joi, 29 mai 2014

ZIUA EROILOR

Tratatul de la Versailles, semnat de fostele țări beligerante în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.
În România, această prevedere din actul de la Versailles a fost pusă în aplicare prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos, ca sărbătoare națională a poporului român. Țara noastră a devenit astfel primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali.
Ca urmare a conjuncturilor politice, în anul 1948 Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenței de Stat a României și a Victoriei asupra Fascismului, abrogându-se prevederile anterioare.
Conducerea Ministerului Apărării Naţionale a iniţiat, în anul 1990, o acţiune de reintroducere a tradiţiilor militare româneşi în armată, iar in acelaşi an s-a decis ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită de Ziua Înălţării Domnului.
Mai târziu, în anul 1995, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 48 care, la articolul 1, prevede: Se proclamă Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti - ziua Înălţării Domnului Isus Hristos -, potrivit tradiţiei româneşti.”
Filatelia românească a cinstit cum se cuvine (prin emisiuni de timbre, ştampile ocazionale / omagiale, plicuri, ilustrate maxime etc) pe eroii români din toate timpurile şi din toate locurile, cunoscuţi şi necunoscuţi, pe toţi aceia care şi-au jertfit viaţa pentru apărarea ţării, pentru realizarea unităţii noastre naţionale şi pentru înlăturarea oricărei forme de înrobire a românilor.
În continuare, veţi vedea câteva cărţi poştale maxime cu acest subiect.

1.Eroul strămoșilor, strămoșul eroilor

Decebal, fiul lui Scorillio şi succesor al lui Duras-Diurpaneus, a fost regele dacilor între anii 86-106. Strateg de  excepţie şi om politic abil, a făcut faţă celei mai puternice armate mobilizate de Imperiul Roman.
Dârz şi neînfricat în luptă “… a fost un duşman de temut pentru romani “(Cassius Dio).

1_Decebal-Deva
Ilustrată maximă “ Statuia ecvestră a lui Decebal”
Cartea poştală maximă a fost realizată cu timbrul de 1,30 lei, având ca imagine “Statuia ecvestră a lui Decebal de la Deva”, pus în circulaţie la 22.05.1978 în cadrul emisiunii “Colaborarea Cultural-Economică   Intereuropeană ".Suportul este editat de OSETCM, Cod 2691/76: S-a aplicat ştampila poştală ocazională/omagială (ŞPO) a OP Deva din data de 10.04.1982. Triplă cordanţă pentru ambele subiecte ale mărcii.

2. Luptele daco-romane (101-102; 105-106)
Columna lui Traian reprezintă o adevărată istorie gravată în piatră a războaielor daco-romane. A fost construită de Apolodor din Damasc, la odinul împăratului Traian, atât pentru a comemora victoria din Dacia cât şi pentru a servi ca mausoleu. Înaltă de 39,83 m, din care fusul coloanei este de 26,62 m, cu un diametru de 3,83 m la bază şi 3,66 m la vârf, Columna are o bandă sculptată pe o lungime de 200 m, cu peste 2.500 de figuri reprezentate în 124 de episoade. Soclul de formă paralelipipedică adăpostea urna de aur cu cenuşa împăratului Traian, care a dispărut în Epoca medievală. Deasupra uşii de la intrarea în soclul Columnei se află o inscripţie cu următorul cuprins (în traducere):
«Senatul şi poporul Roman (au ridicat acest monument) Împăratului Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traianus Augustus, învingătorul germanilor, învingătorul dacilor, mare pontif, învestit pentru a XVII-a oară cu putere de tribun, aclamat pentru a VI-a oară, ca imperator (comandant suprem învingător), consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a arăta înălţimea muntelui şi a locului săpat cu eforturi atât de mari»
În perioada 1939-1943 a fost realizată o copie a Columnei, care a fost adusă în România în 1967. Acum, se găseşte la Muzeul Naţional de Istorie a României.
2_Columna
Ilustrată maximă "Scenă de pe Columna lui Traian"
Carcteristicile cărţii poştale maxime:
MP: Emisiunea  “Fragmente din Columna lui Traian”, 15.10.2004, 7.000 lei, Scenă de pe Columnă; CPI: Editura AXA; OBL: ŞPO, OP Bucureşti 45, 29.06.2006, Text “Suprema jertfă/ 1900 de ani/ Decebal regele dacilor /”. Se realizează concordanţă de subiect.
Imaginea mărcii poştale şi, implicit a suportului, reprezintă o scenă din primul război daco-roman, intitulată "Traian primeşte o solie de daci".
(Scena nr.21, după numerotarea folosită pentru copia Columnei de la MNIR).

3. Actul de naştere al Ţării Româneşti.
Bătălia de la Posada este numele unui conflict militar între Regatul Ungariei şi Ţara Românească, care a avut loc în toamna anului 1330. 
Bătălia a fost menţionată în mai multe cronici: cea pictată de la Viena (Chronicon pictum, cca. 1360), cea a lui Johannes de Thurocz (Chronica Hungarorum, cca. 1486), analele lui Jan Długosz (Annales seu cronici incliti regni Poloniae, cca. 1455 - 1480) precum şi alte lucrări ungare, poloneze şi germane de acest gen, toate din secolele XV-XVI, care reproduc, în principiu, relatarea cronicii vieneze. 
Victoria  de la Posada reprezintă actul de naştere al Ţării Româneşti, aşadar, momentul apariţiei primului stat românesc medieval. Prin consecinţele sale de lungă durată, victoria lui Basarab a marcat însă întreaga evoluţie a statalităţii româneşti de sine stătătoare, de la originile sale medievale până în ziua de astăzi. Puţine dintre bătăliile purtate în istorie au avut consecinţe la fel de importante.
Consfinţind independenţa Ţării Româneşti faţă de Coroana Ungariei, victoria din anul 1330 a transformat în mod fundamental poziţia internaţională a noului stat. Respingând cu succes, şi fără niciun sprijin din partea aliaţilor săi, o invazie condusă de însuşi regele Ungariei, Basarab I şi-a cucerit o poziţie de prestigiu pe scena politică a Europei Sud-Estice. 
    Carte poştală maximă 
  "Victoria românilor în lupta de la Posada"
Pentru această ilustrată maximă s-a folosit timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei din emisiunea ”Aniversări-Comemorăti”, apărută la 25.04.1980. Obliterarea s-a făcut cu ştampila poştală ocazională aplicată la OP Râmnicu Vâlcea 1, la 09.11.1980 şi având textul „Vizitaţi Expoziţia filatelică /650 ani/ de la Victoria românilor /de la Posada/9-16 noiembrie 1980”. Avem aici concordanţă de imagine între marca poştală şi ilustrată.

4.Bătălia din cadrul Războiului cel Lung

Bătălia de la Călugăreni (13/23 august 1595) a fost parte a conflictului otomano-muntean şi parte a campaniei otomane din august – octombrie 1595, ce avea ca scop înlocuirea lui Mihai Viteazul (1593 – 1601) şi transformarea Ţării Româneşti şi Moldovei în provincii otomane. Această luptă este un episod semnificativ din marea confruntare dintre creştini şi otomani, înscrisă sub semnul Ligii Sfinte şi trecută în cadrul Războiului de cincisprezece ani (cunoscut şi sub numele de Războiul cel Lung).
Bătălia de la Călugareni a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria militară a poporului român, în care oastea condusă de Mihai Viteazul a luptat eroic, obţinând o importantă victorie asupra oştilor otomane invadatoare conduse de Sinan Paşa. Totuşi, nu a fost o victorie hotărâtoare a lui Mihai Viteazul ci o victorie de moment a creştinilor, care se aliaseră tocmai ca să dea o replică turcilor, putându-se vorbi de o replică creştină demnă şi fermă, cu mari pierderi pentru otomani, rămaşi dezorientaţi la finele bătăliei. În acest sens, parte din izvoarele vremii precizează că, la sfârşitul bătăliei, turcii au lăsat pe câmpul de luptă steagul verde al profetului şi aproximativ 20.000 de morţi şi răniţi, în vreme ce românii au avut 30 de morţi şi 22 de răniţi. 
5_Calugareni
Ilustrată maximă "Bătălia de la Călugăreni"

"Datele tehnice" ale ilustratei maxime:
MP: Emisiunea”Aniversări-Evenimente(I)”, 13.08.1995, 100 lei; “400 ani/Bătălia de la Călugăreni”
CPI: DECT, „Bătălia de Călugăreni”, pictură de Bogdan Molea, MNM
OBL: ŞPO, OP Călugăreni, 13.08.1995, cu element grafic chipul lui Mihai Viteazu şi text “400 de ani de la marea victorie a lui Mihai Viteazu”

