Ciocănitorile pe ilustrate maxime (II)

Anul acesta, Luna Plantării Arborilor a fost marcată de Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti printr-o ştampilă ocazională având ca imagine "sanitarul pădurii" (ciocănitoarea). Ştampila a fost pusă la dispoziţia publicului la Oficiul Poştal Bucureşti 63, la data de 24 martie.

Folosind această ştampilă şi timbre din seria "Ciocănitori", despre care am vorbit aici, am realizat două ilustrate maxime. 

Ilustrată maximă "Ghionoaia verde (Picus viridius)"

Ilustrată maximă "Capîntors (Jynx torquilla)" 

Să auzim de bine!

Alex M

Ziua Pământului marcată pe ilustrate maxime şi plicuri

În fiecare an, la 22 aprilie, se sărbătorește Ziua Pământului. Iniţiativa a avut-o, în anul 1970, senatorul american Gaylord Nelson, cu scopul de a scoate clasa politică din dezinteresul pe care il arăta față de mediu. În primul an Ziua Pământului a fost celebrată de circa 20 de milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. În anul 2009 ONU a instituit data de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei – Ziua Internaţională a Mamei Pământ – zi a mobilizãrii tuturor oamenilor în vederea protejării mediului înconjurător.

Iată Declarația ONU: "Fiind de acord că Mama Pământ reflectă interdependența care există între ființele umane, alte specii vii și planeta pe care o locuim cu toții, Adunarea Generală a declarat 22 aprilie drept Ziua Internațională a Mamei Pământ, pentru a recunoaște responsabilitatea pe care o avem de a promova armonia cu natura și Pământul, pentru a ajunge la un echilibru între nevoile economice, sociale și de mediu ale generațiilor prezente și viitoare."

În anul 2013 Romfilatelia a introdus în circulaţie o marcă poştală dedicată Zilei Planetei Pământ. Timbrul are valoarea nominală de 5 lei (6,25 lei pentru seria cu vinietă, potrivit Listei de preţuri - 2015) şi l-am folosit pentru a realiza câteva ilustrate maxime. Obliterarea am făcut-o cu ştampila prima zi.

Ilustrată maximă "Narcisă bătută"

Ilustrată maximă "Ziua Pământului-1"

Ilustrată maximă "Ziua Pământului-2"

Am realizat, de asemenea, şi un plic prima zi. 

În anul 2008, am marcat Ziua Pământului cu un plic particular, ştampilat la Oficiul Poştal Bucureşti 45. Din păcate, cam prin 2009-2010, acest oficiu a fost desfiinţat cu toate că funcţiona în localul respectiv de zeci de ani. A fost înlocuit de Oficiul 15, înfiinţat cu câtva timp în urmă! Interesele necunoscute ale Poştei Române!!

Şi Google sărbătorește ZIUA PĂMÂNTULUI. 

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime prilejuite de aniversarea a 125 de ani de la primirea României în Uniunea Interparlamentară

Emisiunea de mărci poştale pusă în circulaţie azi, 18 aprilie, este una aniversară şi se intitulează România, 125 de ani în Uniunea Interparlamentară.

Uniunea Interparlamentară (UIP) este o organizație internațională înființată de William Randal Cremer (Marea Britanie) și Frédéric Passy (Franța), sprijiniţi de 28 de  parlamentari englezi şi 55 francezi.  Prima Conferință Interparlamentară s-a desfășurat în anul 1889, la Paris, unde au mai participat şi 11 reprezentanți ai altor parlamente din Europa, America şi Africa, care s-au alăturat iniţiatorilor. Actul fondator al Uniunii Interparlamentare îl constituie decizia luată în cadrul Conferinţei, la 30 iunie 1889, de a transforma acest for într-o instituție permanentă. Obiectivul inițial al organizației a fost arbitrarea conflictelor. În acest sens, UIP a avut un rol important când a fost creată Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga. De asemenea, UIP a militat pentru înființarea instituțiilor la nivel interguvernamental, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, la care are statut de observator permanent. 

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Interparlamentar%C4%83.

Parlamentul României a devenit membru al UIP la a treia Conferinţă a Uniunii desfăşurată în noiembrie 1891 la Roma, conform site-ului Senatului României. 

Uniunea Interparlamentară este astăzi o organizaţie la nivel mondial care reuneşte parlamentele a 170 de state membre şi 11 membri asociaţi, acţionând în favoarea păcii şi cooperării internaţionale (menţiune pe site-ul Romfilatelia).

Emisiunea de timbre dedicată aderării României, prin Parlamentul său, la UIP se compune dintr-o marcă poştală şi o coliţă dantelată, ambele cu potenţial maximafil bun. Astfel, timbrul (valoare nominală 3 lei) are ca imagine portretul senatorului Vasile Alexandrescu Urechia, cel care a condus delegaţia parlamentară română la Conferinţa din 1891, însoţit de un text explicativ, Drapelul României şi o ramură de laur. Pe timbrul coliţei este reprezentată sigla UIP. Detalii puteţi afla dacă daţi clic aici.

1. Ilustrate maxime "V.A. Urechia".

Vasile Alexandrescu-Urechia (n. 15 februarie 1834, Piatra Neamţ - m. 22 noiembrie 1901, Bucureşti) a fost membru fondator al Academiei Române, istoric, scriitor şi om politic aparţinând generaţiei creatoare a României moderne. După Unirea Principatelor Urechia a fost numit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza director în cadrul Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova, apoi preşedinte al Comitetului de Inspecţiune a Şcoalelor din Iaşi. Începând cu 1864 s-a mutat la Bucureşti şi a fost numit director general în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar până la sfârşitul vieţii va fi profesor universitar de istorie şi de literatură română la Universitatea din Bucureşti. Din 1866 a intrat în politică, şi în perioada guvernului Ion C. Brătianu a îndeplinit, pentru doar un an, funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice. V.A.Urechia s-a remarcat cel mai bine în domeniul academic, fiind o personalitate excepţională a culturii române. La 22 aprilie 1866 a fost printre membrii fondatori ai Societăţii Literare Române, viitoarea Academie Română. A editat numeroase culegeri de documente şi hrisoave interne şi externe şi a scris o „Istorie a românilor” în 14 volume (1891 - 1902) şi o „Istorie a şcoalelor” în 4 volume (1892 - 1901).

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vasile_Alexandrescu-Urechia.

Ilustrată maximă "V.A.Urechia"

Ilustrată maximă "V.A.Urechia, litografie"

Ilustrată maximă "V.A.Urechia, litografie-verso"

2. Ilustrată maximă "Drapelul României".

Ilustrată maximă "Drapelul României"

Ilustrată maximă "Drapelul României"-verso

3. Ilustrată maximă "Sigla UIP".

Ilustrată maximă "Sigla UIP"

Să auzim de bine!

Alex M

A murit Mircea Albulescu!

Mircea Albulescu a încetat din viaţă ieri, 8 aprilie, la Spitalul Floreasca. A făcut parte din generaţia de aur a teatrului românesc şi a fost unul dintre cei mai apreciaţi actori români, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR). A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București și a avut peste 70 de roluri în film. A interpretat, de asemenea, roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l considera cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat. 

Puteţi da clic aici pentru a afla câteva date suplimentare despre îndrăgitul Mircea Albulescu.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Alex M

Ilustrate maxime la aniversarea Academiei Române

O nouă emisiune de mărci poştale a fost pusă în circulaţie azi 4 aprilie 2016. Ea este dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române şi se compune dintr-un timbru de 5 lei, tariful pentru corespondenţă internă (scrisoare neprioritară cu greutatea  >500-1000g) şi o coliţă dantelată cu valoarea nominală de 8 lei (corespondenţă internaţională, scrisoare prioritară cu greutatea >50-100 g). Detalii despre această emisiune găsiţi aici.

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1/13 aprilie 1866, cu denumirea de Societatea Literară Română. Aceasta şi-a început activitatea la 1/13 august 1867, sub numele de Societatea Academică Română. Noua instituţie a fost, de la începuturile ei, reprezentativă pentru cultura din întreg spaţiul românesc. Conform decretului de înfiinţare, cei 21 de membri fondatori erau personalităţi marcante atât din Moldova (3) şi Ţara Românească (4), cât şi din teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea imperiilor străine: habsburgic (Transilvania -3, Banat -2, Maramureş -2, Bucovina -2), ţarist (Basarabia -3) şi otoman (din rândul aromânilor din Peninsula Balcanică -2).

La 30 martie 1879, printr-o lege specială, Societatea Academică Română a fost decretată instituție națională cu numele de Academia Română, funcționând ca for al moralității și independenței științifice. Preocupările sale s-au extins în domeniul artelor, literelor și științei. De atunci, Academia Română funcționează ca forum național recunoscut al cercetării științifice, literare și de creație artistică.

La 9 iunie 1948 Academia Română devine Academia Republicii Populare Române, iar la 21 august 1965 primeşte numele de Academia Republicii Socialiste România.

După 1990 instituţia  și-a recăpătat numele de Academia Română.

Prin lege şi statut, clic http://www.legex.ro/Legea-752-2001-27624.aspx  şi http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=101044, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari şi corespondenţi şi 135 membri de onoare din care cel mult 40 din ţară.  În prezent Academia Română are 82 membri titulari, 79 membri corespondenţi (total 161), 36 membri de onoare din ţară şi 98 membri de onoare din străinătate (total 134).

Cu prilejul acestei emisiuni am realizat ilustrate maxime atât cu timbrul emisiunii, cât şi cu marca poştală a coliţei. Obliterarea am făcut-o cu ştampila prima zi, care a funcţionat la Oficiul Poştal Bucureşti 37. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă "Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"-verso

2. Ilustrată maximă "Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Potrivit statutului, Academia Română are ca însemne sigla şi drapelul. Sigla este de formă circulară, şi o reprezintă pe Zeiţa Minerva în picioare, ţinând în mâna stângă lancea iar în dreapta Pământul, sub forma unei sfere deasupra căreia se află o Victorie înaripată; lângă Zeiţă este un scut pus astfel încât privitorul să nu vadă dintr-o dată chipul Meduzei şi bufniţa, simbolul antic al gândirii. Imaginea Zeiţei este înconjurată de inscripţia „Academia Română 1866“.

Sursa: http://www.curentul.info/2011/index.php/2011111865794/Cultura/Minerva-emblema-Academiei-Romane.html 

3. Ilustrată maximă "Sigla Academiei Române"

3. Ilustrată maximă “Sigla Academiei Române”

3. Ilustrată maximă “Sigla Academiei Române”-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu Florile Paştelui

Astăzi, 23 martie, a apărut emisiunea de mărci poştale Sfintele Paşti 2016, compusă din două timbre, fiecare având valoarea nominală de 1 leu, o coliţă dantelată de 8 lei, un plic prima zi (9 lei)şi un întreg poştal (1,30 lei).

Cele două mărci poştale reprezintă:

- Icoana Răstignirii din iconostasul bisericii voievodale al Mănăstirii Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare;

- Trei flori cunoscute ca Florile Paştelui, întrucât înfloresc în preajma celei mai mari sărbători creştine (Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides şi Fritillaria imperialis).

Timbrul coliţei dantelate are ca imagine sculptura ce reprezintă Răstignirea Domnului, aflată pe crucea de mână dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești, în anul 1698.

Detalii găsiţi aici.

S-au mai confecţionat, în mod ilegal, albumul şi produsul filatelic. Legea nr. 187/2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale împuterniceşte Romfilatelia doar cu „emiterea, punerea şi retragerea din circulaţie a timbrelor şi a efectelor poştale, precum şi distribuirea şi comercializarea acestora..”. Dar cele două piese nu sunt efecte poştale. 

Cu prilejul acestei emisiuni am putut realiza ilustrate maxime folosind doar timbrul ce reprezintă cele trei Flori ale Paştelui. Obliterarea am făcut-o cu ştampila prima zi, foarte nepotrivită pentru subiectele mărcii poştale. Probabil că năravul Romfilatelia de a concepe ştampile prima zi fără a ţine seama de specificul emisiunii nu are lecuire! Păcat că sub acest aspect nu primim niciun ajutor. Nici din partea instituţiilor statului, nici din partea forurilor filateliştilor.
Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă „Anemone nemorosa”

Anemone nemorosa (Păştiţa albă, Floarea de Paşti, Floarea-vântului) este o plantă perenă ce preferă zonele moderat umede, umbroase, împădurite, cu sol moale şi uşor calcaros. Este cultivată şi în grădini ca plantă ornamentală. Are rădăcina lungă, distribuită orizontal, de culoare galben-închis-maroniu cu mulţi tuberculi. Florile sunt solitare, hermafrodite, cu diametrul de 2,5 cm si lungimea de 1 cm, au şase-zece petale eliptice albe. Perioada de înflorire este de la începutul lunii martie până în luna aprilie. Este utilizată sub formă de preparate homeopatice, pentru ameliorarea tulburărilor gastrice, înlăturarea stărilor depresive şi insomniei. Sursa informaţiilor o găsiţi aici.

Ilustrată maximă „Anemone nemorosa”

2. Ilustrată maximă „Anemone ranunculoides”

Anemone ranunculoides (Păştiţa galbenă) este o plantă asemănătoare speciei Anemone nemorosa, având însă flori galbene. Specia prezintă un rizom orizontal fixat superficial în sol, din care se dezvoltă o tulpină neramificată, ce poartă o frunză cu trei lamine adânc divizate (dă impresia prezenţei a 3 frunze palmate). Floarea, care apare în aprilie, este solitară învelişul floral fiind alcătuit dintr-un perigon petaloid cu 5 (4-6) tepale galbene. Păştiţa galbenă se întâlneşte în tufărişuri, poieni şi la margini de pădure, de la câmpie la munte, fiind mai frecventă în zonele colinare. Clic pentru a vedea sursa.

Ilustrată maximă „Anemone ranunculoides”

Ilustrată maximă „Anemone ranunculoides”-verso

3. Ilustrată maximă „Fritillaria imperialis”

Fritillaria imperialis este o plantă perenă cu bulb. Are frunze lanceolate, robuste, tija florală este groasă şi rezistentă, înaltă de 50-100 cm, în vârf fiind aşezate florile de jur împrejurul tijei. Acestea seamănă cu florile de lalele atârnate cu capul în jos, de unde a primit numele de Laleaua imperială sau Coroana imperială. Înfloreşte primăvara devreme, în martie-aprilie, în nuanţe de roşu, portocaliu sau galben. Plantele de Fritillaria au un miros caracteristic, care alungă cârtiţele şi rozătoarele şi se folosesc cu succes în grădinăritul Bio. Bulbul plantei este toxic. http://plant-shop.ro/blog/fritillaria-coroana-imperiala/

Ilustrată maximă „Fritillaria imperialis”

Să auzim de bine!

Alex M

Întreguri poştale româneşti pentru Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor

Astăzi,15 martie, este Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor, zi care marchează aducerea la cunoştiinţa publică a importanţei cunoaşterii şi protejării drepturilor oamenilor în calitatea lor de consumatori.  La data de 15 martie 1962, J.F. Kennedy, președintele Statelor Unite ale Americii, a trimis către Congres un mesaj în care susținea existența a patru drepturi fundamentale ale consumatorilor:

- dreptul la securitate;

- dreptul la informare;

- dreptul de a fi ascultat și

- dreptul de a alege liber produse și servicii.

Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor a fost celebrată, pentru prima oară, pe 15 martie 1983 şi, de atunci, a devenit un prilej important pentru a mobiliza cetăţenii în privinţa cunoaşterii şi protejării drepturilor lor în calitate de consumatori. În fiecare an, cu această ocazie este aleasă o temă specifică de discuţie, în jurul căreia se organizează activităţi caracteristice. În acest an, tema propusă de Consumers International pentru sărbătorirea Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor este rezistența la antibiotice. Mai multe informaţii puteţi obţine dând clic aici. Din păcate, pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nu se spune niciun cuvânt despre cum este marcată această zi în România! Există însă un articol publicat azi referitor la…drepturile consumatorilor care cumpără online produse sau servicii. Îl puteţi vedea aici. Asta da sincronizare cu lumea din jurul nostru!

Noroc cu FILATELIA de acum 10 ani!  

Întreg poştal cod 0119/2005

Întreg poştal cod 012/2007

Să auzim de bine!

Alex M

Sportul românesc este în doliu!

Legenda sportului românesc, Iolanda Balaş Soter, a murit ieri, 11 martie, la vârsta de 79 de ani. S-a născut la Timișoara la 12 decembrie 1936, a început să practice atletismul la 12 ani, iar în anul 1951 a stabilit primul ei record național la săritura în înălțime cu 1,48 m. Marea noastră campioană a stabilit primul ei record mondial în 1956, cu 1,75 m. Acesta a fost urmat de alte 13, în numai cinci ani. A cucerit două titluri de campioană olimpică: Roma (1960) şi Tokyo (1964),  două medalii de aur la Campioantele Europene de atletism de la Stockholm (1958) şi Belgrad (1962), trei titluri mondiale universitare, nouă titluri balcanice şi nouăsprezece titluri naționale. Din 1988 și până în 2005 a fost președintele Federației Române de Atletism.

"Linişte! Sare Iolanda Balaş!". Acestea erau cuvintele ce se auzeau pe stadioane înaintea unei noi încercări a marii noastre Campioane de a stabili încă un record. Acum, este linişte din nou. Iolanda Balaş a plecat dintre noi pe neaşteptate!

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Întreg poştal cod 173/2006, cu semnătura marii noastre campioane

Alex M

Cadou "otrăvit" de la Romfilatelia

Emisiunea de mărci poştale "Alfabetul florilor II" a fost pusă în circulaţie la 8 martie a.c., cu prilejul Zilei Internaţionale a Femeii, "pentru a aduce doamnelor şi domnişoarelor,……..,un buchet simbolic de flori" după cum ne informează aici "persoana juridică de interes public" resposabilă, potrivit Legii 187/2013, cu emiterea mărcilor şi a efectelor poştale. Am numit Romfilatelia. Fiecare din cele şase timbre ale acestei emisiuni înfăţişează o letrină împletită cu o floare. Numele florii începe cu litera figurată în letrină, iar mărcile poştale, aranjate în ordinea crescătoare a valorilor nominale, alcătuiesc cuvintele CU DRAG, astfel:

-   1,20 lei – Crizantema;

-   1,40 lei – Urechelniţa;

-   1,60 lei – Dalia;

-   4,50 lei – Ruşcuţa de primăvară;

-   8,00 lei – Azalee;

- 16,00 lei – Gladiola.

Detalii despre această emisiune găsiţi aici şi aici.

Notă:

Procedeul de a folosi letrinele pentru a alcătui un cuvânt a mai fost folosit şi anul trecut la emisiunea "Alfabetul florilor, TIMBRE".

Timbrele sunt atrăgătoare, dar buchetul de flori oferit este "otrăvit" de valoarea nominală foarte mare (32,70 lei;7,33 euro). Este adevărat că, începând cu ziua Mărţişorului, Poşta Română a dublat tarifele pentru corespondenţa externă. De aceea avem în premieră timbrele de 8 şi 16 lei. Problema este că "alinierea" începe cu valorile mari,  emise în tiraje mici şi, probabil, dese, care se pot asigura şi prin combinarea valorilor mai mici. De exemplu, lipsesc timbrele de 4 lei, pentru care cererea este mare (scrisoare prioritară sub 20 grame sau neprioritară +20-50 de grame), cu tiraj 0 în ultimii 10 ani, dar s-au tipărit, în această emisiune, 9.800 de timbre de 8 lei (scrisoare prioritară 50-100 grame). 

În ziua punerii în circulaţie a acestei emisiuni, Poşta Română a pus cu întârziere la dispoziţia publicului mărcile poştale, acestea ajungând la Oficiul Poştal Bucureşti 37 după ora 12. Întrucât nu eram dispus să aştept, am fost nevoit să cumpăr timbrele necesare pentru ilustratele maxime de la magazinul filatelic şi să fac astfel, fără voia mea, vânzare persoanei juridice responsabile de declinul filateliei româneşti.

În acest articol vă prezint patru ilustrate maxime din cele şase realizate.

1. Ilustrată maximă "Urechelniţă"

Ilustrată maximă "Urechelniţă"

Ilustrată maximă "Urechelniţă"-verso

2. Ilustrată maximă "Dalie"

Ilustrată maximă "Dalie"

3. Ilustrată maximă "Ruşcuţă de primăvară"

Ilustrată maximă "Ruşcuţă de primăvară"

4. Ilustrată maximă "Gladiolă"

 Ilustrată maximă "Gladiolă"

Să auzim de bine!

Alex M

Cea mai mică bancnotă din lume

Din cele patru timbre ale emisiunii de mărci poştale „Curiozităţi şi superlative Româneşti”, pusă în circulaţie astăzi, am putut face ilustrate maxime doar cu una din valori folosind, bineînţeles, ştampila „prima zi”. Este vorba de timbrul cu valoarea nominală de 3 lei care ilustrează cea mai mică bancnotă din lume, conform World Record Academy. Aceasta a fost o emisiune de urgenţă din timpul Primului Război Mondial şi a fost pusă în circulaţie în anul 1917, de către Ministerul de Finanţe al României. Bancnota românească măsoară 27,5 x 38 milimetri, are culorile verde şi portocaliu şi pe ea se pot observa anul de emisie şi cuvântul "Romania". Pe avers este imprimat chipul lui Ferdinand I al României (1914 - 1927), iar pe revers, stema României. Bancnota are, totodată, şi cea mai mică valoare dintre toate bancnotele emise vreodată în România.

Ilustrată maximă "Bancnota de 10 bani- culoare portocalie"

Ilustrată maximă "Bancnota de 10 bani- culoare portocalie"/verso

Ilustrată maximă
"Bancnota de 10 bani- culoare verde"

Celelalte timbre ale emisiunii „Curiozităţi şi superlative Româneşti” au ca imagini:

- valoarea nominală de 3,30 lei – un exponat din patrimoniul Muzeului Aurului din Brad  intitulat „Feriga”, constituit din agregate cristaline din aur nativ incipiente sub formă de ferigă;

- valoarea nominală de 5 lei - Orga Buchholz din Biserica Neagră din Braşov, cea mai mare orgă mecanică din România şi printre cele mai mari din Europa, având aproape 4.000 de tuburi;

- valoarea nominală de 14,50 lei - Chipul lui Decebal, sculptat în stâncă pe malul Dunării, cea mai mare sculptură în piatră din Europa, având 42,9 m înălţime şi 31,6 m lăţime.

Alte detalii despre această emisiune găsiţi aici. 

Să auzim de bine!

Alex M