joi, 6 septembrie 2018

Centenarul Marii Uniri (II). Emisiunea de mărci poștale „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului”, o mare deziluzie.


Puteți revedea prima parte a acestui ciclu dând clic aici.
3. La 19 februarie Romfilatelia, „în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial” (vezi situl oficial), a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale  intitulată, foarte frumos de altfel, „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului” care, din păcate, s-a dovedit a fi o mare deziluzie.

Această emisiune se compune dintr-o coliță dantelată din anul 1982, supratipărită, având ca imagine pe Brâncuși în atelierul său din Paris. Fundalul mărcii poștale reprezintă crâmpeie din Coloana Infinitului. Pe manșeta coliței este supratipărit textul care constiuie denumirea emisiunii din 2018: Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului, precum și Stema actuală a Județului Gorj. Deasupra textului este tipărit cuvântul „Paris”, rămas din grafica coliței din 1982.


3.1 În anul Centenarului Marii Uniri, Romfilatelia nu a avut capacitatea de a realiza o emisiune consistentă, care să omagieze, cu adevărat, sacrificiul militarilor români pe toate fronturile Primului Război Mondial, gândită și realizată împreună cu oameni cunoscători ai istoriei. În schimb, a fost pusă în circulație o coliță veche de peste 35 de ani, supratipărită. În plus, Coloana Infinitului, care reprezintă un subiect secundar al coliței (subiectul principal fiind Brâncuși) este un monument ridicat „întru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor şi, cu deosebire, a rezistenţei populaţiei oraşului Târgu-Jiu, din timpul primului război mondial”. Vezi: https://identitatea.ro/coloana-infinitului-stalp-al-cerului-semnificatia-monumentului/.
Măcar numai pentru acest lucru, ar fi trebuit ca emisiunea să cuprindă cel puțin 2-3 timbre cu monumente dedicate eroilor români căzuți pe fronturile de luptă ale Primului Război Mondial amplasate și în alte zone ale țării.

3.2 Colița a fost pusă în circulație la data de 19 februarie (142 de ani de la nașterea sculptorului), declarată „Ziua Brâncuși” in 2015, fiind deci la a treia ediție. Să reamintim Comisiei Filatelice Naționale că avem și noi Coloana Infintului, la Tg.Jiu, inaugurată la 27 octombrie 1938. Ca urmare, la 28 octombrie 2018 ar fi fost mai oportună o emisiune dedicată acesui monument, dar cu imaginea Columnei de la Târgu Jiu. Fac această precizare întrucât  timbrul coliței din 1982 „îl ilustrează pe Constantin Brâncuși în atelierul său din Paris, alături de o versiune a operei sale, Coloana Infinitului”. Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/coloana-infinitului-omagiu-eroilor-neamului-2/

3.3 Ștampila prima zi are ca imagine un desen sugerând, destul de bine, Columna. Localitatea ștampilei este București, cu totul nepotrivită.     
    
3.4 Tirajul emisiunii este de 4.300 de exemplare, din care 300 pentru poștă, iar valoarea nominală de 31 lei (scrisoare internă, neprioritară cu greutatea de 250-500g), a doua cea mai mare în epoca Romfilatelia; nici o șansă ca ”mesajul” acestei făcături să ajungă la marele public. Mai bine așa!

Am ezitat să obțin o ilustrată maximă în condițiile menționate mai sus dar, până la urmă, am acceptat ideea de a avea un suvenir filatelic, în ideea că și lucrurile odioase devin, până la urmă, amintiri! Important este să le privești cu detașare!



Să auzim de bine!
Alex M





miercuri, 25 iulie 2018

Ilustrate maxime de Ziua Mărcii Poștale Românești-continuare

În prima parte, clic aici, am postat ilustratele maxime realizate cu primele trei timbre, în ordinea valorii nominale, ale emisiunii Ziua mărcii poștale, premiere filatelice. Iată acum celelalte materiale obținute cu celelalte două valori ale seriei respective.

4. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 5,00 lei.
Această marcă poștală are ca imagine primul timbru cu valoarea nominală exprimată în BANI (3 BANI), care face parte din emisiunea „CAROL CU FAVORIȚI, emisiunea a II-a, 1868 februarie”
 
Ilustrată maximă „Timbrul de 3 BANI, emisiunea
Carol cu favoriți II,1868”
Ilustrată maximă
„Carol cu favoriți intrând într-un sat din Carpați”

4. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 19,00 lei.
Pe marca poștală este ilustrat primul timbru românesc dantelat, valoarea de 10 BANI din emisiunea „CAROL CU BARBĂ (dantelat), 1872 februarie”

Ilustrată maximă
„Cele 3 timbre ale emisiunii Carol cu barbă 1872,februarie”

Ilustrată maximă „Domnitorul Carol cu barbă”



Să auzim de bine!
Alex M



joi, 19 iulie 2018

Ilustrate maxime de Ziua Mărcii Poștale


Cu prilejul sărbătoririi a 160 de ani de la emiterea primelor timbre românești, cunoscutele „Cap de bour”, Romfilatelia a introdus în circulație, vineri 13 iulie a.c., o emisiune de mărci poștale prin care celebrează și alte premiere legate de modul de realizare și prezentare a timbrelor românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Emisiunea de mărci poștale Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice se compune din cinci timbre, care au valoarea nominală totală de 30,50 lei. Machetarea s-a făcut în coală de 20 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, bloc de 3 timbre nedantelate cu manșetă ilustrată și bloc de 5 timbre diferite nedantelate, din care 1 timbru cu perfor parțial (în albumul filatelic).
Ștampila prima zi, foarte frumoasă și bine realizată, a fost la dispoziția publicului la Oficiul Poștal București 37. 
Folosind cele cinci mărci poștale ale emisiunii și ștampila prima zi am realizat mai multe ilustrate maxime, din care, acum, voi prezenta o parte din ele. Cărțile poștale ilustrate au fost tipărite la tipografia KayaPrint din București.

1. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 1,50 lei.


Această marcă poștală este dedicată primei emisiuni de timbre românești „MOLDOVA CAP DE BOUR, emisiunea I, 1858” și ilustrează valoarea de 27 de parale a acesteia. De asemenea, cuprinde și imaginea unei diligențe poștale, comună tuturor timbrelor emisiunii.
Ilustrată maximă „Timbrul de 27 parale, emisiunea
MOLDOVA I, 1858”

Ilustrată maximă „Timbrul de 27 parale, emisiunea
MOLDOVA I, 1858”, verso

Ilustrată maximă „Diligență poștală”

Ilustrată maximă „Steagul de poștă realizat în 1958,
cu prilejul centenarului primei mărci poștale
românești”

2. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 2,00 lei.


Pe marca poștală este redat primul timbru cu grafie latină PORTO GAZETEI, valoarea de 5 parale, din emisiunea  „MOLDOVA CAP DE BOUR, emisiunea a II-a, 1858-1862”

Ilustrată maximă „Timbrul de 5 parale, emisiunea
MOLDOVA II, 1858-1862”

3. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 3,00 lei.


Marca poștală reprezintă primul timbru cu grafie latină PORTO SCRISOREI, valoarea de 80 de parale, din aceeași emisiune „MOLDOVA CAP DE BOUR,  emisiunea a II-, 1858-1862”

Ilustrată maximă „Douã timbre cu valoarea de 80 de parale
în tête-bêche, din emisiunea MOLDOVA II, 1858-1862”



Voi continua cu celelalte ilustrate maxime într-un articol viitor.




Să auzim de bine!
Alex M








luni, 28 mai 2018

Centenarul Marii Uniri (I). Renașterea României.


Suntem în Anul Centenarului Marii Uniri! Voi încerca să prezint, într-o serie de articole, atât modul în care emisiunile de mărci poștale românești au abordat acest subiect în anul 2018, cât și ilustratele maxime realizate.

1. La 31 ianuarie a fost pusă în circulație seria de timbre dedicată împlinirii a 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, despre care am vorbit deja aici. Contribuția lui Mircea pentru împlinirea idealului suprem al poporului român este esențială. Iată câteva argumente:
            - În primul rând, Mircea cel Bătrân a fost (re)descoperit în perioada romantică a secolului XIX, când susținătorii ideii înfăptuirii Unirii, intelectualii și luptătorii generației pașoptiste, i-au evocat personalitatea și l-au folosit ca simbol pentru lupta românilor;
            - Apoi, Mircea cel Bătrân este primul străbun direct al lui Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima Unire a Principatelor Române;
            -Țara Românească, în timpul domniei sale, a atins cea mai mare întindere din toate timpurile;
            - Pe plan extern, Mircea a pus bazele unor alianțe solide, pentru a-și mări șansele de a păstra independența Țării Românești, tratând pe picior de egalitate cu toți vecinii.

