marți, 4 august 2015

Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (VIII)

 Postările anterioare: (I), (II), (III), (IV), (V), (VI) şi (VII)
Această postare are ca subiect prezentarea acţiunilor din episoadele 2 şi 3 ale actului 4 din Primul război daco-roman.
Episodul 2 se intitulează "Traian cucereşte o cetate puternic întărită". Din cele patru scene ale episodului, doar scenele 2 şi 4 sunt reprezentate în exponat, pe planşele nr. 36 şi 37. Pentru scena 1 şi scena 3 nu s-au tipărit cărţi poştale
Planşa nr. 36 cuprinde scena 2 a episodului, localizată în zona castrului Vârfu lui Pătru, despre care am vorbit aici. Se pare că acest castru este ultimul construit în primul război daco-roman.
 plansa36_ep2
Planşa nr. 36. Actul 4, episodul 2, scena 2 
plansa36_detaliu
Pl. 36-detaliu. 1. Romanii construiesc un castru de piatră; 2. Traian;
3. Prizonier dac; 4. Legionari romani defrişează pădurea.
Pe planşa nr. 37 este reprezentată scena 4, localizată în zona cetăţii Blidaru-Costeşti (705m). Aceasta este una dintre cele șase fortăreţe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Totodată, este cea mai impozantă lucrare de acest gen din zonă. 
Străjuind malul stâng al apei Grădiștei, fortificația de la Blidaru cuprinde, de fapt, două incinte unite între ele, având împreună șase turnuri puternice.
Mai întâi a fost înălţată incinta dinspre est, de forma unui patrulater neregulat. La colţuri au fost construite patru turnuri patrulatere. Intrarea în cetate se făcea prin turnul 1, din colţul sud-vestic. Este o poartă  „à chicane”. Odată dărâmată poarta de lemn, inamicul intrat în turn se izbea de peretele din spate al construcţiei şi era nevoit să cotească spre dreapta, spre o nouă  poartă, care dădea în cetate. Aici era aşteptat de luptătorii daci. Se consideră că Blidaru a fost şcoala militară unde dacii işi pregăteau oştenii. Tot în această fază a fost ridicat, pe versantul de sud-vest al înălţimii, un turn izolat, pătrat, iar la jumătatea sudică a platoului din interiorul cetăţii, un turn – locuinţă. Construcţia este datată după domnia lui Burebista. 
Ulterior a fost construită a doua cetate, alipită primei incinte. Pe laturile de nord-vest şi de sud-vest ale cetăţii, de pe faţa internă a zidului de incintă, pornesc alte ziduri perpendiculare pe el, ce întâlnesc în spate un zid care le uneşte, formând astfel încăperi patrulatere. Acestea aveau la bază un spaţiu de depozitare a proviziilor şi erau prevăzute, în partea superioară, cu platforme pe care puteau fi instalate maşini de război. 
În afara zidului cetăţii se află o cisternă construită cu mortar, în tehnica romană. Datarea fazei a doua de construcţie este mai târzie, foarte probabil anterioară celei de-a doua confruntări cu romanii. 
Sursa: http://www.mcdr.ro/?page_id=2779

plansa37
Planşa nr. 37. Actul 4, episodul 2, scena 2  şi scena 3 secvenţa 1
În această scenă fortificaţia dacilor este atacată de legionari, a căror formaţie de luptă seamănă cu o broască ţestoasă (testudo). Fiecare soldat îşi acoperea capul şi umerii cu scutul, iar proiectilele inamicului cădeau la pământ fără să rănească pe cineva. Se observă, în partea de sus a scenei, emblema de pe scutul romanilor (fulgerul).
plansa37_detaliu
Pl. 37-detaliu. Romanii, făcând testudo, cuceresc cetatea
1. Trupe dacice; 2. Trupe romane; 3. Trupe romane (auxiliari) îndreptându-se
spre o nouă bază de atac (prima secvenţă din scena următoare). 

Episodul 3 al Actului 4 este intitulat "Traian cucereşte alţi munţi întăriţi cu ziduri"
Planşa nr. 38 cuprinde scena 2 a episodului: Romanii asaltează cetatea;  localizare: Costeşti.
Parte a complexului sistem de apărare din Munţii Orăştiei, cetatea de la Costeşti-Cetăţuie a fost construită între sfârşitul sec. II şi începutul sec. I (Î. C.), fiind cea mai veche dintre fortificaţiile dacice din zona respectivă. Cetatea este situată pe dealul Cetăţuia (514 m altitudine) și a fost reședința obișnuită a regilor daci. Un alt rol al ei era acela de a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa.
Vârful dealului a fost amenajat de către constructorii daci în terase, rezultând astfel un platou de formă elipsoidală, pe care au fost dispuse elementele de apărare: şanţuri şi valuri, ziduri de piatră cu turnuri la extremităţi şi turnuri de veghe. 
Primul sistem defensiv al cetății era un val de pământ care înconjura platoul superior al dealului și terasele de sub el. Valul de pământ nu se închidea complet, iar în dreptul porții capetele sale se petreceau unul peste altul formând o intrare „în clește”, care expunea flancurile atacatorilor. 
Zidul a fost construit doar în părțile în care panta era lină şi accesul mai ușor, fiind inspirat de construcțiile elenistice analoge. Tehnica de construcție a fost adaptată de daci la condițiile specifice ale Munților Orăștiei. Acest tip de zid a fost botezat de specialiști murus Dacicus (zidul dacic). Zidul avea cel puțin 3–4 m înălțime, era gros de 3 metri și era format din blocuri din calcar conchilic tăiate regulat (opus quadratum), având dimensini cuprinse între 60–80 cm lungime, 40–60 cm înălțime și 30–40 cm grosime.
Cetatea mai era protejată și de alte sisteme defensive, care erau fortificații mai mici. Astfel, un puternic bastion era pe drumul care urca în vechime la cetate şi un alt turn izolat se afla în spatele valului și era în prelungirea zidului din incintă.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_dacic%C4%83_Coste%C8%99ti-Cet%C4%83%C8%9Buie

plansa38_ep3
Planşa nr. 38. Actul 4, episodul 3, scena 2  

plansa38_ep3_detaliu
Pl. 38-detaliu. Romanii asaltează cetatea. 1. Cetate dacică; 2. Luptător dac;
3. Dacii se repliază pe alt versant (spre Sarmizegetusa)

Planşa nr 39 cuprinde scena 4 a episodului 3 şi este localizată în aproprierea Cetăţii Sarmizegetusa, pe care o vom prezenta într-o altă postare.
plansa39
Planşa nr. 39. Actul 4, episodul 3, scena 4
Avangarda romană a ajuns până la apeductele Sarmizegetusei 
plansa39_detaliu
Pl. 39-detaliu. 1. Curs de apă amenajat;
2. Amenajare hidrotehnică de captare a apei; 3. Cetatea Sarmizegetusa

Să auzim de bine!
Alex M

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu