vineri, 28 octombrie 2016

Pasiuni regale.

La 25 octombrie 2016, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a împlinit 95 de ani. Cu acest prilej Romfilatelia a pus în circulaţie o nouă emisiune de mărci poştale, a cincea din luna octombrie!!, intitulată „Motoarele, pasiune regală”. Detalii despre această emisiune de mărci poştale sunt prezentate aici. A fost realizat şi un set de ilustrate maxime.Cele patru patru timbre au a doua cea mai scumpă valoare nominală din acest an (31,50 lei). Locul întâi în acest clasament al speculei îl ocupă, detaşat, seria “Români geniali”, cu 53,50 lei. Iată unde s-a ajuns cu această adevărată nebunie a preţurilor practicate fără ruşine de furnizorul naţional de timbre. Revenind la subiectul nostru, trebuie să remarc şi faptul că timbrele în cauză au ajuns cu întârziere la magazinele filatelice din Bucureşti, iar la Oficiul Poştal Bucureşti 37 n-au ajuns deloc. De unde se vede că Poşta Română a reuşit să depăşească incompetenţa romfilatelică. Bravo lor!
În aceste condiţii, la care, colac peste pupăză, s-a adăugat şi postarea pe internet cu mare întârziere a imaginilor timbrelor, am reuşit să realizez mai multe ilustrate maxime, folosind ştampila prima zi şi cărţi poştale particulare tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă “Automobilul Aero 30 Roadster”.
Regele Mihai a deținut 38 de autovehicule, la care se adaugă 4 jeepuri militare americane, toate originale, unele dintre ele primite în dar, altele recondiţionate de el, personal. Prima mașină, un Morris din 1927, a primit-o în dar când avea doar opt ani, în 1929, de la unchiul său, Principele Nicolae.
Automobilul Aero 30 Roadster a fost primit cadou în anul 1937, de la preşedintele Cehoslovaciei Edvard Beneš.


2. Ilustrată maximă “Regele Mihai conducând motocicleta”.


3. Automobilul a fost pasiunea comunã a Regelui Mihai şi Reginei Ana. Ilustrata maximă care urmează evidenţiază acest lucru.


4. Avioanele sunt o altă pasiune a Regelui Mihai care a obţinut brevetul de pilot în septembrie 1943, având în total 955 ore și 55 minute de zbor, pe 50 de aeronave diferite. Aflat în Elveţia, Regele a semnat în anul 1956 un contract cu compania aeriană Lear Jets and Co, unde a efectuat zboruri de încercare pentru verificarea instrumentelor de pilotaj. Următoarea ilustrată maximă îl prezintă în această postură.





Să auzim de bine!
Alex M








miercuri, 12 octombrie 2016

Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară. Ilustrate maxime.

Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară (Infrastructura Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics), prescurtat  ELI-NP, va fi cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume şi a va consta din două componente:
- un sistem laser de foarte mare intensitate, compus din două lasere cu pulsuri ultrascurte de 10PW;
- cel mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama produs de un accelerator clasic.
ELI-NP va putea să efectueze atât experimente combinate între laserul de mare putere şi fasciculul gama, cât şi experimente independente. Această combinaţie unică va permite ELI-NP să abordeze un spectru amplu de tematici de cercetare in domeniile fizicii fundamentale, fizicii nucleare şi astrofizicii, ştiinţei materialelor, al managementului materialelor nucleare şi ştiinţelor vieţii.
ELI-NP este implementat la Măgurele (jud. Ilfov), de Institutul Naţional de Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, care contribuie cu aproape 10% la producţia ştiintifică naţională.
Mai multe puteţi afla de pe pagina de internet a proiectului http://www.eli-np.ro/ro/

Marţi,11octombrie a.c., a fost pusă în circulaţie, într-un anonimat deplin, o emisiune de mărci poştale, compusă din două timbre şi o coliţă dantelată, dedicată acestui proiect, sub denumirea „Dincolo de frontierele cunoaşterii, Lasser Valley - Land of Lights”. Emisiunea este completată de un plic prima zi.

