marți, 30 septembrie 2014

50 % reuşită!

Sunt extrem de multe situaţii întâlnite la noi în care pentru a realiza ilustrate maxime competitive nu putem folosi ştampila Prima Zi (pentru că nu obţinem concordanţa de loc), dar nici vreo ştampilă ocazională potrivită cu subiectul mărcii poştale (pentru că, pur şi simplu, asemenea ştampile nu vor exista niciodată). Ca urmare, apelăm la obliterări în care vom folosi ştampile poştale de zi (ordinare), asumându-ne însă şi riscul unui eşec. Vă spun din experienţă.
La 16 noiembrie 2012 a fost pusă în circulaţie seria de patru timbre intitulată “Biserici de piatră din Ţara Haţegului”. Ca de obicei, ştampila Prima Zi a fost emisă pentru Bucureşti şi s-a aflat la Oficiul Poştal 37. Pentru a obţine ilustrate maxime am apelat la ajutorul unităţilor poştale din localităţile în care se găsesc bisericile reprezentate pe mărcile poştale, iar data de obliterare am stabilit-o a fi ziua de hram a fiecărei biserici. Dacă această zi a fost nelucrătoare, am solicitat ca obliterarea să se efectueze în prima zi lucrătoare dinaintea sărbătorii bisericii.

Timbrele sunt următoarele:
1959-3lei
Biserica Sfântul Nicolae din Densuş, jud. HD;
valoarea nominală 3 lei.
1959-5lei
Biserica din Strei, Jud. HD; valoarea nominală 5 lei.
1959-7-60lei
Biserica din Mintia, Com. Veţel, Jud. HD; valoarea nominală 7,60 lei.
1959-14-50lei
Biserica de piatră Colţ, sat Suseni, Com. Râu de Mori, Jud. HD;
valoarea nominală 14,50 lei. 
Fiecare marcă are, ca imagine de fundal şi subiect secundar, un detaliu din harta Transilvaniei de la 1607, ce reprezintă Ţara Hategului şi care a fost gravată în cupru de cartograful olandez Jodocus Hondius.


Iată şi ştampila Prima Zi
1959_Biserici Hateg

Ilustratele maxime realizate

Biserica din Densus_PB
Biserica Sfântul Nicolae din Densuş. 
OBL: Ştampila poştală de zi Densuş, 06.12.2013
Harta-Densus_PB
 Harta Ţării Haţegului. MP: val. 3 lei;
OBL: Ştampila poştală de zi Densuş, 06.12.2013

Biserica din Strei2_PB
Biserica din Strei cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august 2013)
OBL; 
Ştampila poştală de zi Călan, 14.08.2013

Biserica Manastirii-Colt_PB
Biserica Colţ cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor (30 iunie 2013). OBL: Ştampila poştală de zi Râu de Mori, 28.06.2013
Nu am reuşit să realizez ilustrate maxime cu marca poştală ce are ca imagine Biserica din Mintia, pentru că oficialităţile poştale de la Deva nu au permis obliterarea cu ştampila de zi a Agenţiei Poştale din Mintia.

În concluzie, am vrut să obţin patru ilustrate maxime, am realizat trei, din care una este aproape ratată. Deci 50% reuşită. Sau 50% eşec. Depinde cum privim lucrurile!

Să auzim de bine!
Alex M

sâmbătă, 27 septembrie 2014

Aniversări cu ilustrate maxime

1. Aniversarea Bucureştiului
Săptămâna trecută Capitala a împlinit 555 de ani! 
Prima atestare datează din 20 septembrie 1459 şi se găseşte  într-un document emis de Vlad Ţepeş domnul Țării Românești (1448; 1456-1462; 1476), prin care se confirmă o donaţie făcută unor mici feudali. 
Bucureştiul devine capitala Ţării Româneşti după 200 de ani de la atestare, în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica. Iar peste alţi 200 de ani, în 1862, este proclamat capitală a României.
Aniversarea Bucureştiului a fost marcată, filatelic, printr-o emisiune de mărci poştale, alcătuită din şase timbre şi o coliţă dantelată.
2040_Bucuresti_seria
Cele şase timbre ale
emisiunii filatelice
2040_Colita
Coliţa dantelată






Mărcile poştale au valorile nominale de 3,30; 4,30; 4,50; 5; 6 şi 9,10 lei şi reprezintă, în ordine: Palatul Băncii Naţionale a României, Palatul Patriarhiei, Casa Toma Stelian, Palatul Creţulescu (sau Kretzulescu; probabil că grafia "Kreţulescu", folosită de Romfilatelia, nu este tocmai corectă), Palatul Facultăţii de Medicină şi clădirea Muzeului Naţional de Geologie. Pe timbrul coliţei (9,10 lei) este reprezentată Fântâna Zodiac, din Parcul Carol. Timbrele sunt editate în coli de 28 şi 32 de bucăţi, minicoli de 5 plus 5 viniete şi bloc de 6 mărci poştale (pentru album). Colile de 28 de mărci poştale sunt destinate filateliştilor, iar cele de 32 de timbre se vor distribui Poştei. Aşa ni se comunică în pliantul ce prezintă această emisiune, în care eu nu prea am încredere. De ce? Pentru că la calculul tirajului total, colile de 32 de mărci nu sunt menţionate. Dar valoarea tirajului pare a fi corectă. Daţi clic aici pentru a vedea despre ce este vorba.  
Minicoli de cinci timbre şi cinci viniete
(valorile nominale de 3,30 şi 4,30 lei)
Ştampila Prima Zi s-a putut folosi pentru a realiza ilustrate maxime fără a se mai crea situaţii caraghioase, precum cea despre care am vorbit în postarea anterioară (clic pentru a viziona).
Ştampila Prima Zi.
A fost la dispoziţia doritorilor la OP Bucureşti 37


Iată câteva ilustrate maxime realizate cu acest prilej.

Palatul_Patriarhiei2-fata_PB
Ilustrată maximă Palatul Patriarhiei.
Palatul_Patriarhiei2-verso_PB
Ilustrată maximă Palatul Patriarhiei - verso



Muzeul-Toma St_1927-fata_PB
Ilustrată maximă Muzeul Toma Stelian în anul 1927.
Suportul tipărit la Lucky Superstar-Bucureşti

Palatul-Cretulescu_PB
Ilustrată maximă Palatul Creţulescu.
Suportul tipărit la Lucky Superstar-Bucureşti


Muzeu-geologie1_fata_PB
Ilustrată maximă Muzeul Naţional de Geologie.
Muzeu-geologie1_verso_PB
Ilustrată maximă Muzeul Naţional de Geologie-verso

Fantana-Horoscop-fata_PB
Ilustrată maximă Fântâna Horoscop.
Fantana-Horoscop-verso_PB
Ilustrată maximă Fântâna Horoscop-verso


2. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român la 100 de ani
100 de ani de Olimpism în România, aşa se numeşte emisiunea filatelică apărută la 12 septembrie, prin care se marchează un secol de la alăturarea ţării noastre la mişcarea olimpică internaţională. Au fost puse în circulaţie un timbru cu valoarea nominală de 1 leu şi o coliţă dantelată de 14,50 lei. Timbrele au fost machetate în coli de 32 de bucăţi şi minicoli de 8 plus o vinietă (două modele). 

2039_Olimpism1
Două timbre cu valoarea nominală de 1 leu şi o vinietă.

2039_CD
Coliţa dantelată a emisiunii

După cum se observă, potenţialul maximafil al emisiunii este mic. Iată una din cele două ilustrate maxime realizate cu acest prilej.

Sigla-fond-bleu_PB

Să auzim de bine!
Alex M

miercuri, 24 septembrie 2014

Fructele şi fauna în varianta Romfilatelia

Una din postările anterioare (clic pentru a o vedea) am încheiat-o cu următoarea frază: “În ceea ce priveşte ilustratele maxime realizate de furnizorul român de produse filatelice vă cer îngăduinţa de a reveni cu unele aprecieri peste câteva zile, după ce mă voi documenta mai bine asupra lor.” Documentarea am încheiat-o, iar concluzia este cea la care mă aşteptam: cele patru piese nu sunt, de fapt, ilustrate maxime. Iată de ce.

1. Pentru realizarea produsului de mai jos s-a folosit o carte poştală a cărei imagine reprezintă o veveriţă. Lucrurile par în regulă, există chiar şi concordanţă triplă de imagine, dar fotografia se intitulează “Veveriţă roşie mâncând o nucă / alună într-o pădure din zonă de munte(Red Squirrel eathing a nut in a mountain forest). O puteţi vedea aici. Prin obliterarea la Bucureşti, cu ştampila Prima Zi, nu se realizează concordanţa de loc. Păcat, pentru că erau atâtea posibilităţi de a folosi o imagine cu veveriţe din parcurile bucureştene! N-a fost să fie! Pentru viitor, sugerez Romfilatelia să ia în considerare şi această imagine (clic). Glumesc, desigur.
Veverita


2. Mistreţul este imaginea ilustratei următoare. Nici aici nu avem o ilustrată maximă pentru că, din nou, nu se respectă regula concordanţei de loc. Pentru detalii, vizionaţi această pagină de internet (clic). Ce frumos ar fi fost dacă, pentru această marcă poştală, s-ar fi realizat o ştampilă Prima Zi într-o localitate din Maramureş! Din nou, n-a fost să fie!!
Mistret


3. Pentru cartonul-suvenir ce reprezintă ursul brun am găsit imaginea într-un foarte interesant şi documentat “Fotoreportaj în Munţii Carpaţi” postat pe internet. Clic aici. Aşadar, nici acum nu avem concordanţă de loc. Ar fi trebuit ca obliterarea să se fi realizat la Oficiul Poştal din oraşul Broşteni - Vatra Dornei. Nici acum, n-a fost să fie!!!
Urs


4. Piesa care urmează ar fi putut fi o ilustrată maximă frumoasă, dacă imaginea ei ar fi reprezentat numai graurul. Prin adăugarea, prin prelucrare computerizată, a celor câteva boabe de struguri, cartea poştală devine un montaj. Sincer să fiu n-am idee de ce realizatorul cărţii poştale a procedat astfel, întrucât în celelalte ilustrate nu apar fructele de pe timbru!! Ca fapt divers, observaţi cât de caraghios arată ştampila aplicată pe această carte poştală? La fel şi în cazul celor reprezentând mistreţul şi ursul!? Dacă ar fi să am un cuvânt de spus în privinţa regulilor maximafiliei, înclin să accept montajul dar să elimin asemenea obliterări! Are cineva de la Romfilatelia simţul penibilului?
Graur

Venind vorba de cărţi poştale ilustrate pe care se reproduce un grupaj de mai multe imagini, ce părere aveţi de următoarea piesă? Pentru a vedea sursa daţi clic aici.


Mie îmi place şi poate regulile maximafiliei se vor modifica cândva şi vor permite folosirea unor suporţi de acest fel pentru realizare ilustratelor maxime. Mă tem însă că, şi atunci, Romfilatelia va reuşi să inventeze ceva care să încalce regula!

Paginile de internet pe care am găsit cele trei imagini (veveriţa, mistreţul şi ursul) au constituit documentare mea. Prin menţionarea lor în această postare am dorit să arăt locul în care au fost făcute fotografiile respective şi, nicidecum, nu am sugerat că machetatorul cărţilor poştale ilustrate a descărcat imaginile direct de pe internet.