5. Eroul creștinătății
Bătălia de la Vaslui, (cunoscută şi drept "Bătălia de la Podul Înalt") a avut loc în data de 10 ianuarie 1475, între armatele aliate creștine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ștefan cel Mare și oastea otomano-munteană sub conducerea lui Suleiman Pașa. În pofida diferenței mari de forțe, turcii au suferit o înfrângere zdrobitoare, pierzând (după spusele unor cronicari) o mare parte a armatei. A fost considerată cea mai mare înfrângere a islamului în fața unei armate creștine, Ștefan cel Mare devenind eroul creștinătății.
Pe locul desfășurării celebrei bătălii a fost ridicat, la 12 km sud de Vaslui, în localitatea Băcăuani, un măreț monument, reprezentându-l pe Ștefan cel Mare călare. Statuia a fost dezvelită în anul 1975, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la victoria moldovenilor conduși de Ștefan cel Mare. Ea este amplasată pe un soclu înalt de 8 metri, îmbrăcat în marmură, la capătul unui lung șir de trepte, de asemenea învelite în marmură şi este realizată din bronz, având înălțimea de 6,90 metri, și greutatea de 19 tone.
6_Podul-Inalt
Ilustrată maximă "Bătălia de la Vaslui"
Specificaţii privind cartea poştală maximă:
MP: Emisiunea ”500 de ani de la Victoria lui Ştefan cel Mare de la Vaslui”, 25.02 1975, 0,55 lei; Imaginea reprezintă "Bătălia de la Vaslui", pictură de O. Obedeanu
CPI: EST, “Vaslui-Podul Înalt, Monumentul Ştefan cel Mare”
OBL: Ştampilă poştală de zi (ŞPZ), OP Vaslui 1, 14.02.1979
Se realizează: concordanţa de subiect între timbru şi suport; concordanţa de loc între subiectul mărcii şi obliterare; concordanţa de timp, marca fiind în circulaţie în anul 1979.

6. "Ghiaurul Mircea"
Mircea cel Bătrân (n. 1355 - d. 31 ianuarie 1418) a fost Domn al Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn...”. Politica externă a marelui voievod a fost dominată de primejdia otomană. Toate luptele pe care Mircea cel Batrân a fost silit să le poarte au fost cu turcii, nicidecum cu ungurii, polonii sau moldovenii. Cu aceştia a încheiat alianţe trainice în lupta comuna antiotomană. Aceste acţiuni ale domnitorului l-au făcut pe Baiazid să întreprindă o expediţie personală de cucerire a Ţării Româneşti, în primăvara lui 1395.
Bătălia de la Rovine (10 octombrie 1394 sau 17 mai 1395) este prima mare confruntare armată între români şi otomani, desfăşurată în contextul expansiunii otomane în Balcani.
8_Mircea
Ilustrată maximă "Bătălia de la Rovine"
MP: Emisiunea “600 de ani de la urcarea pe tron a lui Mircea cel Bătrân”, 17.06.1985, 2 lei; Portretul lui Mircea cel Bătrân şi scena de luptă
CPI: Editura Meridiane, “Bătălia de la Rovine”, pictură de Paul Atanasiu
OBL: ŞPO, OP Bucureşti 45, 30.07.1986
Concordanţe: de subiect între timbru, carte poştală şi obliterare (triplă); de loc între subiectul mărcii şi obliterare; de timp, marca fiind în circulaţie.

7. Lupta cea vitează
Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre
structuri militare ale Țării Românești (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu) și un corp de armată otoman.
Bătălia din Dealul Spirii s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române dar, din punct de vedere istoric, această luptă consfinţeşte dorinţa naţională de autodeterminare chiar dacă acest lucru a presupus jertfa supremă. Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuţi în luptă, în anul 1901 a fost ridicat pe Dealul Spirii din Bucureşti Monumentul Eroilor Pompieri, monument cu un trecut la fel de zbucinmat ca şi evenimentele a căror memorie o reprezintă. Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită mai apoi ca "Ziua Pompierilor din România", care a fost oficializată în anul 1953.
10-Dealu Spirii
Ilustrată maximă "Lupta pompierilor din Dealul Spirii"
Maxima a fost realizată cu marca poştală apărută pe timpul Expoziţiei Filatelice Internaţionale EFIRO 1998, la 28.09.1998, cu valoarea nominală de 1050 de lei şi dedicată împlinirii a 150 de ani de la Revoluţia din 1848. Suportul EDIPOST, are imaginea litografiei lui  C. Isler reprezentând lupta pompierilor din Bucureşti cu Armata Turcă a lui Kerim Paşa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848, imagine concordantă cu cea de pe timbru. 
Obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi.

8. Au fost contemporani cu noi
România a fost singura ţară din estul Europei care, la sfârşitul deceniului 9 al secolului XX, a trecut la democraţie printr-o revoluţie violentă. Înainte de Revoluţia Româna, toate celelalte state est-europene trecuseră intr-un mod paşnic la democraţie.
Conform evidențelor din anul 2005, întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, numărul total al celor decedați prin împușcare pe durata revoluției a fost de 1142. Cifrele menționate fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate și verificate conform Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria revoluției române din decembrie 1989. Potrivit datelor din rechizitoriile întocmite de parchetele militare, în rândurile militarilor s-au înregistrat 260 de decedați, iar de la Direcția Securității Statului au murit 65 de angajaţi.
15_Vesnica-recunostinta
Ilustrată maximă dedicată memoriei
eroilor Revoluţiei din 1989
MP: Revoluţia populară din România, 08.01.1990, 2 lei
CPI: EST/20025
OBL: ŞPO, OP Bucureşti 45, 22.04.1990; Textul “22 DEC. 1989/ Au sosit ziua dreptăţii/ Ziua sfântă-a libertăţii/ Vasile Alecsandri/Veşnică recunoştinţă/ eroilor revoluţiei” este completat de elementele grafice: litera V şi lumânare, ambele având ca fundal Tricolorul. Se realizezeă triplă concordanţă de subiect (lumânarea)
Cele două versuri din textul ştampilei ocazionale sunt din poezia lui Vasile Alecsandri “Hora Ardealului” (1848, Braşov, Foaie pentru minte, inimă și literatură).
………………………….
“Au sosit ziua dreptăţii!
Ziua sfânta-a liberţăii!
Bradu-n munte înverzeşte,
România-ntinereşte.”
...................................


16_Cimitirul eroilor
Ilustrată maximă "Cimitirul Eroilor Revoluţiei - Bucureşti"

MP: Emisiunea “Revoluţia Populară din România”, 01.10.1990, 5L+2L, Cimitirul Revoluţiei, Bucureşti
CPI: ROMHELION s.r.l. 
OBL: ŞPO, OP Bucureşti 45, 22.12.1994; Text 5 ani de la Revoluţia Română

Să nu uităm că în această zi creştinii se salută cu "Hristos S-a înălţat!" şi "Adevărat S-a înălţat!".
HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT!

Alex M



































































sâmbătă, 24 mai 2014

CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE MAXIMAFILIE (I)

S-a încheiat de ceva timp a 10-a ediţie a Concursului Mondial de Maximafilie organizat de Comisia de Maximafilie a Federaţiei Internaţionale de Filatelie (FIP). A fost stabilită cea mai bună ilustrată maximă realizată în anul 2012.
Pentru a ne face o părere asupra nivelului l-a care a ajuns maximafilia, cred că ar fi oportun să trecem în revistă măcar ilustratele maxime câştigătoare în fiecare din cei 10 ani de când fiinţează concursul. 

Cele 10 ediţii de concurs au stabilit următorii câştigători:


1. Pentru anul 2003 – Slovacia, cu ilustrata maximă “Bethoven”, creiată de Dr Julius Molnar

1_Slovacia
Marca poştală (MP): 24.04.2003, val. 15 coroane;
Cartea poştală ilustrată (CPI): - nu sunt date;
Obliterare (OBL): Ştampilă Prima Zi (ŞPZ), 
OP Modra 1, 24.04.2003
Ştampila aplicată este mai greu vizibilă, pe fondul de culoare închisă a ilustratei. Iată cum arată.



Pentru această emisiune, la data de 24.04 2003 a mai circulat o ştampilă, la Oficiul Poştal din Dolna Krupa. Avem mai jos plicul Prima Zi, obliterat cu această ştampilă.

În perioada 1797-1806, Beethoven a fost oaspetele lui Jozef Brunswick, nepotul lui Michael II Brunswick (1671–1719), cel care  a pus bazele aşezării Dolna Krupa. Există o clădire în localitate, numită "Casa Beethoven", în care a locuit compozitorul în perioada respectivă şi unde a compus Sonata nr.14 - Sonata Lunii. În prezent, în această clădire se găseşte Muzeul Beethoven, reprezentat pe ştampilă
2. Pentru anul 2004 – Olanda 
Ilustrata câştigătoare prezintă sărutul din balconul Palatului după nunta şi încoronarea Prinţului Olandei William-Alexander şi Prinţesei Maxima. 
Ilustrata maximă a fost realizată de Ronald van der Leeden.

MP: emisă la 23.6 2004; 
OBL:Amsterdam, 23.VI.04
3. Pentru anul 2005 – Germania, cu ilustrata maximă realizată de Jürgen Noll pe care este reprezentat Robert Koch, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în anul 1905. 


MP: 30.10.2005, Val.144 eurocenti; 
OBL: ŞPZ Berlin, 30.10.2005
Concordanţă triplă de imagine

Robert Koch (n. 11 decembrie 1843, Clausthal, Saxonia Inferioară – d. 27 mai 1910,Baden-Baden) a stabilit cauza bacterială a mai multor boli infecțioase și a descoperit microorganismele care cauzează antraxul (1876), infectarea rănilor (1878), tuberculoza (1882), conjunctivita (1883), holera (1884) și alte boli. A fost profesor la Universitatea din Berlin din 1885 până în 1891 și șef al Institutului de Boli Infecțioase (pe care l-a fondat tot el), din 1891 până în 1904. În cursul cercetărilor sale bacteriologice pentru guvernul german și pentru cel englez, a călătorit în Africa de Sud, India, Egipt și în alte țări. Cu această ocazie, el a făcut studii valoroase cu privire la boala somnului, malarie, ciuma bubonică, lepra și alte boli. Pentru contribuțiile lui la studiul infecției tuberculoase, Koch a primit, în anul 1905 Premiul Nobel pentru Fiziologie / Medicină.
La 3 şi 11 noiembrie au mai circulat, la Berlin şi Bonn, următoarele ştampile, 




precum şi plicul Prima Zi de mai jos.
4. Pentru anul 2006 – Spania, cu ilustrata maximă "Picasso pictând în studioul lui"
La concurs au participat 36 ţări, inclusiv România.

MP: ESPAÑA 06. Expoziţia Mondială de Filatelie, 
emisă la 13.10.2006, 2,33euro; CPI: Pusă în vânzare la 
Muzeul Fundaţiei Pablo Picasso din Malaga;
OBL: ŞPZ, Malaga, 13.10.2006, 
triplă concordanţă de imagine cu chipul lui Picasso 

Cartea poştală maximă a fost realizată de Juan Antonio Casas Pajares, Preşedintele Asociaţiei Maximafiliştilor Spanioli (ASEMA).
5. Pentru anul 2007 – Italia, cu ilustrata maximă "Cupidon şi Psyche", realizată de Cezare Rialdi, preşedintele Asociaţiei Italiene de Maximafilie (AIM).
Au participat 42 de ţări. România a obţinut locul doi. 
Votul pentru stabilirea clasamentului la această ediţie a competiţiei s-a dat la Bucureşti, pe parcursul Conferinţei Comisiei de Maximafilie a FIP, desfăşurată la data de 26 iunie 2008.


MP. Antonio Canova (1757-1822), 250 de ani de la naştere, 
12.10.2007,1,50 euro; OBL: ŞPZ, 12.10.2007, OP Possagno (TV); 
triplă concordanţă de imagine
Poşta Italiană a realizat două ştampile Prima Zi, care au funcţionat la Oficiul Poştal POSSAGNO (TV) şi,respectiv, OP ROMA EUR.



Antonio Canova (n. 1 noiembrie 1757, Possanio în regiunea Veneției - d. 13 octombrie 1822 în Veneția), a fost un sculptor italian, cel mai de vază reprezentant al neoclasicismului în sculptura europeană. Lucrările sale sunt adunate în muzeele Luvru şi Ermitaj.

Iată şi cartea poştală maximă realizată de România.

Ilustrata maximă a fost realizată de Romfilatelia.
 Există concordanţă de subiect, între marca poştală 
(val. 2,10 lei din emisiunea "Centenarul Cercetăşiei", 
03.05.2007) şi cartea poştală
Voi reveni cu următoarele cinci ediţii ale concursului.

Alex M






















luni, 19 mai 2014

ILUSTRATE MAXIME DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUZEELOR (II)

Partea întâi o găsiţi aici
6. Muzeul Municipiului Bucureşti
Muzeul îşi are începutul în hotărârea Consiliului Comunal al Primăriei Bucureştilor, de la sfârşitul lunii iunie 1921, prin care s-a propus înfiinţarea unui muzeu comunal. În 10 decembrie 1956 muzeului ii este atribuit Palatul Şuţu, iar pe 23 ianuarie 1959 are loc redeschiderea pentru public a Muzeului de Istorie a oraşului Bucuresti. Palatul Şuţu  a fost  reşedinţa somptuoasă a marelui postelnic C. Grigore Şuţu şi a fost ridicat la 1833 de arhitecţii Johan Veit si Konrad Schwink.
Palatul-Sutu


7. Muzeul Curtea Veche
Este un muzeu în aer liber din Bucureşti, inaugurat în aprilie 1972,  situat pe locul ruinelor Curţii Vechi. Muzeul păstrează vestigiile fostei Cetăți de Scaun a Bucureștiului care au rezistat timpului, catastrofelor naturale și intemperiilor. Majoritatea urmelor fostei Cetăți de scaun a Bucureștiului au fost scoase la iveală prin săpăturile arheologice din 1953. Între 1967-1972 au urmat alte săpături arheologice, acestea scoțând la iveală noi vestigii istorice.
Curtea-Veche