Minicolile de 5 timbre şi o vinietă ale emisiunii
Coliţa dantelată a emisiunii

Ştampila prima zi a emisiunii

Vă prezint, în continuare, patru dintre ilustratele maxime pe care le-am realizat folosind:
            - mărcile poştale  ale acestei emisiuni;
            - ştampila prima zi;
            - cărţile poştale ilustrate, machetate personal şi tipărite la FullColor, Bucureşti.
Mulţumesc cu acest prilej personalului OP Bucureşti 37 (unde s-au găsit timbrele, coliţa dantelată precum şi ştampila prima zi), pentru sprijinul amabil acordat, ca întotdeauna de altfel, în vederea realizării tuturor pieselor filatelice dorite.

1. Ilustrată maximă „Horia Hulubei”.
Horia Hulubei (1896-1972) este savantul care a format generații de specialiști în fizica atomică și nucleară creând, în prima jumătate a secolului trecut, şcoala de fizicieni atomişti din România. În același timp, el are importante descoperiri științifice. Astfel, a obținut - primul în lume - spectre de raze X în gaze. În acest scop, el și-a construit un spectrometru special, de concepție proprie. Savantul român are contribuții importante și în fizica neutronilor, în studiul elementelor transuraniene, în studiul reacțiilor nucleare, mai ales în ceea ce privește interacțiunile nucleare la energii joase, medii și înalte. A studiat, de asemenea, dezintegrarea mezonilor. În plus, de numele său este legată şi înfiinţarea Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, unde a fost construit primul reactor nuclear din ţara noastră. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu anul 1935 şi membru titular din 1941. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1937, iar în 1946 a devenit membru titular. În 1948 a fost îndepărtat din Academie, dar în 1955 a fost repus în drepturi.
Ilustrată maximă „Horia Hulubei”

2. Ilustrată maximă „Atomul”. Triplă concordanţă de imagine.
Ilustrată maximă „Atomul”

3. Ilustrată maximă „Ion I. Agârbiceanu”.
Fizicianul Ion I. Agârbiceanu (1907 - 1971) a fost fiul prozatorului, scriitorului și preotului Ion Agârbiceanu. Ca specialist în fizică atomică - spectroscopie, a proiectat, între anii 1960-1961, primului laser cu gaze din România. A fost reprezentantul României la „International Union of Pure and Applied Physic” și la „European Group for Atomic Spectroscopy”. La 21 martie 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_I._Ag%C3%A2rbiceanu
Ilustrată maximă „Ion I. Agârbiceanu”

4. Ilustrată maximă „Macheta clădirii care va adăposti laserul”
Potrivit http://www.eli-np.ro/ro/, infrastructura construită a ELI-NP se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 33.000 m2 de clădiri noi, de înaltă calitate şi eficiente din punct de vedere energetic. Din această suprafaţă, aproximativ 23.700 m2 sunt alocaţi sistemului laser de mare putere, sistemului gama de mare intensitate şi instrumentaţiei pentru experimente. Sunt prevăzute 8 săli de experimente concepute pentru o dispunere reconfigurabilă, prin utilizarea blocurilor mobile de beton. ELI-NP va fi o infrastructură cu acces deschis. Construcţiile civile includ o clădire de birouri, o casă de oaspeţi şi o cantină.
Ilustrată maximă „Macheta clădirii care va adăposti laserul”
Ilustrată maximă „Macheta clădirii care va adăposti laserul”
- verso -
* * *

NOTĂ:
1. După cum se observă, timbrele emisiunii au un bun potenţial maximafil. În ceea ce priveşte marca poştală a coliţei dantelate am mari reţineri privind mesajul ei. Imaginea acesteia reprezintă proiectul unei construcţii care, chiar dacă va fi destinată pentru amplasarea aparaturii ştiinţifice, nu are totuşi, legătură cu tema emisiunii. Dar pentru personalul atotştiutor de la Romfilatelia a fost mai simplu să copieze o fotografie de pe internet, pe care să o vândă” sub sloganul “Dincolo de frontierele cunoaşterii”, de care este foarte departe chiar numai şi pentru faptul că este vorba doar o machetă, în loc să se gândească puţin mai profund la o ilustraţie adecvată. Sau să fi solicitat părerea unor specialişti!

2.M-am întrebat de ce denumirea emisiunii cuprinde sintagma Laser Valley - Land of Lights, înscrisă pe aceeaşi coliţă buclucaşă, dar şi în denumirea emisiunii?
Răspunsul este următorul:
Pornind de la potențialul de dezvoltare urbană, legat de proiectul ELI – NP, a zonei dintre București (la nord) și râul Argeș (la sud), cuprinzând atât Lacul Mihăilești, cât şi localitatea Măgurele, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu” și cu Universitatea Tehnică de Construcții București au organizat Concursul Internațional Laser Valley - Land of Lights. Competiţia s-a desfăşurat în perioada 18 martie-12 septembrie 2016, fiind deschisă echipelor interdisciplinare formate din studenți, tineri absolvenți și tineri cercetători din țară și din străinătate. Rezultatele au fost anunțate pe 13 septembrie, iar câștigătorii pe 20 septembrie. La 11 octombrie a avut loc la Măgurele festivitatea de înmânare a premiilor. Concluzionând, singura legătură între denumirea acestei emisiuni sau, mă rog, o parte a ei, şi proiectul ELI-NP este că data punerii în circulaţie a emisiunii coincide cu cea a festivităţii menţionate mai sus. Detalii despre această competiţie găsiţi aici, iar rezultatele le puteţi vedea pe această pagină.



Să auzim de bine!
Alex M



sâmbătă, 8 octombrie 2016

Aniversările aviaţiei pe ilustrate maxime

La data de 7 octombrie 2016 a fost pusă în circulaţie seria de mărci poştale intitulată Aviație, Aniversări. De la Coandă la F-16. Emisiunea se compune din două mărci poştale (4,50 şi 15 lei) şi o coliţă dantelată (16 lei). A fost editat şi un plic prima zi, pus în vânzare cu preţul de 41 de lei. Preţuri speculative, extrem de mari şi fără legătură cu nevoile reale ale oficiilor poştale.
Detaliile despre produsele realizate le puteţi vedea aici.
După cum ne informează Romfilatelia, această emisiune este dedicată aniversării a 130 de ani de la nașterea lui Henri Coandă, 100 de ani de aviație de vânătoare în România și 65 de ani de aviație militară reactivă. În acest sens reţinem următoarele:
- La 7 iunie 1886 s-a născut, la Bucureşti, Henri Coandă, academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.
- La 1 septembrie 1916, pe aerodromul Pipera a început să funcționeze prima escadrilă de vânătoare a aviației române cu aparate Nieuport 11 (Franţa). Un an mai târziu aviația de vânătoare română a participat la marile bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz, iar în 1919 la campania din Ungaria.
- Primul zbor pe un avion de luptă cu reacţie a avut loc pe aerodromul Ianca, la 25 iunie 1951, pilot fiind maiorul Aurel Răican, pe un aparat de tipul Iak-23. În prezent, în lume există doar câteva avioane de acest tip, două dintre ele aflându-se în Bucureşti, expuse la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române. La 15 septembrie 1951 aceste avioane au intrat în Serviciul de luptă permanent. 

Întâmplător, sau poate nu?!, noua emisiune aniversară apare la mai puţin de trei săptămâni de la „Centenarul Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, alăturând astfel, în mod plăcut, două genuri de armă a căror dezvoltare s-a făcut în strânsă interdependenţă. Păcat că „sora” lor mai tânără Radiolocaţia, înfiinţată în anul 1955, lipseşte din această suită.

Folosind mărcile acestei emisiuni şi ştampila prima zi, am realizat mai multe ilustrate maxime din care trei sunt postate mai jos.

