de bolnavi, cât și pe front, printre soldații răniți, un simbol al curajului neclintit. Regina Maria a cucerit inimile tuturor românilor prin naturalețe, eleganță și inteligență, prin dăruire și bunătate, dar mai presus de toate, prin iubirea față de țara sa. A știut întotdeauna să se facă remarcată, apreciată și îndrăgită. Aprecia costumul popular românesc, pe care-l îmbrăca adesea, cutreierând prin țară. Regina s-a stins din viață la data de 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor. Dorința sa a fost să trăiască ultimele clipe în țara căreia i-a dedicat întreaga viață.

Emisiunea de mărci poștale cuprine 2 timbre și o coliță nedantelată.





 Cărți poștale maxime
7.1 Primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3 lei, este ilustrat cu un portret al Reginei, în care suverana poartă pe cap coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922).



7.2 Pe al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 11,50 lei, este reprodus un alt portret, în care Regina poartă pe cap o diademă.


7.3 Timbrul coliței nedantelate, cu valoarea nominală de 19 lei, este ilustrat cu o fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.





Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 20 octombrie 2018

Centenarul Marii Uniri (III). Două emisiuni filatelice importante

Puteți revedea primele două părți ale acestui ciclu dând clic aici și aici

Spre sfârșitul lunii martie 2018 au fost puse în ciculație primele două emisiuni de mărci poștale dedicate, cu adevărat, evenimentului central al acestui an: Centenarul Întregirii României. Este vorba de „Făuritori ai Marii Uniri-partea I” (20 martie) și „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” (26 martie).                                                          
4. Făuritori ai Marii Uniri-I
Emisiunea se compune din 4 mărci poștale și o coliță nedantelată.



Ilustrate maxime realizate
4.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei îl reprezintă pe Miron Cristea (1868 – 1939), primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un cleric erudit și militant pentru drepturile românilor din Austro-Ungaria. A studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obținut doctoratul în Litere la Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeșului (din 1910), a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După Unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române.



 
Miron Cristea este pe primul rând,
al doilea din dreapta
4.2 Pe timbrul de 4,50 lei este reprodus portretul Cardinalului Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic. El a citit la 1 decembrie 1918, din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.


4.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat portretul lui Iuliu Maniu (1873-1953), luptător pentru cauza națională a românilor din Transilvania. A fost unul dintre  organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. În cuvântarea pe care a ținut-o cu acest prilej, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”. Pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne.


4.4 Portretul lui Ion I.C. Brătianu (1864-1927), prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.


 4.5 Pe timbrul coliței nedantelate este reprodusă Stema României la data Marii Uniri, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.



5. 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 (9 aprilie pe stil vechi) şi a fost, în fapt, reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment se compune din două timbre și o coliță dantelată.



Ilustrate maxime realizate
5.1  Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman (1854-1925), politician reprezentativ pentru mișcarea conservatoare, înainte de 1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziţia de neclintit faţă de orice alianţă cu Imperiul Ţarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru, fiind implicat în discuţiile cu fruntașii basarabeni pentru Unire. La 27 martie 1918 s-a deplasat la Chișinău și a ţinut un discurs în faţa Sfatului Ţării, înaintea votului care a consfinţit reîntoarcerea Basarabiei la ţara-mamă.

5.2 Portretul lui Ion Inculeţ (1884-1940), președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. După Unire Ion Inculeț a fost ministru al Basarabiei, ministru al sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor și vice-președinte al Consiliului de miniștri în Guvernul României, condus de Ion Gh. Duca (1933-1937). La 10 octombrie 1918 Inculeț a fost ales membru al Academiei Române la recomandarea lui Petru Poni.


5.3 Timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa (1883-1979), luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Ţarist. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a deținut mai multe funcții de ministru și secretar de stat. În perioada 1918-1934 a fost senator și deputatat în Parlamentul României.




Să auzim de bine!
Alex M