joi, 8 octombrie 2015

Faună din România

Acum aproape doi ani, la 25 octombrie 2013, a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelică, denumită "Faună: specii din România". Seria cuprinde patru mărci poştale având următoarele imagini:
- Marmota alpină (Marmota marmota), pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei.
- Ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), pe timbrul de 4,30 lei.
- Râsul carpatin (Lynx lynx), pe marca poştală cu valoarea de 4,50 lei.
- Zimbrul (Bison bonasus), pe timbrul de 9,10 lei.
Seria este machetată în coli de 32 de timbre şi minicoli de 5 timbre + 1 vinietă.
Imaginile timbrelor le puteţi vedea dând clic aici, iar caracteristicile tehnice ale seriei se găsesc aici.
Ştampila prima zi a funcţionat la Bucureşti şi, bineînţeles, că nu am folosit-o pentru realizarea ilustratelor maxime. Ca urmare, am fost nevoit sş apelez la serviciile unor unităţi poştale din ţară.
Ştampila prima zi

1. Ilustrată maximă "Marmota". 
- Marca poştală (MP): 3,30 lei
- Obliterare (OBL): Ştampila de zi (ŞZ), OP Borşa (MM), 11.12.14.
Am ales localitatea Borşa pentru că aici funcţionează un Punct de lucru pentru monitorizarea Parcului Naţional Munţii Rodnei, iar obliterarea s-a făcut cu prilejul Zilei Internaţionale a Muntelui.
- Cartea poştală (CP): tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

În România marmotele alpine populează munţii Făgăraş, Rodna, Retezat şi Parâng. În Masivul Făgăraş au fost aduse 21 de marmote provenite din Alpii Francezi. Au fost puse în libertate pe Valea Arpăşelului în iunie 1973. Din această vale, marmotele au trecut şi în cele din apropiere: Arpaşul Mare, Doamnei, Podrăgel, Laiţa, Văiuga, Tarla Mare. Ultima evaluare - făcută in 1993 - a evidenţiat un număr de aproximativ 70 de exemplare, dar probabil că sunt mai multe.
În anul 1973 în Parcul Naţional Retezat, o echipă de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de marmote alpine provenite din Alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate în căldarea lacului Gemenele, iar în prezent se pot întâlni în toate văile şi căldările glaciare de sub şaua Custurii, până în căldarea lacului Zănoaga. Nu se cunoaşte, încă, impactul pe care aceste rozătoare mari, neindigene, îl au asupra vegetaţiei şi solului.
Date referitoare la populaţia de marmote din Parcul Naţional Rodnei şi Parâng nu se deţin, dar se ştie doar că există exemplare în arealul lor.
Ilustrată maximă "Marmota"

Ilustrată maximă "Marmota" - verso

2. Ilustrată maximă "Ciocănitoarea de munte". 
- MP: 4,30 lei
- OBL: ŞZ, OP Râu de Mori (HD), 06.11.14. 
Localitatea Râu de Mori este situată în Parcul Naţional Retezat.
- CP: tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

Ciocănitoarea de munte (Ciocănitoarea cu trei degete) este una din cele 10 specii de ciocănitori care trăiesc în România. Ea este caracteristică pădurilor bătrâne de conifere, dar este prezentă şi in pădurile mixte de conifere cu foioase.
Ilustrată maximă "Ciocănitoarea de munte"

3. Ilustrată maximă "Râsul carpatin". 
- MP: 4,50 lei
- OBL: ŞZ, OP Rodna (BN), 11.12.14.
În localitatea Rodna funcţionează Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei. Ştampila a fost aplicată la data sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muntelui.
- CP: tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

Râșii carpatini trăiesc în multe arii ale Europei și Asiei, ceea ce se observă în a doua denumire a lor – râșii eurasiatici. Numărul lor este estimat la 55.000 de exemplare. Râsul carpatin trăieşte şi în România, unde se intâlnesc populaţiile cele mai numeroase, după cele care se găsesc în Rusia, numărul lor ajungând la 2.050 (în anul 2001).
Ilustrată maximă "Râsul carpatin"

4. Ilustrată maximă "Rezervaţia de zimbri din pădurea Slivuţ". 
- MP: 9,10 lei
- OBL: ŞZ, OP Haţeg (HD), 12.11.14.
Localitatea şi data obliterării le-am ales pentru a marca aducerea în România a primei perechi de zimbri. Detalii găsiţi în textul de mai jos.
- CP: tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

În Europa de Vest, zimbrii au dispărut încă din secolul al XI-lea, mai puțin în Ardennes unde au rezistat până în secolul al XIV-lea. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790. În 1927 rămăseseră în lume mai puțin de 50 de zimbri, toți aflaţi în grădini zoologice. Zimbrii au fost reintroduși cu succes în sălbăticie începând cu 1951. 
La 12 noiembrie 1958 a fost adusă, din Polonia, prima pereche de zimbri în România. Ei se numeau Podarec şi Polonka şi au fost ţinuţi într-o rezervație din pădurea Slivuţ, de lângă Hațeg. Acum, zimbrii pot fi admirați şi în Rezervația Dragoș-Vodă de la Vânători Neamț, în Rezervația Neagră de la Bucșani, Dâmbovița (cea mai mare rezervație din România ca număr de exemplare), în Rezervația Valea zimbrilor din Vama Buzăului, la Grădina Zoologică din Târgoviște și, un singur exemplar, la Grădina Zoologică din București.
Ilustrată maximă "Rezervaţia de zimbri din Pădurea Slivuţ"
Surse: http://www.carpati.org/articol/marmota_alpin%C4%83/753/

4 comentarii:

  1. Felicitări! Piese realizate corect, cu documentare pentru obliterare! Modul de documentare pentru argumentarea ştampilei folosite constituie un exemplu model pentru realizatorii de ilustrate maxime. Dacă mai precizaţi şi numărul (real) de exemplare realizate, totul este perfect! Încă o dată: BRAVO!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru aprecieri! Am realizat câte două exemplare din ilustratele maxime cu marmota şi ciocănitoarea (ştampilate în localităţi diferite), iar din celelalte căte unul.

      Ștergere
  2. Hi, have you any maximum card related "Activities of Posts" ?
    Best regards,
    Ernani from Brazil

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Just a few for my collection only.
      With kind regards!
      Alex

      Ștergere