2. Cu prilejul celei de-a 170-a aniversări a Revoluției de la 1848, la data de 16 februarie, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Renașterea României” în pictură, compusă dintr-un timbru și o coliță nedantelată.
Marca poștală, 8 lei
Tabloul „Renașterea României”
de Gheorghe Tattarescu

Colița nedantelată, 15 lei
Gheorghe Tattarescu „Autoportret”

2.1 Ilustrată maximă, realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi, prin amabilitatea domnului Al. Antonache.
„Renașterea României”
pictură de Gheorghe Tattarescu


Lucrarea este o alegorie concepută la Roma și semnifică renaşterea ţării prin ştiinţă, artă şi credinţă. Compoziţia este construită pe două planuri: jos, o femeie trezindu-se din somn, simbolizând România ce-şi rupe lanţurile sclaviei (stânga jos, steagul românesc e desfăşurat parţial). Un înger îi ridică vălul obscurantismului, arătând spre planul superior, simbolurile personificate ale ştiinţei, artei şi credinţei. În stânga jos este figurat cornul abundenţei iar în dreapta, prin contrast, o familie de ţărani săraci în faţa unei colibe schiţate. Trăsăturile fizionomice sunt bine conturate iar vestimentaţia drapată. În fundal sunt figurate Dunărea, Carpaţii şi ruinele fostei capitale Târgovişte. Vezi sursa aici.

2.2 Ilustrate maxime, realizate de domnul A. Antonache, cu marca poștală a coliței nedantelate și ștampila prima zi.

Gheorghe Tattarescu „Autoportret”

Gheorghe Tattarescu „Autoportret”
(desen în creion)

Gheorghe Tattarescu „Autoportret” (desen în creion)-verso

Gheorghe Tattarescu (1820 – 1894) a fost pionierul neoclasicismului în pictura românească.
Participant la revoluția de la 1848 a pictat portretele revoluționarilor Gheorghe Magheru și Ștefan Golescu, ambii aflați în exil, iar în 1851 a realizat portretul lui Nicolae Bălcescu.
Idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziții alegorice cu subiect revoluționar (Deșteptarea României, România Modernă), patriotic (Unirea Principatelor), sau istoric (Mircea cel Bătrân la 1386, Neagoe Basarab în fața Mănăstirii Argeș).
O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase. În perioada 1853–1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici, printre acestea numărându-se Biserica Colțea, Biserica Oțetari Biserica Sf. Spiridon Nou, Biserica Sfântul Nicolae Șelari și Biserica Mănăstirii Radu Vodă, toate din București, biserica nouă a Mănăstirii Bistrița, Catedrala Mitropolitană din Iași, Biserica Greacă din Brăila și Biserica Mănăstirii Ciolanu din județul Buzău.
În 1864 a înființat Școala de Arte Frumoase din București, împreună cu Theodor Aman, unde a fost profesor de pictură și, mai târziu, directorul ei (1891–1892).



Să auzim de bine!
Alex M




sâmbătă, 7 aprilie 2018

HRISTOS A ÎNVIAT!


Pentru creștinii ortodocși, Sfântul Paşte reprezintă cea mai importantă sărbătoare, ea celebrând Învierea Lui Iisus Hristos din morţi. După intrarea triumfală în Ierusalim, clic aici, în următoarea săptămână, Isus a avut parte de multă suferinţă şi dezamăgire: Iuda L-a vândut, Petru s-a lepădat de El, ucenicii L-au părăsit, a primit multe batjocuri şi bătăi… Apoi a murit pe cruce. Şi toată această suferinţă a primit-o pe nedrept. Dar Isus ştia că aşa va fi. Aceasta era de fapt misiunea Lui: să moară pentru păcatele întregii omeniri, ca toţi să poată primi în dar viaţa veşnică. Dar putea un mort să ofere viaţa veşnică? Nu. Aşa că, în a treia zi, Isus a înviat.

1. Faptul că Iisus a trăit și a murit prin răstignire este clar și public, fiind înregistrat  în istorie. Sunt câteva referiri privind viata Lui Iisus și impactul Lui în lume. Senatorul și istoricul roman Tacit (n. cca. 55 - d. cca.115 d.Hr) a fost fascinat de personalitatea Lui Iisus și a ucenicilor creștinii, care apoi au fost martirizați! Tacit vorbește clar despre Iisus ca despre o persoană istorică, crucificată pe vremea lui Pilat din Pont; el spune că până în anul 65 e.n.  credința creștină s-a întins rapid, atât în Iudeea cât și în toată Mediterana și până la Roma.

Ilustrate maxime „Răstignirea Domnului” 

 MP: 12 lei/CD, 09.03.2018
OBL: Ștampila prima zi
CPI: Tipărită la FullColor,București

MP: 1,30 lei, 10.03.2017
OBL: Ștampilă AFB București, 18.04.2017
CPI: Icoană de la Mănăstirea „Radu Vodă”
din București

2. Sutașul Longhin a fost martor la Patimile de pe Cruce ale Mântuitorului Iisus Hristos şi a văzut minunile petrecute după aceea, (pământul s-a cutremurat, soarele s-a întunecat, mormintele s-au deschis și pietrele s-au despicat), mărturisind că El este, cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu. Longhin împreună cu alţi doi ostaşi ai săi au crezut desăvîrşit în Hristos şi s-au făcut propovăduitori ai Învierii Lui, mărturisind lui Pilat şi arhiereilor toate cele ce s-au făcut. Apoi, botezându-se de către Sfinţii Apostoli, au plecat în Capadocia (Turcia de azi) şi s-au făcut şi ei Apostoli ai Mântuitorului, suferind moarte mucenicească. Sunt prăznuiţi la 16 octombrieSutașul Longhin este reprezentat pe icoana Răstignirii Domnului, în partea din dreapta, în spatele Sfîntului Evanghelist Ioan.

Ilustrată maximă „Icoana Sfântului Mucenic Longhin”

MP: 1,30 lei, 10.03.2017
OBL: Ștampilă de zi, București, 16.10.2017
CPI: Tipărită la FullColor,București
3. Învierea Domnului reprezintă un eveniment copleşitor pentru orice om, un mister care, deși s-a petrecut acum două mii de ani, continuă să fascineze întreaga făptura umană, este o realitate care se transmite din generaţie în generaţie, de la un secol la altul ca un izvor de apă vie. De acest măreţ praznic atârnă mântuirea noastră, deoarece prin învierea Sa, Hristos ne-a adus o nemărginită bucurie. El ne-a izbăvit de moarte, din robia păcatului şi de osânda iadului, redeschizând uşile Raiului. Dacă la moartea Sa pe cruce cerul s-a întunecat, la Învierea Sa din morţi toate s-au umplut de lumină, atât cerul  cât şi pământul. Lumina Lui Hristos a luminat prin Înviere întreaga fire văzută şi nevăzută, creată de Dumnezeu. Lumina strălucitoare a Învierii Domnului învăluie sufletele tuturor creştinilor, transfigurându-le, curăţindu-le și înnobilându-le.

Ilustrate maxime „Învierea  Domnului Iisus Hristos”

MP: 1,30 lei, 09.03.2018
OBL: Ștampila prima zi
CPI: Tipărită la FullColor,București

MP: 1,30 lei, 09.03.2018
OBL: Ștampila prima zi
CPI: Tipărită la FullColor,București



HRISTOS A ÎNVIAT!

Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 31 martie 2018

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim


Sărbătoarea Intrării in Ierusalim a Mântuitorului este cunoscută în popor sub denumirea de Florii. Este un eveniment care se petrece cu o săptămână înainte de Patimile Sale. Domnul intră in Ierusalim călare pe un mânz de asin. Intră smerit, arătându-le celor de față că nu este o persoană care a venit să stăpânească această lume. De  la Florii, începe ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Mare, a Pătimirilor lui Iisus Hristos. În aceste zile, credincioşii retrăiesc evenimentele petrecute de Iisus după Intrarea în Ierusalim, de la răstignirea pe cruce şi până la Învierea Sa. Anul acesta, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile duminică 1 aprilie.

Ilustrată maximă „Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos ”. Pentru realizarea acesteia am folosit una din mărcile poștale (1,30 lei) ale emisiunii „Sfintele Paști 2018”, ștampila prima zi și o cartea poștală tipărită la KayaPrint, București.

Ilustrată maximă
„Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos ”



Să auzim de bine!
Alex M


vineri, 2 martie 2018

Ilustrate maxime la aniversarea Corului Madrigal


O nouă emisiune de mărci poștale a fost introdusă în circulație la data de 27 februarie. Se numește „Corul Madrigal, 55 de ani”.
Este a 8-a, în cele în două luni care ­­­­au trecut din acest an. În total, în perioada respectivă au fost tipărite 17 timbre și 4 colițe, având valoarea nominală totală de 149,20 RON (32 EUR). Este greu să fac o comparație, completă și corectă, cu ceea ce s-a întâmplat, în aceeași perioadă, în alte state. Iată, totuși, câteva elemente de comparație:
- În Republca Moldova au fost 3 emisiuni cu 3 timbre, care au valoarea nominală de 13,25 de lei moldovenești (0,63 EUR);
- În Spania, 14 emisiuni – 16 timbre; 21,35 EUR;
- În Germania au fost 7 emisiuni cu 10 timbre; 11,85 EUR;
- Poșta Elveției a emis 8 serii cu 13 timbre; 14,80 CHF (12.20 EUR);
Iată unde ne clasăm, mai ales în privința valorilor nominale ale mărcilor poștale. Suntem, de departe, PRIMII!!

Să revenim la emisiunea noastră. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a fost înființat la 11 aprilie 1963. Logic, mă întreb de ce s-a ales data de 27 februarie pentru lansarea seriei?! La 27 februarie 1925 (acum 93 de ani) s-a născut Marin Constantin, fondatorul corului, dar asta este altceva. Dacă vorbim de cor, atunci să fie cor!!
Emisiunea se compune dintr-un timbru, cu valoarea nominală de 8 lei, tipărit într-un tiraj total de 18.288 exemplare Din acesta, poșta a primit 6.400 adică 35%. Se vede clar că nu putem vorbi aici de mărci poștale, ci de o emisiune speculativă, mizându-se pe vânzarea timbrelor la preț mare către filateliști, fără legătură cu cerințele Poștei Române. 
A mai fost editat un plic prima zi, pe care doritorii îl pot obține la prețul „modic” de 19 lei.

Corul Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, unul dintre cele mai apreciate ansambluri corale profesioniste, este o emblemă a vieții muzicale românești și universale, iar în cei aproape 55 de ani de existență artistică numele său a reprezentat imaginea României în lume, devenind un adevărat “brand de țară”. A fost fondat de compozitorul și dirijorul Marin Constantin, membrii ansamblului fiind selectați exclusiv din rândurile studenților Conservatorului București. Pe măsură ce s-au adunat deceniile de activitate muzicală notorietatea ansamblului s-a consolidat, ca urmare a celor peste 4000 de concerte susținute pe patru continente, sub coordonarea fondatorului, care s-a stins din viață în 2011. Discipolii maestrului Marin Constantin au dus mai departe conceptul unic creat prin sonoritatea specifică, amplasamentul stereofonic în scenă și costumele impunătoare. Dirijorul actual al ansamblului este Anna Ungureanu, muzician cu experiență de un deceniu alături de maestrul Marin Constantin.

Timbrul emisiunii are un bun potențial filatelic, pe el fiind reproduse portretul lui Marin Constantin și logoul, foarte frumos, al Corului. De asemenea, ștampila prima zi mi-a permis să realizez o ilustrată maximă cu triplă concordanță. Cărțile poștale au fost tipărite la Kayaprint, București.

1. Ilustrată maximă „Marin Constantin (1925-2011)”. 
Marin Constantin fost muzician, compozitor și dirijor de ansamblu coral, fondator, dirijor și director pe viață al Corului Național de Cameră Madrigal timp de 47 de ani, între 1963 și 2011. Specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian și baroc, precum și în muzica tradițională românească, a fost apreciat de critici muzicali din întreaga lume, primind numeroase premii și distincții interne și internaționale. A absolvit Facultatea de Pedagogie Muzicală (secția Dirijat Coral) a Conservatorului de Muzică din București (1944-1949) și Facultatea de Pedagogie, Psihologie și Filozofie a Universității din București (1945-1949). În 1985 a obținut titlul de doctor în muzicologie la Academia de Muzica „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, iar în anul 1994 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al acestei instituții. Totodată, a fost cel mai semnificativ promotor al muzicii românești contemporane, colaborând cu cei mai importanți compozitori români. Cele mai multe lucrări s-au cântat în primă audiție la Festivalurile George Enescu din perioada 1964 - 2009.
Ilustrată maximă „Marin Constantin 

2. Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal”.
Sigla Madrigalului reprezintă o liră (instrumentul muzical), împreună cu un grup coral de șase persoane purtând impunătoarele costume specifice. Alături de acest element grafic, sigla mai are și un text cu numele Corului și al fondatorului său.
Lira a fost aleasă ca simbol al talentului poetic, al inspirației poetice și al creației poetice lirice. Despre liră se spune că ar fi fost inventată de Hermes, care a construit-o dintr-o carapace de broască ţestoasă. Ca zeu al comerţului, el a oferit lira lui Apollo în schimbul unei cirezi de vite. Mare mânuitor al lirei, Apollo a dat muzicii cântate la acest instrument aura unei arte elevate şi binefăcătoare.
Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal”
- concordanță triplă -

Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal” - verso




Să auzim de bine!
Alex M

marți, 6 februarie 2018

Ilustrate maxime la comemorarea lui Mircea cel Bătrân

La 31 ianuarie s-au împlinit 600 de ani de la moartea marelui Voievod al Țării Românești, Mircea cel Bătrân. Cu acest prilej, Romfilatelia a pus în circulație o emisiune de mărci poștale formată dintr-un timbru și o coliță dantelată. Pe marca poștală, cu valoarea nominală de 8 lei, este ilustrată statuia lui Mircea cel Bătrân aflată în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române, precum și sigiliul domnitorului. Timbrul coliței dantelate are ca imagine fresca de la Biserica Brădetu (jud. Argeș), ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, pe care voievodul apare pictat alături de soția sa, doamna Mara.
Minicoala de 8 timbre și o vinietă

Colița dantelată

Mircea cel Bătrân (n. 1355 - d. 31 ianuarie 1418) a fost Domnitorul Țării Românești în două perioade, 1386-1394/1395 și 1397-1418. Este unul dintre cei mai importanți și cunoscuți domnitori ai Țării Românești și una dintre cele mai reprezentative figuri din istoria României, alături de domnitori precum Ștefan cel Mare sau Vlad Țepes
La urcarea pe tron (22septembrie 1386, după moartea fratelui său mai mare, Dan I), Mircea găsește Țara Românească în plin proces de dezvoltare datorită politicilor înțelepte promovate de înaintașii săi și va continua consolidarea economiei, armatei, administrației și Bisericii. Rezultatele obținute i-au permis să reziste tendințelor de expansiune ale Regatului Ungar și ale Poloniei, care urmăreau în special controlul asupra gurilor Dunării, și să stăvilească forțele otomane aflate în plină expansiune în Balcani. Dibăcia sa în conflictele armate  a făcut ca Ţara Românească să rămână în picioare în faţa atacurilor otomanilor. Memorabilă este bătălia de la Rovine, când în faţa unei armate de 40.000 de soldaţi, Mircea reuşeşte, doar cu o armată de 12.000 de soldaţi să-i înfrângă pe turci. Vor urma o serie de atacuri virulente din partea Imperiului Otoman, ceea ce îl va determina pe Mircea cel Bătrân să încheie, spre sfârşitul domniei, un tratat de pace cu turcii, prin care este recunoscută libertatea Ţării Româneşti în schimbul unui tribut anual de 3000 de piese de aur. Este înmormântat la Mănăstirea Cozia, una dintre ctitoriile sale.
Mircea cel Bătrân rămâne cunoscut pentru vitejia sa extraordinară, pentru buna orânduială a țării și pentru faptul că Țara Românească, în timpul domniei sale, a atins cea mai mare întindere din toate timpurile. El însuși se intitula în actele oficiale emise spre sfârșitul domniei sale: „Întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”.