Să auzim de bine!
Alex M





duminică, 21 septembrie 2014

Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (II)

- Pentru a revedea prima parte daţi clic aici, iar pentru a vă reaminti concepţia în care este realizat exponatul găsiţi prima planşă aici.
- Am “parcurs” primele două episoade din Actul 1 al primului război dintre daci şi romani intitulat “Traian trece Dunărea şi înaintează prin Dacia spre Sarmizegetusa”. Trupele romane au trecut Dunărea astfel: în varianta "clasică", în zona Lederata (azi Banatska Palanka - Serbia) – Baziaş, iar în varianta "Florescu" pe la Vadin (Bulgaria) – Orlea. 
După aceea, Traian a îndeplinit ritualul obişnuit înainte de a începe un război: sfatul de război, ceremonia purificării trupelor şi îmbărbătarea ostaşilor.
- În continuare vom urmări, în episodul 3, înaintarea trupelor romane spre Sarmizegetusa.

plansa9_ep3

plansa10

plansa11

plansa12

plansa13

plansa14


Să auzim de bine!
Alex M

joi, 18 septembrie 2014

Brâncoveanu la Făgăraş

Filateliştii continuă comemorarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Despre acest subiect am mai scris aici. Acum, sub egida Cercului Filatelic "Cetatea" Făgăraş din cadrul Asociaţiei Filateliştilor din Braşov, a fost aplicată câte o ştampilă ocazională la Agenţia Poştală din Sâmbăta de Sus (16 septembrie) şi Oficiul Poştal Făgăraş 1 (17 septembrie). Machetarea acestor ştampile a fost făcută de dl. dr. Ioan Daniliuc, care s-a ocupat nemijlocit şi de confecţionara lor, precum şi de realizarea unei ilustrate maxime.
09-17-2014_Fagaras-Brancoveanu-200pxl09-16-2014_Sambata-Sus-Brancoveanu-200pxl
Brancoveanu-Fagaras-fata_PB
Brancoveanu-Fagaras-verso_PB

Să auzim de bine!
Alex M

duminică, 14 septembrie 2014

Ilustrate maxime de Ziua Muntelui

Pentru români, ca şi pentru multe alte popoare ale lumii, zona de munte işi are semnificaţiile sale aparte, motiv pentru care anul 2002 a fost declarat si sărbătorit ca "Anul Internaţional al Muntelui". Ţara noastră s-a aliniat scopului nobil de a recunoaşte importanţa deosebită a munţilor, această zonă destul de vulnerabilă din punct de vedere natural, economic si social.  În Hotărârea de Guvern nr. 715 din 3 iulie 2002, la art.8, al.2 se menţionează: “Data tradiţională a încheierii păşunatului anual in Carpaţii României, 14 septembrie, se declară "Ziua Muntelui" şi va fi sărbătorită în fiecare an prin manifestări speciale”. Ca urmare a angajamentului și voinței de a avansa în această cauză şi de a consolida realizările Anului Internațional al Munţilor, în 2003 Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia nr. 57/245, prin care s-a stabilit data de 11 Decembrie ca Ziua Internaţională a Muntelui.

Rucar-fata_PB
IM: Culoarul Rucăr-Bran. MP: Emisiunea România-Grădina Carpaţilor,
LP 1873/2010, 1,60 lei; OBL: Ştampilă poştală de zi, AG. Rucăr, 14.09.2012
Marca poştală reprezintă o vedere generală de pe Culoarul Rucăr-Bran (informaţie primită prin email de la Romfilatelia).