1. Ilustrată maximă „Avionul IAR-93”. Cartea poştală ilustrată a fost tipărită la FullColor, Bucureşti.
Primul avion cu reacţie realizat în România a fost IAR-93, avion de luptă subsonic pentru sprijin aerian apropiat, capabil să acţioneze pe terenuri sumar amenajate şi pe piste de iarbă. IAR-93 este un avion monoloc, bimotor, cu aripa sus, destinat misiunilor de cooperare și atac la sol, cu posibilități de interceptare a țintelor aeriene. Avionul a fost realizat în cadrul programului YUROM în colaborare cu fosta Iugoslavie şi a fost echipat cu un turboreactor Rolls-Royce Viper MK 633-47 construit în licenţă la Întreprinderea Turbomecanica. Primul zbor al prototipului a avut loc la data de 31 octombrie 1974, la Bacău. Zborul a durat 21 de minute, la manşă fiind colonelul Gheorghe Stănică. După terminarea tuturor zborurilor de încercare, avionul a intrat în producția de serie și în dotarea Forțelor Aeriene Române. Au fost fabricate 88 de bucăţi şi a fost scos din înzestratre în aprilie 1998.

Ilustrată maximă „Avionul IAR-93”

2. Ilustrată maximă „Avionul IAR-99”. Cartea poştală ilustrată a fost tipărită la FullColor, Bucureşti.
De pe site-ul oficial al Statului Major al Aviaţiei Militare, http://www.roaf.ro/, aflăm că IAR-99 este un avion de antrenament avansat şi atac uşor, fiind primul avion reactiv proiectat şi realizat integral în România. Prototipul a efectuat primul zbor la data de  21decembrie 1985. IAR-99 este un avion integral metalic, simplu din punct de vedere constructiv. A intrat în serviciul Forţelor Aeriene în anul 1988, are o bună manevrabilitate şi este considerat unul dintre cele mai bune avioane din clasa sa. Motorul turboreactor Rolls-Royce Viper, acelaşi care a echipat şi avionul de atac IAR-93, este robust şi fiabil,. Pentru protecţie, avionul este prevăzut cu o staţie de avertizare radar, dipersor de capcane termice si dipoli, precum şi container cu echipament pentru contramăsuri electronice.

Ilustrată maximă „Avionul IAR-99”

3. Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon”. Concordanţă triplă de imagine (timbrul, cartea poştală şi ştampila).
Avionul F-16 Fighting Falcon este un avion de luptă multirol . Dispune de comenzi de zbor electronice fly-by-wire (primul avion de luptă de serie echipat cu acest sistem), raport tracțiune-greutate supraunitar (începând cu variantele C/D), poate efectua viraje cu accelerație de 9g. În zbor manifestă stabilitate statică relaxată (negativă) şi, de aceea, nu poate fi pilotat fără sistemul computerizat fly-by-wire. Pe de altă parte, această instabilitate naturală îi conferă o manevrabilitate deosebită. În conformitate cu prevederile Legii nr. 240/2013, România va achiziţiona 12 avioane F-16 Fighting Falcon. Contractul, în valoare de circa 628 milioane euro cu TVA, încheiat între Guvernul României (prin Compania Naţională Romtehnica S.A.) şi cel al Republicii Portugheze a intrat în vigoare la data de 30 septembrie 2013. Primele şase aeronave au fost preluate de statul român la 28 septembrie 2016, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Baza Aeriană din Monte Real, Portugalia, în prezența prim-ministrului, António Costa, şi a ministrului apărării, José Alberto de Azeredo Lopes, din partea Portugaliei, respectiv a ministrului apărării naționale, Mihnea Motoc, din partea României. Avioanele au sosit în ţară la 29 septembrie, având la manşă piloţi români, şi vor fi operate de la Baza 86 Aeriană “Locotenent aviator  Gheorghe Mociorniță”, Borcea-Feteşti. Următorul lot de trei aeronave va fi livrat la sfârșitul acestui an, iar ultimele trei vor intra în înzestrarea Armatei României în anul 2017. Recent Dacian Cioloş, prim-ministrul României, a exprimat dorinţa Guvernului de a achiziţiona încă douăsprezece avioane de acest tip.
Surse:

Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon"
Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon"-verso



Să auzim de bine!
Alex M