La data introducerii în circulație a acestei emisiuni am făcut câteva ilustrate maxime atât cu marca poștală de 8 lei, cât și cu timbrul coliței (16 lei). Am folosit ștampila prima zi, care a fost la dispoziția celor interesați la O.P. București 37. Cărțile poștale le-am tipărit la KayaPrint, București.

1. Ilustrate maxime „Statuia lui Mircea cel Bătrân”. Lucrarea este realizată de sculptorul Paul Vasilescu (1936-2012) și se află la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Fotografiile aparțin subsemnatului.
Ilustrată maximă
„Statuia lui Mircea cel Bătrân”

Ilustrată maximă „Statuia lui Mircea cel Bătrân”

2. Ilustrată maximă „Bustul lui Mircea cel Bătrân”, sculptură de Valentin Tănase. Lucrarea este amplasată în fața Ministerului Apărării Naționale.
Ilustrată maximă
„Bustul lui Mircea cel Bătrân”

3. Ilustrată maximă „Portretul lui Mircea cel Bătrân”, pictură de Valentin Tănase
Ilustrată maximă
„Portretul lui Mircea cel Bătrân”

4. Ilustrată maximă „Mircea la Marea cea Mare”, pictură de Valentin Tănase
4. Ilustrată maximă
„Mircea la Marea cea Mare”

5. Ilustrată maximă „Sigiliul lui Mirceacel Bătrân”. Cu acest sigiliu s-a parafat tratatul încheiat cu regele Poloniei, în anul 1390.
Ilustrată maximă
„Sigiliul lui Mirceacel Bătrân”



Să auzim de bine!
Alex M







luni, 22 ianuarie 2018

Ilustrate maxime din Brăila

Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane. Mai târziu, este menționată ca Brayla, într-un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav, Voievodul Țării Românești și Ban de Severin (Vlaicu Vodă), într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Acest act constituie prima atestare documentară a orașului, Brăila fiind al treilea oraș ca vechime al țării, după Câmpulung în anul 1300, (alte surse menționează anul 1292 și chiar 1215) și Curtea de Argeș în 1336. Orașul a fost ocupat de turci în perioada 1538-1540 și ajunge raia, de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului al XX-lea, când a devenit un important port din România, fiind accesibil și navelor maritime de dimensiuni mici și medii.

Cu prilejul aniversării celor 650 de ani ai Brăilei, Romfilatelia a pus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă din cinci timbre, care au următoarele imagini:
            - Ceasul baroc din centrul istoric (2,20 lei);
            - Catedrala „Nașterea Domnului” (3,50 lei);
            - Fântâna cinetică (4 lei);
            - Teatrul „Maria Filotti” (4,50 lei);
            - Casa memorială „Panait Istrati” (15 lei).
De asemenea, pe fiecare marcă poștală se găsește și stema actuală a Municipiului Brăila.
Au mai fost editate două plicuri prima zi și un album filatelic. 
Detalii despre această emisiune găsiți aici.

1. Una dintre cele mai reprezentative construcții ale Brăilei este Ceasul Public din Piața Traian, ridicat in anul 1909 de către firma cehă Carol Sakar. Construcția are peste 11 m înălțime, fiind executată în stil baroc. Realizarea lui s-a bazat pe donația testamentară a  lui Petru Naum care, în 1898, a lăsat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”. Mecanismul propriu-zis a fost făcut la Munchen, de firma Johann Neher. Este vorba despre un mecanism cu greutăţi proiectat să se armeze odată la trei zile. Din cauza structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă, astfel că orologiul, cu patru cadrane, trebuie întors mai des, odată la 24 de ore.
De la început, orologiul-turn a fost considerat o piesă de mobilier urban foarte rară, deoarece în epocă ceasurile publice se montau fie în turnurile bisericilor, fie pe alte construcţii administrative, fiind arareori construite ca obiective de sine stătătoare. 
Ilustrată maximă „Ceasul baroc din Piața Traian”


2. Catedrala „Nașterea Domnului”.
In anul 1964, în Postul Mare, în Brăila s-a demolat măreața biserică „Sfânta Sofia” construită după modelul Catedralei din Timișoara. Spațiul unde a fost amplasată această biserică a fost oferit, de către conducerea provizorie a județului si municipiului din 1990, pentru construirea unei noi biserici. Piatra de temelie a noului lăcaș de cult a fost așezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii Domnului. Catedrala este construită în stil neobizantin, în cruce cu braţe inegale, cu două coruri. Edificiul este acoperit cu tablă de cupru lăcuit, are lungimea de 42 de metri și înălţimea de 46 de metri la turla mare, fiind înzestrat cu cinci clopote acţionate electric. Fiind ridicată imediat după evenimentele din decembrie '89, i se mai spune şi „Catedrala Libertăţii".
Ilustrată maximă „Catedrala Nașterea Domnului”


3. Fântâna cinetică se află situată în centrul municipiului Brăila și reprezintă unul dintre cele mai însemnate obiective turistice ale localității. A fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci, cunoscut pentru îndemânarea sa de a realiza sculpturi în oţel inoxidabil.
Monumentul înfăţișează două palme care se mișcă și se unesc apoi într-un căuș. Fântâna mobilă din oţel inoxidabil, perfect polizat, a fost turnată la Uzina Progresul Brăila, fiind inaugurată în anul 1989.
Ilustrată maximă „Fântâna cinetică”


4. Teatrul „Maria Filotti”, cunoscut și sub numele vechi de Teatrul Rally.
Datând din jurul anilor 1840, clădirea teatrului a avut, inițial, destinația de han. După ce a ars în incendiul din 1859, reconstruită, va cunoaște numeroase transformări. Finalizarea construcției și inaugurarea Teatrului Rally a avut loc în 1864. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care și George Enescu, au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean la Teatrul Rally. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache și Iorgu Caragiale, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase ș.a. După spectacolul dat în onoarea Domnitorului Carol, din 1878 va purta și denumirea de Teatrul Regal. Hariclea Darclée debutează aici în 1881. În anul 1900 teatrul trece în proprietatea lui Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 - unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului). Acesta cedează prin testament clădirea către primărie și după moartea sa, în 1919, aceasta devine Teatrul Comunal. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primește numele actriței Maria Filotti, care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei. Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în patrimoniul UNESCO.
Ilustrată maximă „Teatrul <Maria Filotti>”


5. Casa memorială „Panait Istrati” face parte din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.
A fost înființată în 1984, cu prilejul centenarului scriitorului, născut în Brăila la 10.08.1884 (d. 16.04.1935). Se află într-o clădire aflată în Grădina Publică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea cu destinație administrativă (Casa Grădinarului) unde, în a doua jumătate a secolului XIX-lea, trăia grădinarul care se ocupa de spaţiile verzi din  Brăila. Cu toate că Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinaţie deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spaţiul din vecinătatea casei pentru contemplarea Dunării şi a împrejurimilor. În plus, nici una din clădirile în care a locuit scriitorul, nu s-a păstrat. Aici sunt valorificate expoziţional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate, în cea mai mare parte, de la ultima soţie a scriitorului, Margareta Istrati. 
Ilustrată maximă „Casa memorială <Panait Istrati>” 


6. Stema Municipiului Brăila a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1.544 din 18 decembrie 2002.
Descrierea stemei
Stema municipiului Brăila, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbată.
Pe fond albastru, o cetate crenelată, de argint, având poarta închisă, cu două turnuri laterale rotunde deasupra construcţiei.
Între cele două turnuri se află o acvilă cruciată de aur privind spre dreapta, cu aripile întinse, ciocul roşu şi ţinând în gheare, de asemenea roşii, o semilună de argint, cu colţurile în sus.
În câmpul inferior, un brâu undat, de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.
Semnificaţia elementelor însumate
Construcţia simbolizează vechea cetate a Brăilei.
Brâul reprezintă fluviul Dunărea.
Acvila cruciată care ţine în gheare semiluna simbolizează victoriile românilor în confruntările cu Poarta otomană.
Turnurile crenelate, în număr de şapte, conferă localităţii rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.
Ilustrată maximă
„Stema municipiului Brăila”




Să auzim de bine!
Alex M