duminică, 31 august 2014

Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (I)

“Apărarea pămîntului dacic de regele Decebal şi poporul său a fost un imn de iubire cum rar au mai înălţat popoarele moşiei lor ameninţate” VASILE PÂRVAN

La sfârşitul anilor ‘70 şi începutul anilor ‘80 ai secolului trecut au fost puse în circulaţie mai multe seturi de cărţi poştale semiilustrate având ca imagini scene de pe Columna lui Traian. Subiectul m-a atras şi am căutat să trec prin circuitul poştal fiecare carte poştală, pe traseele prezumtive de desfăşurare a acţiunilor militare. Cu piesele obţinute am montat un exponat, pe care îl voi prezenta în mai multe postări. Concepţia exponatului este arătată în Planşa întâi, pe care o vedeţi mai jos şi sub formă de text scris, în extras, dumneavoastră putând astfel să lecturaţi mai uşor partea care vă va ajuta să înţelegeţi modul de realizare a exponatului.

PLANŞA ÎNTÂI

(Extras)

Exponatul prezintă un studiu comparativ a două versiuni total diferite privind reconstituirea desfăşurării conflictelor daco-romane, astfel:

-prima versiune-cea "clasică” (şi cea mai cunoscută) porneşte de la primele ipoteze, emise de către Conrad Cichorius şi Eugen Petersen, iar itinerariul de bază al trupelor romane este cel din Banat, între Lederata(Baziaş) şi Tibiscum (Caransebeş), şi apoi prin Porţile de Fier ale Transilvaniei;

-a doua versiune, lansată de Radu Florescu în lucrarea “Strămoşii românilor.Decebal şi Traian” (Editura Meridiane, 1980) susţine că itinerariul principal este cel dintre Sucidava(Corabia) şi Cumidava(Râşnov), situat pe Limesul transalutan.

Exponatul cuprinde, în cea mai mare parte, cărţi poştale cu imagini de pe columna lui Traian, circulate pentru fiecare variantă, în localităţi din zonele în care se presupune că s-au desfăşurat acţiunile respective .

PLANUL EXPONATULUI

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

NOTĂ

1.Grupul de patru cifre înscris, în general, în partea laterală -stânga sus - a unei cărţi poştale reprezintă, în ordine: războiul-actul-episodul-scena, în care:

- scena constituie unitatea de bază, caracterizată prin unitate de acţiune şi de décor; ea este împărţiă în secvenţe;

- episodul cuprinde mai multe scene şi are ca element comun zona operaţională şi acţiunea;

- actul cuprinde 4 episoade şi are în comun zona operaţională şi desfăşurarea continuă a mai multor acţiuni succesive.

2. Numerotarea scenelor de pe Columnă este arătată în partea laterală - dreapta sus - a unei cărţi poştale, astfel:

- pentru versiunea “clasică” - număr scris cu cifre arabe (numerotarea folosită pentru copia Columnei aflată la Muzeul Naţional de Istorie a României);

- pentru versiunea “Florescu” - număr scris cu cifre romane.