Rucar-verso
IM: Culoarul Rucăr-Bran - verso

Macin-fata_PB
IM: Munţii Măcin. MP: Emisiunea România-Grădina Carpaţilor, 
LP 1874/2010, coliţă dantelată, 9,10 lei; OBL: Ştampilă poştală de zi,
OP Măcin, 14.09.2012 
Potrivit informaţiilor primite de la Romfilatelia, pe marca poştală a coliţei este reprezentată o imagine din Munţii Măcin,
Macin-verso_PB
IM: Munţii Măcin - verso


Să auzim de bine!
Alex M





marți, 9 septembrie 2014

CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE MAXIMAFILIE (ultima parte)

Primele două părţi: (I) şi (II)

1. Pe baza comunicatelor Comisiei pentru Maximafilie din cadrul Federaţiei Internaţionale de Filatelie am întocmit o statistică privind acest concurs, din care rezultă:

1.1. În cele 10 ediţii ale concursului s-au clasat pe primele trei locuri un număr de 21 de ţări, astfel:
- 4 ţări (Cipru, Franţa, Italia şi Spania), de câte trei ori ;
- 5 ţări (Brazilia, Germania, Luxemburg, Portugalia şi Rusia) de câte două ori;
- 12 ţări o singură dată. Aceste ţări sunt: Austria, Canada, Cehia, China, Finlanda, Grecia, Malaezia, Marea Britanie, Olanda, România, San Marino şi Slovacia.
Dacă am acorda puncte în raport de locul ocupat (de exemplu 3 puncte pentru locul 1, 2 puncte - locul 2 şi 1 punct pentru locul 3), am obţine următorul clasament:
1. Cipru .........................7 puncte
2. Franţa şi Portugalia .....6 puncte
3. Italia şi Spania ............5 puncte
4. Germania ...................4 puncte
5. Rusia .........................3 puncte
6. Brazilia şi Luxemburg ..2 puncte
Să remarcăm că Portugalia este singura ţară care a obţint de două ori primul loc, celelalte fiind clasate pe această onorantă poziţie doar câte odată.

1.2. Au fost 34 de ilustrate maxime premiate, din care:
- 23 sunt realizări individuale, cele mai multe aparţinând unor personalităţi marcante din lumea maximafiliei care deţineau, la data respectivă, funcţii de conducere fie în comisia FIP, fie în asociaţiile naţionale de maximafilie.
- 11 aparţin asociaţiilor naţionale de maximafilie: Franţa - trei ilustrate maxime, Luxemburg şi Spania - câte două, Italia - două (din care o maximă realizată pentru San Marino), România  şi Portugalia - câte o ilustrată maximă.

1.3. Mărcile poştale folosite pentru realizarea celor 34 de ilustrate maxime premiate fac parte din emisiuni filatelice cu teme foarte diverse (eu am identificat 15), astfel: aniversări/comemorări - 8 maxime; floră/faună - 5; mijloace de transport şi expoziţii filatelice - câte 3 ilustrate maxime; Europa, emisiuni comune şi sport - câte 2 etc. De asemenea, am remarcat că imaginile/subiectele timbrelor au un accentuat caracter naţional.

1.4. Despre cărţile poştale folosite ca suport am găsit doar date publcate sporadic şi nu sunt în măsură să prezint vreo concluzie.

1.5. Pentru obliterare s-au folosit, de cele mai multe ori, ştampilele prima zi - la 28 de ilustrate maxime. Ştampilele ocazionale au fost utilizate de 4 ori, iar cele de zi - de 2 ori.

2.Cred că ar fi bine ca, în continuare, să vedem şi câteva ilustrate maxime interesante, dintre cele care au obţinut locurile doi sau trei la Concursul Internaţional de Maximafilie.

2.1Franţa; realizator “Les Maximaphiles Français”; locul 2 în anul 2003. 
Portavionul ''Charles de Gaulle''
Portavionul Charles de Gaulle (cod NATO: R91) este nava amiral a Marinei Franceze. Construcţia lui a început la 14 aprilie 1989, a fost lansat la apă la 7 mai 1994 şi a intrat în serviciu la 18 mai 2001 cu numele de “Richelieu”, care era  purtat în mod tradiţional de navele amiral ale Marinei Franceze. În februarie 1987 a primit actualul nume.
Primul timbru poştal reprezentând acest portavion a fost emis la 8 mai 2003 şi pus în vânzare la 12 mai. El a fost folosit pentru realizarea acestei ilustratei maxime. Obliterare s-a făcut la bordul navei, folosind o ştampilă (a navei?!) cu data de 21.07.2003, care realizează o perfectă concordanţă de imagine.

