miercuri, 24 februarie 2016

Cea mai mică bancnotă din lume

Din cele patru timbre ale emisiunii de mărci poştale „Curiozităţi şi superlative Româneşti”, pusă în circulaţie astăzi, am putut face ilustrate maxime doar cu una din valori folosind, bineînţeles, ştampila „prima zi”. Este vorba de timbrul cu valoarea nominală de 3 lei care ilustrează cea mai mică bancnotă din lume, conform World Record Academy. Aceasta a fost o emisiune de urgenţă din timpul Primului Război Mondial şi a fost pusă în circulaţie în anul 1917, de către Ministerul de Finanţe al României. Bancnota românească măsoară 27,5 x 38 milimetri, are culorile verde şi portocaliu şi pe ea se pot observa anul de emisie şi cuvântul "Romania". Pe avers este imprimat chipul lui Ferdinand I al României (1914 - 1927), iar pe revers, stema României. Bancnota are, totodată, şi cea mai mică valoare dintre toate bancnotele emise vreodată în România.
Ilustrată maximă "Bancnota de 10 bani- culoare portocalie"
Ilustrată maximă "Bancnota de 10 bani- culoare portocalie"/verso

Ilustrată maximă
"Bancnota de 10 bani- culoare verde"

Celelalte timbre ale emisiunii „Curiozităţi şi superlative Româneşti” au ca imagini:
- valoarea nominală de 3,30 lei – un exponat din patrimoniul Muzeului Aurului din Brad  intitulat „Feriga”, constituit din agregate cristaline din aur nativ incipiente sub formă de ferigă;
- valoarea nominală de 5 lei - Orga Buchholz din Biserica Neagră din Braşov, cea mai mare orgă mecanică din România şi printre cele mai mari din Europa, având aproape 4.000 de tuburi;
- valoarea nominală de 14,50 lei - Chipul lui Decebal, sculptat în stâncă pe malul Dunării, cea mai mare sculptură în piatră din Europa, având 42,9 m înălţime şi 31,6 m lăţime.
Alte detalii despre această emisiune găsiţi aici


Să auzim de bine!
Alex M

joi, 18 februarie 2016

100 de ani de la moartea Reginei Elisabeta a României

La 18 februarie 1916 s-a stins din viaţă Regina Elisabeta. Într-un articol postat anul trecut m-am referit la acest moment. Clic aici pentru vizualizare. Azi, Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti a dedicat comemorării celor 100 de ani de la moartea primei Regine a României o ştampilă ocazională, care s-a găsit la Oficiul Poştal Bucureşti 37. 
Totodată, s-a realizat şi o ilustrată maximă, folosindu-se marca poştală cu valoarea nominală de 3,10 lei din seria “Regalitatea în România”, pusă în circulaţie la 30.01.2015. Atât ştampila ocazională, cât şi cartea poştală folosită ca suport au fost machetate de dl. Dr. Ioan Daniliuc, căruia îi doresc şi pe această cale, din toată inima, multă sănătate.
Ilustrată maximă "Regina Elisabeta a României"
Ilustrată maximă "Regina Elisabeta a României"-verso



Să auzim de bine!
Alex M

joi, 11 februarie 2016

Ciocănitorile pe ilustrate maxime (I)

Marţi 9 februarie a fost pusă în circulaţie o emisiune de mărci poştale denumită  Ciocănitori”. Informaţiile despre aceasta au apărut doar cu o zi înainte, când doamna responsabilă cu relaţiile publice la Romfilatelia a găsit de cuviinţă să le transmită pe agenţiile de presă. De ce această instituţie continuă să fie total netransparentă în domeniul comunicării, având încă puternice năravuri securisto-comuniste, rămâne de neexplicat pentru oamenii normali. O asemenea atitudine aş putea s-o pun pe seama faptului că persoanele respective nu cunosc nimic despre filatelie şi filatelişti. Ar fi, însă, o explicaţie simplistă. Cât poţi să fii de încuiat la minte şi să nu iei în seamă numeroasele propuneri / reclamaţii primite  de instituţia respectivă, persistând în a clasifica drept „secret profesional” informaţii simple dar importante pentru publicul iubitor de timbre (planul emisiunilor, numărul de timbre şi valorile nominale, imaginile mărcilor poştale etc)?! Aceeaşi opacitate se manifetă şi în Ministerul Comunicaţiilor ...., indiferent de numele ministrului, începând cu Dan Nica, creatorul acestei monstruozităţi. Voi încunoştinţa şi actuala conducere a ministerului despre năravurile prestatorului român de (de)servicii filatelice. Poate are o reacţie!!

