La data de 17 martie a.c. a apărut emisiunea de mărci
poștale intitulată Flori, simbol de țară compusă din patru timbre și două plicuri prima zi. Fiecare timbru reprezintă o
floare, considerată a fi simbolul unei țări, precum și drapelul național al
statului respectiv.
Florile sunt următoarele:
- Bujorul românesc (Paeonia peregrina), pe timbrul cu
valoarea nominală de 1,50 lei;
- Busuiocul (Ocimum basilicum), floarea simbol a Republicii
Moldova; este reprodusă pe marca poștală de 4,50 lei;
- Irisul (Iris croatica) este simbolul Croației și apare
pe timbrul de 8 lei;
- Trandafirul (Rosa damascena) este un brand al Bulgariei
cunoscut în toată lumea. El este reprezentat pe timbrul de 15 lei.
Întrucât tematica timbrelor mă interesează, am realizat
mai multe ilustrate maxime folosind ștampila prima zi de la Oficiul Poștal
București 37.
1. Conform tradiţiei, în România
sunt recunoscute trei flori naţionale şi anume, bujorul, floarea de măceş şi
floarea de colţ, toate fiind specifice ariei noastre
geografice. Ele simbolizează trăsături pe care le găsim în spiritul poporului
nostru. Bujorul, una dintre cele mai senzuale flori, este simbolul
onoarei, al bogăţiei și al dragostei, floarea de măceş este simbolul
feminităţii şi al iubirii, iar floarea de colţ este simbolul
speranţei. În anul 2013, la Conferinţa Internaţională "Agriculture for
life", s-a hotărât să se stabilească doar o singură floare care să
reprezinte simbolul României, aceasta fiind bujorul românesc, o
specie de bujor prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora în
Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei. Sursa: http://onestitate.blogspot.ro/2014/04/despre-flori-nationale.html
Bujorul românesc este o specie de
floare unică în Europa, care se găseşte numai în România, unde este declarată monument al naturii. Este
o plantă ierboasă, cu tulpină neramificată
de aproximativ 50 de centimeri pe care se găsesc frunze compuse, sectate sau dinţate. Floarea are
culoarea roşu aprins şi numără 5-6 sau 7-11 sepale mari şi frumoase. În ţară
există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, în județele
Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu.
Pe pagina de internet a Romfilatelia suntem informați că
„Floarea simbol naţional al României, bujorul, mai este cunoscută şi sub numele
de Palma-Maicii-Domnului,
rujioară sau băbărujă”. Din câte cunosc, Palma Maicii Domnului este o cu totul
altă plantă și nu cred că ar putea avea vreo legătură, fie și ca denumire populară sau arhaică, cu bujorul. Poate
greșesc, nu știu!
 |
| Ilustrată maximă „Bujorul românesc” |
 |
| Ilustrată maximă „Bujorul românesc” - verso |
 |
| Ilustrată maximă „Drapelul național al României” |
 |
| Ilustrată maximă „Drapelul național al României” - verso |
2. Potrivit http://www.timpul.md/articol/patrimoniu-simbolurile-nationale-ale-republicii-moldova-22132.html , la sfârșitul anului 2010 a apărut, în Republica Moldova, o lucrare de pionierat intitulată „Simbolurile Naţionale ale Republicii Moldova”. Autorii lucrării au avansat şi propuneri pentru consfinţirea, la nivel legislativ, a unor simboluri naţionale complementare. Între acestea, pentru florile naționale au fost nominalizate busuiocul și roza (floarea de măceş). Se pare că titlul a fost adjudecat de busuioc. Dar puteți afla lucruri interesante și dacă veți citi acest articol.
Busuiocul atinge între 20–60 cm înălțime. Are frunzele de
culoare verde deschis, mătăsoase, cu lungimi cuprinse între 1,5–5 cm și late de
circa 1–3 cm. Florile sunt de culoare albă, aranjate într-o terminație numită
racem. Busuiocul (Ocimum basilicum) reprezintă un remediu natural
pentru tratarea și vindecarea diverselor afecțiuni: bronșită, afecțiuni
gastrointestinale, febră, gută, dureri de stomac. Infuzia preparată din frunze
de busuioc se recomandă în cazul în care pacientul suferă de crampe, infecții
urinare, dureri de cap, laringită, faringită, gripă, vomă, fiind și un excelent
stimulator al poftei de mâncare. Înțepăturile de insecte, rănile și eczemele se
pot trata, de asemenea, prin aplicarea unor comprese cu frunze de busuioc sau cu tinctură de
busuioc.
 |
| Ilustrată maximă „Busuioc” |
3. Irisul (Iris croatica) este
specifică teritoriului Croației și a fost declarată floare națională în anul 2000,
de către Academia Croată de Arte şi Ştiinţe . Numele croat al acestei flori
este Perunika
şi provine de la numele lui Perun care, în mitologia slavă era considerat cel
mai mare zeu al tunetelor şi fulgerelor. Legenda ne spune că Perunika creşte
numai în locurile unde Zeul Perun loveşte solul cu fulgerele sale. În Croația
există aproximativ 15 specii de iriși, din care aproape jumătate sunt specifice
acestui teritoriu, şi toate sunt protejate.
Sunt puține informații pe internet despre această floare.
Potrivit http://romfilatelia.ro/ro/flori-simbol-de-tara/
„Iris croatica se distinge de multe alte
subspecii, în primul rând, prin măreţia tuturor părţilor plantei, cu flori de
formă ovală şi mult mai bogate. Frumuseţea florilor de iris o putem admira vara
şi toamna. Despre floarea superbă de culoare violet, fitoterapeuţii susţin că
este un remediu simplu care ţine sub control o varietate de boli.”
 |
| Ilustrată maximă „Iris croatica” |
4. Trandafirul este unul dintre
simbolurile Bulgariei. Vecinii noştri nu au ezitat să folosească această
minunată floare pentru a-şi promova ţara
în întreaga lume. În celebra Vale a Trandafirilor, situată în centrul
Bulgariei, între munții Balcani și munții Sredna Gaora se cultivă, în aer
liber, Rosa damascena (Trandafirul din Damasc), îndeosebi
varietatea cunoscută sub denumirea de trandafirul din Kazanlâk, care se
folosește pentru a obţine ulei
esențial, dulceață și sirop. Uleiul conține peste 300 de substanțe biologice
valoroase și se folosește în industria cosmetică, farmaceutică sau alimentară
peste tot în lume. Are acțiune antiinflamatoare, antibacteriană și de
regenerare a țesuturilor. Datorită aromei sale superbe și delicate, uleiul de
trandafiri are un efect aromaterapeutic foarte puternic asupra organismului
uman, îndepărtând stresul și având totodată acțiune antidepresivă
și afrodiziacă.
 |
| Ilustrată maximă „Trandafir (Rosa damascena)” |
 | |
|
* * *
Greșelile marca Romfilatelia făcute
în materialele de prezentare a propriilor produse contină. În comunicatul de
presă referitor la această emisiune se menționează că valoarea nominală a
timbrului reprezentând busuiocul ar fi de 4,00 lei, cu toate că alături era
imaginea timbrului respectiv pe care scria mare 4,50 lei!
Atenție!! Eu nu „vânez” greșelile Romfilatelia, pentru că nu am
timp de așa ceva. Dar asemenea prostii, (vezi și textul din finalul acestei postări) repetate la nesfârșit, devin enervante.
La urma urmei cineva de la Romfilatelia ar trebui să verifice tot ceea ce se
publică. Adică să fie o persoană puțin mai deșteaptă decât autorul textelor. Se
pare că n-au găsit-o! Observație valabilă și pentru agențiile de presă și
ziarele care au preluat integral comunicatul respectiv!
Să auzim de bine!
Alex M
