Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (V)

Postările anterioare: (1), (2), (3) şi (4)
Voi continua prezentarea acţiunilor militare din Actul 2 al Primului război dintre daci şi romani, aşa cum sunt ele marcate pe basoreliefurile Columnei lui Traian. Totodată, reamintesc faptul că în prima postare referitoare la acest subiect am prezentat principalele idei ce au stat la baza întocmirii unui asemenea exponat.

Planşa nr. 24 cuprinde scena 3 din episodul 2 şi prima scenă a episodului 3.

Planşa nr. 24
Sus: Scena 3 din episodul 2.
Jos: Începutul episodului 3; scena 1.

Episodul 2 se încheie cu scena 3 intitulată "Romanii asaltează o cetate de care şi nimicesc un grup de sarmaţi şi daci" (pentru scena 4 nu există cărţi poştale semiilustrate).

Pl. 24-detaliu sus. Romanii atacă o cetate de care a dacilor.
1. Care cu bagajele luptătorilor; 2. Drapelul dac; 3.Zeiţa Lunii
(lupta a vaut loc noaptea); Luptători daci ucişi. 

Episodul 3, intitulat "Traian îi nimiceşte pe daci într-o mare bătălie" este prezent în exponat prin două cărţi poştale care acoperă scenele 1-3 ale episodului: Traian conduce trupele spre locul bătăliei; Bătălia finală; Urmărirea.  Fac menţiunea că este vorba de Bătălia de la Adamclisi.

Pl. 24-detaliu jos. Traian conduce marşul spre ultima bătălie,
dă lupta şi-i nimiceşte pe daci. 1-2. Traian primeşte un prizonier
adus de un auxiliar; 3. Soldaţii romani transportă ballistae.

Cele două cărţi poştale expuse pe planşa nr. 25 au aceeaşi imagine dar sunt de culori diferite. 

Planşa nr. 25
Sus şi jos: Ultima parte a scenei 2 şi scena 3.

Pl. 25-detaliu sus: Bătălia finală şi urmărirea.
1. Romani şi daci în luptă; 2. Dacii fug urmăriţi de romani.

Urmează episodul 4 intitulat "Traian pacifică provincia", care se regăseşte în exponat prin scenele 2 şi 4 ce sunt reprezentate, prin două cărţi poştale semiilustrate, pe planşele nr. 26 şi 27.

Planşa nr. 26

Planşa nr. 26
Sus şi jos: Episodul 4, scena 2

Scena 2 "Traian dă recompense soldaţilor". Să facem o scurtă descriere a scenei:

          1. Această secvenţă ilustrează recompensarea soldaţilor după luptă (donativa). 

În Imperiul Roman un donativum (în latină donativum, la plural - donativa), reprezenta o recompensă excepțională acordată ofiţerilor şi soldaților cu prilejul unor evenimente speciale -urcarea pe tron a împăratului, aniversarea sa, începerea unor campanii militare sau obținerea unor victorii pe câmpurile de luptă. În unele situaţii aceasta dubla valoarea soldei dintr-un an. 

Traian, aşezat pe o sella castrensis (scaun pliant caracteristic), înmânează unui soldat auxiliar o asemenea recompensă, iar soldatul sărută recunoscător mâna suveranului. Împăratul este însoţit de Manius Laberius Maximus, senator roman şi general. În planul secund observăm alţi doi ofiţeri romani. În partea de jos doi soldaţi se îmbrăţişează şi mai mulţi ridică mâna în semn de aclamaţie.

          2. În dreapta-jos este un castru, pe itinerariul de întoarcere a trupelor romane.

          3. În dreapta-sus sunt reprezentate femei dace şi prizonieri, iar asupra semnificaţiei acestei imagini există două interpretări diferite. Una din ele este aceea că femeile dace chinuiesc prizonieri romani, ceea ce ar localiza scena în Dacia. Această versiune este mai puţin probabilă deoarece prizonierii nu par a fi romani (au plete, bărbi şi mustăţi).

O altă variantă susţine că scena reprezintă marcarea cu fierul înroşit a prizonierilor daci daţi ca sclavi femeilor dace văduve din Moesia, regiune unde erau grupuri de daci supuşi împăratului roman.    

Pl. 26-detaliu sus: Traian dă recompense soldaţilor.
1. Traian; 2. Castru; 3. Femei dace şi prizonieri.

Planşa nr. 27

Planşa nr. 27
Sus: Episodul 4, scena 3
Jos: Schema cu itinerariile de deplasare a trupelor în Actul 3

Scena 3 se intitulează "Traian se îmbarcă". 

          1. Împăratul face un gest de clemenţă faţă de doi comati (nume dat de romani dacilor de rând, care purtau plete și capul descoperit), păziţi de doi soldaţi auxiliari (2). Atitudinea lui Traian se poate interpreta fie că i-a iertat de o pedeapsă aspră, fie că le-a îngăduit să se stabilească în Moesia, alături de populaţia supusă Romei. 

          3. Castru.

          4. Două corăbii despărţite de o stâncă (pe care stă Traian) ce intervine ca o "cenzură", adică schimbă locul acţiunii. În stânga stâncii vedem îmbarcarea într-un port de pe malul Dunării, iar în dreapta este corabia acostată în portul de debarcare (un ţărm stâncos, înalt pe care se distinge intrarea într-o fortificaţie).

Pl. 27-detaliu sus.

Data viitoare ne vom ocupa de Actul 3 al Primului război daco-roman.

Să auzim de bine!

Alex M