8. Muzeul Arheologic Adamclisi, Jud. Constanţa
Inaugurat în anul 1977, muzeul este format din trei obiective: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani (cercetat de Grigore Tocilescu, O Benford si G. Niemann, intre anii 1882 – 1895), cetatea omonimă (datată in secolul al II-lea) si muzeul de sit. Compusă ca un lapidarium, clădirea muzeului cuprinde si numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate şi împrejurimi.
Muzeul Adamclisi

Muzeul Adamclisi2Muzeul Adamclisi1















9.Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu
Muzeul Naţional Brukenthal este cel mai mare muzeu din SE Europei, datorită în primul rând vastelor colecţii aflate în patrimoniul instituţiei. Muzeul este situat în centrul istoric al oraşului Sibiu şi este alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare. Muzeul Brukenthal este primul muzeu deschis oficial în Romania, în anul 1817, la acea vreme având 1090 de picturi din colecţia baronului Samuel Brukenthal.


Palatului Brukenthal este situat în centrul istoric al oraşului, fiind unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România. A fost construit între anii 1778-1788 şi a fost destinat, iniţial, să fie reşedinţa baronului Brukenthal şi spaţiu pentru colecţiile acestuia.

Ilustrată maximă "Zodia Balanţei". MP: Timbrul cu valoarea nominală 0,50 lei din seria "Zodiac II" (2011); CPI: Ilustrată folosită ca bilet de intrare; Obl. Ştampila de zi OP Sibiu 1, din data de 10.10.2012.

Ilustrată maximă "Zodia Balanţei" (verso)
10. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, Sibiu
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA este situat în rezervaţia naturală Dumbrava Sibiului. Muzeul în aer liber este organizat pe o suprafaţă de 96 de hectare, din care 40 sunt ocupate de expoziţia de bază, cea mai mare expoziţie etnografică în aer liber din Europa. A fost Inaugurat în anul 1963 cu denumirea Muzeul Tehnicii Populare.Muzeul deţine în prezent peste 400 de monumente de arhitectură şi tehnică populară şi un imens patrimoniu de obiecte cu caracter etnografic. Foarte apreciate sunt colecţiile de mori, 
bisericile de lemn sau gospodăriile tradiţionale.


Muzeul-Sibiu
Moara de tip roman (angrenaj de transmisie) şi cu admisie inferioară din Dăbâca, judeţul Hunedoara, datând, conform inscripţiei de pe fruntar, din anul 1848. Este primul monument recostruit în muzeu.

11. Muzeul Ceasului, Ploieşti
Muzeul Ceasului din Ploieşti este unicul muzeu de acest fel din România și cuprinde o bogată colecție de ceasuri făurite de meșteri vestiți din Europa, cele mai multe fiind adevărate opere de artă. Organizat din inițiativa profesorului N.I. Simache, ca secție a Muzeului de Istorie, el datează din 1963. A fost instalat mai întâi într-o sală din Palatul Culturii, până când, prin achiziții, a căpătat un patrimoniu atât de bogat încât a avut nevoie de un local propriu. I s-a pus atunci la dispoziție Casa Luca Elefterescu, care a fost adaptată noului scop; lucrările de amenajare sau terminat în anul 1971 și muzeul s-a deschis în ianuarie 1972.


Ceas de voiaj cu sonerie, sec. XIX; SZ Ploieşti 1 17.05.2013 < Carriage clock, 19th century with Ploieşti stampmark 17.05.2013
P2_3,10L-Ceas-001P2_1,40L-Ceas1

















12.Muzeul Judetean Argeş

Înfiinţat în anul 1928, Muzeul Judetean Argeş este o instituţie complexă, cu mai multe secţii, unde se desfăşoară o susţinută activitate muzeistică şi de cercetare ştiinţifică.


Muz-jud-AG_sectii-ist si -st naturii
Clădirea în care funcţionează Secţia de Istorie
 şi cea de Ştiinţele Naturii ale muzeului

************************************************************

Cum spuneam în primul articol dedicat acestui subiect, realizările din domeniul maximafiliei pe tema “Muzeele din România şi patrimoniul acestora” sunt numeroase şi nu-mi propun nicicum să fac o prezentare exhaustivă a lor. Cu regretul că poate n-am cuprins, în prezentările mele, cele mai semnificative unităţi muzeale închei subiectul, dar sper să revin anul viitor.

Alex M 








duminică, 18 mai 2014

ILUSTRATE MAXIME DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUZEELOR (I)

Începând cu 1977, la data de 18 mai se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Muzeelor, în scopul de a promova şi a aduce la cunoştinta publicului rolul muzeelor în dezvoltarea societăţii. Iniţiativa aparţine Consiliului Internaţional al Muzeelor, organism creiat în anul 1946.
În fiecare an, Ziua Internațională a Muzeelor este sărbătorită având o anumită temă, care vizează promovarea instituţiilor în societate. Aflată la a 34-a ediţie, evenimentul din acest an are tema: “Legăturile create de colecțiile muzeelor”.Sursa.
Filatelic, atât muzeele româneşti cât şi patrimoniul acestora sunt foarte bine reprezentate pe mărcile şi întregurile poştale. Iubitorii maximafiliei au creiat, şi ei, multe cărţi poştale maxime, bineânţeles în măsura în care au putut să procure suporţii şi obliterările necesare. Mai jos găsiţi câteva ilustrate maxime din colecţia mea.

1.Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti

 Muzeul Național de Artă al României este cel mai important muzeu de artă din țară şi a fost înființat în 1948, în fostul Palat Regal din Capitală.

Şt. Luchian, tabloul Safta florăreasa 
(ulei pe pânză)
1
N. Tonitza, Iarna în Bucureşti
         


















Th. Aman, Bătălia de la Giurgiu

I. Andreescu, Mesteceni la marginea bălţii

2. Muzeul Theodor Aman, Bucureşti

Muzeul "Theodor Aman" este cel mai vechi muzeu de artă din București și singura casă-document de epocă rămasă în picioare în Capitală. Realizată în stil neoclasic, între 1868-1869, construcția a fost făcută după indicațiile artistului, el fiind si autorul mobilierului, al picturii murale din hol şi al decoraţiunilor din interior şi exterior.

Th_Aman


3. Muzeul Naţional de Istorie a Romîniei
Este cel mai important muzeu al statului român şi funcţionează în fostul Palat al Poştei. Deține obiecte cu valoare istorică, descoperite pe teritoriul  României din timpuri preistorice și până în perioada contemporană.
Muz-Nat_Istorie5
Muz-filatelic

Muz-Nat_Istorie2


4. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Muzeul este creația folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti (1880–1935) şi a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea(pentru public pe 17 mai 1936) fiind, în prezent, una dintre cele mai mari atracții turistice ale  Bucureştiului.

Muz-Satului3
Muz-Satului4-casa-berbesti

5.Muzeul Băncii Naţionale a României

Localizat în Centrul Istoric al Bucureştiului, în Vechiul Palat al Băncii Naţionale a României, Muzeul Băncii Naţionale găzduieşte o importantă colecţie numismatică, ce reflectă circulaţia monetară pe teritoriul României, de la monedele cetăţilor greceşti de pe ţărmul vest-pontic (sec. V î. Hr.), până la denominarea leului din anul 2005.
Palatul Băncii Naţionale a României

BNR_hol central-Sala de marmure
Sala de Marmură, vechea Sală a Ghişeelor,
care astăzi adăposteăte
Muzeul BNR 

BNR_aur-1928-20lei

Monedã din aur, de 20 de lei, emisã în anul 1928 şi dedicatã aniversãrii a 5 ani de la încoronarea,la Alba-Iulia, a regelui Ferdinand I si a reginei Maria. Se află în Muzeul BNR.


Va urma!
Alex M

joi, 15 mai 2014

CE ESTE MAXIMAFILIA ŞI CUM REALIZĂM O ILUSTRATĂ MAXIMĂ?

1. Definirea termenilor
Maximafilia reprezintă o modalitate de colecţionare filatelică relativ nouă dar, cu siguranţă, cea mai interesantă şi instructivă. Obiectul colecţionării îl constituie,în exclusivitate, cărţile poştale maxime (Ilustratele maxime).
Ilustrata maximă este produsul reunirii, după reguli stricte, a trei elemente (marcă poştală, carte poştală ilustrată şi ştampilă) între care trebuie să se realizeze concordanţa maxim posibilă de subiect (imagine), de loc şi de timp (dată).
Concordanţa de subiect (imagine) este cerinţa esenţială a unei cărţi poştale maxime şi se realizează între timbru şi ilustraţia cărţii poştale ilustrate (C.P.I.). Este posibil ca această concordanţă să devină triplă, prin elementele grafice de pe ştampilă.
Concordanţa de loc se obţine prin obliterarea ilustratei intr-o  localitate ce are legătură cu subiectul (imaginea) de pe marca poştală şi C.P.I.
Concordanţa de timp (dată) este determinată de obliterarea mărcii poştale în perioada de valabilitate a acesteia, precum şi la o dată semnificativă pentru subiectul mărcii poştale.

2. Cum realizăm o ilustrată maximă?

2.1 Aşadar, avem o marcă poştală care, pentru a putea fi folosită la

Timbru_4-50lei

realizarea unei ilustrate maxime, trebuie să fie valabilă pentru francarea corespondenţei poştale, în perfectă stare şi aplicată pe faţa C.P.I. Nu pot fi folosite mărclle “porto” sau cele preobliterate.

  2.2 Găsim C.P.I. care îndeplineşte condiţiile stabilite de F.I.P.

084-1_Gypsy

  • Dimensiuni: maximum 105/148 mm şi minimum 90/140 mm cu toleranţă de plus-minus 2 mm. Sunt admise şi C.P.I. de dimensiuni mai mari, cu condiţia ca pe o foaie de exponat să se poată monta două piese;

  • Ilustraţia să acopere cel puţin 75% din suprafaţă şi să fie cât mai mult posibil în concordanţă cu subiectul mărcii poştale (cu unul dintre subiecte, dacă timbrul are mai multe subiecte)

  • Să fie în stare bună şi să nu fi fost circulată anterior;

  • Nu pot fi folosite C.P.I. cu imagini multiple;

2.3 Căutăm ştampila poştală pe care s-o folosim pentru obliterarea ilustratei maxime.

 

St_PZ

Aceasta are rolul de a realiza concordanţa de loc şi de timp (uneori şi concordanţa de subiect) şi  poate fi: ştampilă poştală de zi, ştampilă Prima Zi, ştampilă poştală omagială sau ştampilă poştală publicitară (flamă publicitară).

  • Concordanţa de loc presupune ca locul unde se aplică ştampila să fie localitatea ce are legătură directă cu subiectul mărcii şi, implicit, al C.P.I.

  • Realizarea concordanţei de timp ne obligă, în primul rând,  ca data obliterării să fie cuprinsă în perioada în care marca poştală are putere de francare. Totodată, avem în vedere ca data obliterării să fie cât mai semnificativă pentru subiectul mărcii poştale.

  • Ştampilele Prima ZI, cele omagiale ori publicitare cuprind, în majoritatea lor, pe lângă textele de inscripţionare şi elemente grafice ce privesc nemijlocit imaginea (subiectul) de pe marca poştală şi C.P.I. Astfel, asemenea ştampile realizează şi concordanţa de subiect, fapt pentru care sunt foarte căutate de realizatorii de ilustrate maxime.

 3. Iată rezultatul “muncii” noastre!

2015_Cap de tiganca de N Grigorescu

Această carte poştală maximă a fost realizată folosindu-se:

  • Marca poştală cu valoarea nominală de 4,30 lei din emisiunea filatelică “Romii în pictura românească”, pusă în circulaţie la data de 20 februarie 2014. Timbrul este în stare bună şi are putere de francare;
  • Cartea poştală ilustrată editată de I.P.Sibiu, are dimensiunile de 10,5/15 cm., imagine unitară şi nu a fost circulată anterior;
  • Ştampila Prima Zi, pe care este inscripţionat textul
  • “BUCUREŞTI, 20.02.2014, PRIMA ZI A EMISIUNII” cuprizând şi un element grafic ce redă un detaliu din tabloul “Ţiganca de la Ghergani” al lui Nicolae Grigorescu;

Să analizăm calitatea ilustratei maxime

  • Concordanţa de imagine între marca poştală şi C.P.I. este evidentă, pe ambele fiind reprezentată pictura lui Nicolae Grigorescu intitulată “Cap de ţigancă”; din păcate prin ştampila folosită nu s-a putut realiza tripla concordanţă de imagine. Cred că putem să spunem, totuşi, că aici avem o concordanţă de subiect, capul femeii de etnie romă fiind subiectul comun al celor trei elemente, dar această interpretare pare a fi forţată; 
  •  Concordanţa de loc este dată de faptul că obliterarea s-a făcut în Bucureşti, locul de păstrare a tabloului reprezentat pe marca poştală şi pe C.P.I.;
  • Concordanţa de timp  este asigurată de folosirea ştampilei Prima Zi, la data respectivă marca poştală fiind pusă în circulaţie;
Cunoscând regulile de bază ale maximafiliei, cei care “îndrăznesc” să abordeze acest domeniu au la dispoziţie o sferă largă de documentare, cercetare, creaţie şi manifestare a personalităţii lor, iar pasul următor, după realizarea ilustratelor maxime, îl constituie încercarea de a face un exponat.
Să ne dorim succes!
Alex M