Seria de „Ciocănitori” se compune din patru timbre, reprezentând:
- Ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus) – 2,00 lei;
- Ghionoaia verde (Picus viridis) – 4,50 lei;
- Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) – 5 lei;
- Capîntors (Jynx torquilla) – 14,50 lei. Să remarcăm că această valoare revine în forţă. Explicabil pentru un an electoral!!?
Mărcile poştale sunt machetate în coli de 32 de timbre, minicoli de 5 timbre +1vinietă şi blocuri de 4 timbre (în albumul filatelic). Tirajul total este de 64.060 de timbre, din care aproape 50% (32.000) se vor distribui Poştei Române. Cum vi se pare procentul?
Au fost puse în circulaţie şi patru ilustrate maxime, care se vând cu 59 de lei (cu 227% mai mult decât valoarea nominală a seriei!!). 

Cele patru timbre ale seriei, cu viniete

Ştampila prima zi

Împreună cu domnul Al. Antonache am realizat, folosind aceste mărci poştale şi ştampila prima zi, câte un set de ilustrate maxime.  

1. Ilustrată maximă „Ciocănitoarea de munte”.
O scurtă descriere a speciei veţi găsi în această postareIlustrata maximă de acolo a fost obliterată cu ştampila de zi, într-o zonă în care trăieşte ciocănitoarea de munte. În comparaţie cu aceasta, ilustrata maximă realizată acum nu este obliterată foarte fericit, concordanţa de loc fiind „de circumstanţă” , şi nu „preferată” (cf. Dr. Ioan Daniliuc, „GHID DE MAXIMAFILIE”, Editura AXA Botoşani, 2003, pag. 150-153).
Ilustrată maximă „Ciocănitoarea de munte”

2. Ilustrată maximă „Ghionoaia verde”.
Ghionoaia verde (Picus viridis) sau ciocănitoarea verde este o pasăre de culoare verde-gălbui, cu creștetul și ceafa roșii, ciocul și picioarele sur-plumburiu, care se hrănește cu insecte, în special cu furnici, iar în sezonul rece consumă și boabe. Este întâlnită mai ales in pădurile de foioase din zonele joase şi de deal, dar o putem vedea şi în pâlcuri izolate de copaci sau în parcurile oraşelor și își face cuibul în scorburi de copaci. În România este prezentă tot timpul anului, fiind mai frecventă în Dobrogea.

Ilustrată maximă „Ghionoaia verde”

3. Ilustrată maximă „Ciocănitoarea neagră”.
Ciocănitoarea neagră este cea mai mare specie de ciocănitori din Europa. După cum indică și numele, pasărea este complet neagră. Masculul are însă partea superioară a capului de un roșu aprins. Poate fi văzută pe întreg teritoriul României, în pădurile dese de fag și brad dar şi în Lunca şi Delta Dunării, cât mai departe de așezări umane, deoarece este o pasăre timidă, retrasă și foarte sperioasă.
Ilustrate maxime „Ciocănitoarea neagră”

4. Ilustrată maximăCapîntors”.
Jynx torquilla, cunoscută şi sub numele de Capîntors, Capîntortură, Vârtecap sau Sucitoare este o pasăre răspândită în toată Europa. La noi în ţară vieţuieste în toate zonele împădurite de foioase cu copaci batrâni. Iarna migrează către Nordul Africii şi Sudul Asiei, iar în perioada migraţiei poate fi observată şi în parcuri şi grădini. Pentru a intimida duşmanul îşi poate răsuci gâtul cu până la 180 de grade, cu o viteză uimitoare scoţând, totodată, un şuierat ca de şarpe.  
Ilustrată maximă „Capîntors




Să auzim de bine!
Alex M

luni, 1 februarie 2016

Animale preistorice pe ilustratele maxime ale Romfilatelia

„Animale preistorice”, aceasta este denumirea seriei de mărci poştale pusă în circulaţie la 22 ianuarie a.c. Cele patru timbre ale emisiunii „prezintă animale preistorice ale căror fosile au fost descoperite în Ţara Haţegului şi care reprezintă elemente importante în constituirea unui Muzeu al Dinozaurilor din Transilvania, dar şi a dezvoltării geoparcului din Ţara Haţegului” ne informează Romfilatelia pe pagina proprie de internet. Cu acest prilej, furnizorul român de produse filatelice a realizat şi patru ilustrate maxime puse în vânzare la magazinele filatelice cu preţul de 57 de lei. Mai multe informaţii despre emisiunea filatelică puteţi afla dând clic aici.

Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este o arie protejată de interes naţional, situată în sud-vestul județului Hunedoara şi administrată de Universitatea din Bucureşti, care se întinde pe o suprafaţă de peste 100.000 de hectare. Pe teritoriul său se află 80 de sate, grupate în 10 comune şi oraşul Haţeg, cu o populaţie de aproximativ 35.000 de locuitori. Aria naturală a fost declarată parc natural prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). Geoparcul Dinozaurilor este singurul din România membru al Rețelei Europene și al Rețelei Globale a Geoparcurilor. De asemenea, a fost primul Geoparc din Europa de Sud-Est care a obținut acest statut internațional, în anul 2005. Sursa.
1. Ilustrată maximă “Balaur Bondoc” (timbrul cu valoarea nominală de 2 lei).
Balaurul bondoc, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase specii de dinozauri ale căror fosile au fost descoperite pe teritoriul Transilvaniei. Este o specie unică de dinozaur carnivor feroce, descoperită până în prezent doar pe teritoriul ce forma Insula Haţegului, acum 70 de milioane de ani. Macheta în mărime naturală a dinozaurului a fost realizată, cu un accent deosebit pe detaliile ştiinţifice, de paleoartistul canadian Brian Cooley.
Ilustrată maximă "Balaur bondoc"

2. Ilustrată maximă “Theriosuchus sympiestodon” (marca poştală cu valoarea nominală de 3 lei).
Theriosuchus sympiestodon este crocodil primitiv, care a trăit în Ţara Haţegului în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani. În acele timpuri era o adevărată fosilă vie întrucât făcea parte dintr-o familie (Atoposauridae) ai cărei membri dispăruseră deja din alte părţi ale Europei, de peste 60 de milioane de ani.
Ilustrată maximă “Theriosuchus sympiestodon”

Ilustrată maximă “Theriosuchus sympiestodon”-verso
3. Ilustrată maximă Dinozaurul Magyarosaurus dacus” (timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei).
Magyarosaurus Dacus aparţinea unui grup de titanozauri, creaturi gigantice, care mergeau pe patru picioare. In 1895 au fost descoperite primele oase care au aparţinut acestei specii. Era un dinozaur ierbivor, cu greutatea de 800-900 kg, lungimea de 7 m şi înălţimea de 3-4 m, fiind unul dintre cele mai mari animale preistorice din zona Haţegului.
Ilustrată maximă Dinozaurul Magyarosaurus dacus”

4. Ilustrată maximă “Kogaionon ungureanui” (marca poştală cu valoarea nominală de 14,50 lei).
Kogaionon a fost un mamifer din Cretacicul Superior, descoperit în România. A trăit în Transilvania, în zona Sânpetru - Hațeg, în același timp cu ultimii dinozauri. A fost numit după muntele sfânt al vechilor daci. Genul Kogaionon ungureanui este un animal mic, de la care s-a păstrat un craniu aproape complet. Numele acestuia a fost dat ca semn de apreciere pentru geologul Costin Ungureanu.
 Ilustrată maximă “Kogaionon ungureanui”

NOTĂ: Cele mai multe informaţii despre animalele preistorice reprezentate pe ilustratele maxime au fost obţinute din enciclopedia online Wikipedia.
Să auzim de bine!
Alex M