2.2. Malaezia; realizator Choc San Ye; locul 3 în anul 2004.
Transport tradiţional. Car cu boi
Carul cu boi se foloseşte de la sfârşitul secolului al XIV-lea pentru transportul de persoane şi bunuri. Se crede că a fost introdus de comunitatea indiană din Malacca (al treilea cel mai mic stat federal din Malaezia, fondat în anul 1400). Marca poştală a fost machetată în coliţă dantelată, iar pentru obliterare s-a folosit ştampila Prima Zi.


2.3. Germania; realizator Jürgen Noll; locul 3 în anul 2006.
Floarea de colţ (Leontopodium alpinum); triplă concordanţă

2.4. Rusia; prima ilustrată maximă realizată în spaţiul extraterestru ; locul 3 la concursul din anul 2009.
Iuri Gagarin (1943-1968)


La 20 februarie 2009 Poşta Rusă a editat o carte poştală ilustrată pentru a celebra 75 de ani de la naşterea   primului  cosmonaut al lumii, Iuri Gagarin (9 martie 2009). Această carte poştală a devenit suportul viitoarei ilustrate maxime.
Carte poştală ilustrată "Iuri Gagarin"
(nr. 2009-064/1)
La 6 martie 2009 a fost pusă în circulaţie şi o marcă poştală, cu valoarea nominală de 10 ruble, având ca imagine portretul lui Gagarin. Marca a fost machetată în bloc de 10 timbre şi 2 viniete. 
La 28 martie echipajul celei de-a 19-a expediţie pe Staţia Spaţială Internaţională, sub comanda cosmonautului rus Ghennadi Padalka  a sosit pe staţie, la bordul navei spaţiale Soyuz TMA-14. Aveau asupra lor 52 de cărţi poştale pregătite a fi realizate ilustrate maxime (cu timbrul lipit). Acestea au fost obliterate, la bordul Staţiei Spaţiale, la data de 4 aprilie 2009 (Ziua Internaţională a Cosmonauticii şi Aviaţiei) cu o ştampilă specială confecţionată de Poşta Rusiei la solicitarea Agenţiei Spaţiale Ruse. 

2.5. San Marino; realizator A.I.M. (Italian Maximaphily Association); premiul 3 în anul 2010.
Gino Bartalli (stânga) şi Fausto Copi (dreapta)
în Turul Ciclist al Franţei din anul 1952.
Mărcile poştale folosite au apărut la 17 martie 2010 pentru a comemora 10 ani de la moartea lui Gino Bartalli (1914-2000) şi 50 de ani de la moartea lui Fausto Copi (1919-1960).

Imaginea celor doi mari ciclişti, şi rivali în sport totodată, care îşi dau o sticlă cu apă - nu se ştie cine oferă sticla - a fost surprinsă de un fotograf la 4 aprilie 1952, pe parcursul unei etape din Turul Franţei, între Lausanne şi Alpe d’ Huez. Obliterarea cu ştampila Prima Zi a Poştei din San Marino realizează o frumoasă triplă concordanţă de imagine. Dar numai atât! Condiţia concordanţei de loc nu se îndeplineşte. Acest lucru îl acceptă şi organizatorii concursului, care afirmă că această piesă pune accentul pe imaginea istorică a doi mari ciclişti, ca simbol al bunelor relaţii sportive. Pentru a înţelege nuanţele textului, iată ce este scris în comunicatul Comisiei de Maximafilie: "Although this San Marino cancellation is not concordant with the location of the event, here the focus is on a historic photo of two great rival cyclists, as symbol of good sportsmanship".

2.6. Canada; realizator George Constantourakis (la data jurizării era preşedintele Comisiei de Maximafilie din cadrul FIP); premiul 2 în anul 2011.

Distribuirea corespondenţei iarna cu un "Ponchon"
(butoi mare de lemn)
Marca poştală a fost pusă în circulaţie la 13.05.2011, în cadrul seriei "Procedee de distribuire a corespondenţei". Cartea poştală are ca imagine acuarela "Le ponchon" de Arthure, 1997 şi este tipărită de "Les Editions du Flaneur". Obliterarea s-a făcut cu Ştampila Prima Zi la Oficiul Poştal din Dorval QC.

2.7. Canada, locul 8 (27 de puncte) şi Spania, locul 15 (3 puncte), ambele la concursul din 2012. Oare ce criterii de apreciere au existat în cotarea acestor piese?

Canada: ilustrată maximă "Vasul de linie Titanic"; locul 8

Spania; ilustrată maximă
"Catedrala din Burgos"; locul 15

3. După 10 ediţii de concurs cred că ar fi bine să se producă unele schimbări privind modul de organizare a acestuia, având în vedere, bineînţeles, rezultatele de pînă acum, astfel încât valoarea concursului să crească, subiectivismul aprecieriilor să nu depăşescă anumite limite, iar concurenţilor să li se acorde şanse egale. Altfel, concursul se va bagateliza, se va dezvolta ca o "afacere de familie" în care foarte mulţi participanţi rămân doar spectatori. Ce ar trebui făcut? 

3.1. Să se precizeze regulile de respectat în realizarea ilustratelor maxime prezentate la concurs. Se aplică regulile valabile în maximafilia de concurs sau se fac derogări? Şi ce derogări se au în vedere? S-ar putea organiza, de pildă, o secţiune pentru ilustratele admise în concurs prin derogare de la regulile generale! O părere!

3.2. Ar trebui avut în vedere ca la concurs să participe doar statele membre ale Federaţiei Filatelice Internaţionale, iar ca realizatori să se considere asociaţiile naţionale de maximafilie / filatelie, care să şi propună ilustratele ce vor intra în competiţie. 

3.3. În condiţiile jurizării prin vot electronic, este esenţială buna informare a delegaţilor care votează, pentru ca aceştia să-şi exprime opţiunile cât mai obiectiv. În acest sens ei ar trebui să cunoască, în detaliu, "datele tehnice" ale pieselor prezentate în concurs: denumirea emisiunii filatelice, data punerii în circulaţie, valoarea nominală a mărcii poştale şi tariful minim pentru o scrisoare în ţara respectivă, elemente de identificare a suportului (inclusiv o imagine a spatelui cărţii poştale), tipul ştampilei aplicate; de asemenea, să se explice în ce constau concordanţele realizate etc.,etc. 

3.4. Ar fi bună şi o mai mare trasparenţă şi operativitate din partea Comisiei în comunicarea datelor arătate mai sus, pentru că astfel ar veni în sprijinul iubitorilor de maximafilie.  

4. Participare României la acest concurs, din informaţiile pe care le-am găsit în comunicatele Comisiei de Maximafilie, ne arată următorul palmares: 
- Anul 2007 - premiul 2;
- Anul 2008 - locul 7;
- Anul 2009 - neclasificat (ultimul loc punctat a fost 7, cu 9 puncte; noi am obţinut mai puţine puncte; nu ştiu câte);
- Anul 2010 - locul 6;
- Anul 2011 - locul 10;
- Anul 2012 - locul 13;
Cred că, faţă de condiţiile pe care le au maximafiliştii români, aceste rezultate sunt mulţumitoare. Dar ar fi timpul să ne întrebăm şi ce ar fi de făcut pentru a realiza ilustrate maxime care să se claseze pe podiumul concursului? Eu mă refer la concurs pentru că el este subiectul acestui articol. Dar ideea generală este că eforturile maximafiliştilor români nu trebuie să mai fie solitare, (fiecare "se descurcă"), ci să fie susţinute şi uşurate de un cadru organizatoric adecvat, simplu şi accesibil tuturor doritorilor, atât la nivelul instituţiilor care asigură serviciile poştale şi filatelice în România, cât şi al structurilor organizatorice ale filateliştilor / maximafiliştilor. În mare, am în vedere următoarele:

4.1. Întocmirea într-o concepţie unitară şi bine documentată a planului anual de emisiuni filatelice, asigurarea stabilităţii acestuia şi cuprinderea în plan, pentru fiecare emisiune, a imaginii, valorii nominale şi locului de punere în circulaţie a timbrelor care o compun. Efectele benefice asupra activităţii filateliştilor sunt evidente. 

4.2. Emisiunile filatelice să fie însoţite şi de editarea unor cărţi poştale ilustrate, care să se vândă la preţul de piaţă şi să poată fi folosite ca suport pentru eventuale ilustrate maxime. 

4.3. În domeniul ştampilelor Prima Zi este nevoie de schimbări substanţiale: să aibă caracter poştal; să se emită pentru fiecare timbru; să cuprindă imagini adecvate sau măcar un text "la subiect"; să se aplice în localitatea care are legătură cu tema / subiectul mărcii poştale.

4.4. Să se instituie un sistem flexibil de aplicare a ştampilelor (Prima Zi sau ocazionale) prin care să se elimine discriminările actuale, iar doritorii să aibă acces neîngrădit la aceste obliterări. O soluţie ar putea fi ca o ştampilă Prima Zi să poată fi folosită astfel:
  - În ziua punerii în circulaţie a emisiunii filatelice, precum şi în următoarele 10 zile lucrătoarela OP unde s-a stabilit că va fi aplicată;
  - În următoarele 60 de zile - la OP superior ierarhic;
  - În următoarele 6 lunila Poşta Română, putând fi folosită cu plata unei taxe;
  - În final, ştampila se va păstra la Poşta Română, punându-se capăt sistemului barbar, instituit de ANCOM, de a se distruge.
Pentru o ştampilă ocazională regulile ar putea fi asemănătoare dar fără a mai introduce în circuit Poşta Română, urmând ca, în final, ştampila să se păstreze în arhiva asociaţiei filatelice care a confecţionat-o. 

4.5. Să se instituie serviciul poştal "timbrul personalizat".

4.6. Pentru structurile organizatorice ale filateliştilor / maximafiliştilor:
 - Stabilirea, la nivel central şi judeţean, de relaţii cordiale şi de lucru cu instituţiile care asigură serviciile poştale şi filatelice în România, pentru a creia cadrul optim pentru filatelişti. Eforturile individuale nu dau rezultate foarte multe.   
- Iniţierea, la nivelul Federaţiei şi SRMDVN, a măsurilor menţionate la punctele 4.1.-4.5. sau a altora, după cum va rezulta din consultările cu membrii lor, şi coordonare aplicării unitare a celor convenite.
- Activarea asociaţiilor judeţene ale filateliştilor, eventual desfiinţarea celor care există doar pe hârtie, pentru obţinerea unor eventuale voturi; să se creeze structuri teritoriale de maximafilie.
- Ilustratele maxime pe care România le va trimite pentru a participa la concursul internaţional de maximafilie să fie considerate ca realizări ale SRMDVN şi selecţionate printr-o competiţie naţională desfăşurată "la vedere". 

Sunt conştient că asemenea măsuri nu pot fi realizate uşor şi nici în timp scurt, dar este nevoie să ne dăm seama unde suntem cu adevărat, ce ne lipseşte pentru ca maximafilia din România să fie la nivelul altor state şi să începem de undeva. Eu am arătat un crâmpei din drum. Şi poate acest crâmpei nu este cel mai corect! Să încercăm,totuşi, a găsi calea cea bună!

Să auzim de bine!
Alex M