Filatelie la Putna

Duminică, 10 iulie, s-au împlinit 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna. Puteţi afla lucruri foarte interesante despre „Mănăstirea cea dragă” a Sfântului Ștefan cel Mare accesând pagina de internet http://www.putna.ro/, de unde am preluat şi vă supun atenţiei următorul paragraf:

<<În Letopisețul anonim al Moldovei, se spune că după cucerirea Cetății Chilia, în luna ianuarie 1465, Ștefan cel Mare s-a întors cu toată oastea la Suceava, poruncind mitropolitului, episcopilor și tuturor preoților „să mulțumească lui Dumnezeu pentru ce i-a fost dăruit lui...”. Nu se precizează aici cum anume trebuia să se concretizeze această mulțumire, dar, având în vedere importanța pe care o acorda voievodul însuși acestei victorii, este de presupus că ea urma să fie pe măsura evenimentului. Lucrurile se lămuresc, de altfel, în Analele putnene și în Cronica moldo-polonă, unde, imediat după relatarea izbânzii de la Chilia, se menționează foarte lapidar că la 10 iulie 1466 Ștefan-vodă a început să zidească Mănăstirea Putna, cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”>>.

La această aniversare, Romfilatelia a pus în circulaţie emisiunea de mărci poştale Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani. Pentru detalii daţi clic aici.

Cu acest prilej, am avut parte şi de o surpriză plăcută. Ştampila prima zi a emisiunii a funcţionat la… Oficiul Poştal Putna. De asemenea, şi la emisiunea din 10 iunie dedicată Festivalului Internaţional de Teatru ştampila s-a găsit la locul evenimentului, la Sibiu. 
Sper ca fenomenul să fie ireversibil şi chiar să se perfecţioneze, prin alţi doi paşi care ar mai trebui făcuţi:

1. Pentru emisiunile poştale ce sunt compuse din timbre cu subiecte diferite să se confecţioneze ştampile prima zi potrivite fiecărui subiect. De exemplu, seria Sfintele Paşti din acest an are două timbre cu subiecte total diferite: unul reprezintă Icoana Răstignirii (ştampila emisiunii "se potriveşte"), iar celălalt are ca imagine aşa numitele flori ale Paştelui (pentru care ar fi fost necesară o ştampilă adecvată). 
http://filatelialmate.blogspot.ro/2016/03/ilustrate-maxime-cu-florile-pastelui.html

2. Ar trebui asigurat accesul tuturor doritorilor la ştampila prima zi, indiferent de locul unde aceasta funcţionează. Aici ar trebui să fie implicate:

            - Romfilatelia, care să publice, cu mult timp înainte, imaginile timbrelor, amprentele ştampilelor prima zi şi locul unde sunt puse la dispoziţia publicului.

            - Poşta Română, pentru stabilirea unui regim flexibil de utilizare a ştampilelor prima zi. În martie 2013 am sugerat Ministerului Comunicaţiilor o variantă în acest sens: 10 zile lucrătoare ştampila să rămână la OP respectiv, 30 de zile să fie la Oficiul Judeţean de Poştă şi, apoi, 3 luni la Centrala Poştei Române. Inutil să vă spun că nu am primit niciun răspuns!

Administraţiile poştale din multe state europene au adoptata un asemenea mod de lucru pe care îl consideră normal. În primul rând este o chestiune de respect faţă de cei care îndrăgesc filatelia!

Revenim la emisiunea noastră. Cu sprijinul total al doamnei Maria Cenuşă, diriginta OP Putna, am primit un plic şi o ilustrată, ambele francate cu timbrul de 3 lei al emisiunii şi obliterate cu ştampila prima zi. Vă mulţumesc foarte mult, doamnă!

Plic prima zi, realizat de OP Putna

Carte poştală ilustrată

Carte poştală ilustrată-verso

Romfilatelia a pus în vânzare două cărţi poştale maxime reprezentând Mănăstirea Putna, pe care le prezint în continuare.
1. Pentru prima piesă s-a folosit marca poştală de 3 lei, pe care este prezentată Mănăstirea (gravură acvaforte de Antoine Kaindl ,1927), alături de o icoană pictată în atelierele Putnei, înfăţişându-l pe Ştefan cel Mare, ţinând în mână macheta mănăstirii. Cartea poştală reproduce o litografie din anul 1851 (Vezi textul complet de pe spatele ilustratei).

2. A doua ilustrată maximă este realizată cu timbrul de 15 lei, cuprinzând imaginea actuală a Bisericii Mănăstirii, iar cartea poştală reproduce cromolitografia după acuarelă de Franz Xavier Knapp (1870).

* * *

Cele două cărţi poştale maxime sunt plăcute ochiului dar, în opinia mea, nu sunt perfecte, deoarece:

- ştampila prima zi nu are o imagine specifică subiectului emisiunii, fiind neexpresivă; 

- cărţile poştale folosite ca suport au imagini ale Mănăstirii din alte perioade faţă de cele de pe timbre.

Să auzim de bine!

Alex M