Era perioada în care Romfilatelia trebuia să se supună, scrâşnind din dinţi, regulilor stabilite de ANCOM. În acel an au fost emise 29 de serii de timbre! Mânăriile josnice ale prestatorului român de servicii filatelice, susţinute necondiţionat de ministrul penal D. Nica şi de incompetenţa şi inconştienţa parlamentarilor au permis ca, după doar un an, să se desfiinţeze orice reglementare serioasă şi concretă din domeniul filatelic. Şi aşa am ajns ca, în anul 2014, să fie puse în circulaţie 44 de emisiuni, iar în primele cinci luni din 2015 nu mai puţin de 15! Dar cel mai grav mi se pare că este emiterea ilegală a mărcilor poştale româneşti! Am mai abordat acest aspect aici şi mă voi referi la el ori de câte ori va fi cazul, până voi afla argumentele contrare acestui punct de vedere.
Emisiunea la care mă refer acum se compune din patru timbre şi o coliţă dantelată. De asemenea, s-au mai realizat un set de două plicuri "prima zi", un carton şi un album filatelic. Mărcile poştale sunt machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 8 timbre + o vinietă şi un produs special (cele 4 mărci poştale, coliţa dantelaţă şi schwarzdruck-urile timbrelor emisiunii) în albumul filatelic. Imaginile timbrelor sunt următoarele:
- valoarea nominală de 2,10 lei - Catedrala Episcopală Romano-Catolică;
- valoarea nominală de 5,00 lei - Cetatea Timişoarei în 1602;
- valoarea nominală de 7,60 lei - Castelul Huniade, după o litografie din secolul al XVIII-lea;
- valoarea nominală de 14,50 lei - Catedrala Mitropolitană Ortodoxă; această imagine se repetă pe timbrul coliţei dantelate.
 |
| Ştampila "prima zi" |
Pentru a realiza ilustrate maxime cu mărcile acestei emisiuni am apelat la serviciile Oficiului Poştal Timişoara 1 de la care am obţinut obliterările necesare. Pentru aceasta rămân recunoscător doamnei diriginte a oficiului. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Fullcolor, Bucureşti.
1. Ilustrată maximă "Cetatea Timişoarei".
Cetatea
Timişoarei s-a aflat sub ocupaţie otomană 164 de ani, începând
din 1552. Încercarea de recucerire de către creştini a avut loc de
mai multe ori, dar fără rezultat, până în 1716. Atunci, în fruntea armatei Imperiului
Habsburgic se afla prinţul Eugeniu de Savoya, care după ce a câştigat lupta de la
Petrovaradin (la 5 august 1716), începe asediul Timişoarei. La 28 august,
imperialii şi-au stabilit tabăra la Beregsău, în apropierea Timişoarei, iar în ziua de 16 septembrie, prinţul Eugeniu de Savoya adresează turcilor o
somaţie de predare, rămasă însă fără răspuns. La 1 octombrie 1716 are loc un asalt în
urma căruia suburbia Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile
austriecilor. A urmat atacul decisiv căruia garnizoana turcească nu i-a
putut face faţă, fiind
nevoită să predea cetatea la 12 octombrie 1716. Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut pe
data de 17 octombrie 1716.
Ştampila de zi aplicată are data de 17.10.2013
2. Ilustrată maximă "Castelul Huniazilor".
Pe locul
castelului actual era o cetate construită de meşteri italieni în perioada 1307 -1315, în timpul domniei regelui Carol
Robert de Anjou. Între anii
1443 – 1447 Ioan de Hunedoara
reconstruieşte acest edificiu grav avariat de un cutremur. În 1849 clădirea a
fost distrusă până în temelii şi a trebuit să fie complet refăcută, forma sa
actuală datând din 1856. Din 1946 găzduieşte Muzeul Banatului.
Intrucât istoria Castelului se împleteşte strâns cu cea a Cetăţii, am ales ca dată de obliterare tot ziua de 17.10.2013
2. Ilustrată maximă "Catedrala Metropolitană Ortodoxă".
Este una din
clădirile simbol ale oraşului, construită între anii 1936-1946. Stilul
său combină armonios elemente de arhitectură bizantină şi de arhitectură veche
românească. Are 11 turnuri acoperite cu ţiglă smălţuită colorată, formând
motive decorative tipic româneşti şi o înălţime de 83 m. Cupola mare e în stil
moldovenesc, bolţile laterale sunt în stil bizantin, iar pardoseala este
formată din mozaic stilizat după modelul covoarelor bănăţene. Fiecare din cele 7
clopote corespunde unui ton muzical, având şi câte o inscripţie din textele
sfinte. Ele au fost acordate de compozitorul
Sabin Drăgoi, iar armonia lor este una cu totul specială. Catedrala a fost sfinţită
în 1946 în prezenţa ctitorului său, regele Mihai I al României şi poartă hramul
“Sfinţii Trei Ierarhi” (30.ianuarie)
şi „Sfântul Iosif de la Partoş” (14. septembrie).
Obliterarea s-a făcut la 30.01.2014
Am folosit informaţii din:
Să auzim de bine!
Alex M
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu