Ilustrate maxime la aniversarea Muzeului Național al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957 de criticul şi istoricul literar Dumitru Panaitescu - Perpessicius. La început, muzeul a funcționat într-o clădire din șoseaua Kiseleff, iar între anii 1964 - 1966 în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu din strada Muzeul Zambaccian. Din 1967 a primit ca sediu Casa Krețulescu, pe Bulevardul Dacia, iar în anul 2014 muzeul a fost evacuat, în urma unui proces de retrocedare a imobilului respectiv, fiind mutat provizoriu în spații de depozitare aflate în clădirea Casei Presei Libere. La 21 martie 2017, de Ziua Mondială a Poeziei, a fost inaugurat noul sediu al Muzeului Naţional al Literaturii Române, într-o clădire situată pe strada Nicolae Crețulescu, la numărul 8, în centrul Capitalei. Potrivit sitului  http://www.descopera.ro,  academicianul Eugen Simion a subliniat, în alocuțiunea rostită cu acest prilej, că actualul amplasament al muzeului se găseşte în apropierea locului unde s-a aflat casa în care Slavici l-a găzduit pe Eminescu, este aproape de locul fostei case a lui Titu Maiorescu și în vecinătatea reşedinţei lui Radu Gyr, a lui Geo Bogza şi a lui Nichita Stănescu.

Muzeul Național al Literaturii Române deține peste 300.000 de manuscrise, cărți vechi și rare, documente istorico-literare, obiecte personale și piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români, obiecte de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), periodice, fotografii și înregistrări audio-video. Informații mai multe puteți afla accesând pagina de internet  a muzeului.

La aniversarea a 60 de ani de la înființarea Muzeului Național al Literaturii Române, Romfilatelia a pus în circulație, la 17 mai 2017, o emisiune de mărci poștale și un întreg poștal. Seria este alcătuită dintr-un timbru și o coliță dantelată, având valorile nominale de 8 și, respectiv, 16 lei. Pe marca poștală este reprezentat fondatorul muzeului, Perpessicius, iar pe timbrul coliței dantelate se află sigla muzeului. Puteți afla detalii consultând fișa emisiunii.

Cu acest prilej am realizat trei ilustrate maxime, folosind:  

- timbrul emisiunii și cel al coliței dantelate;

- ștampila prima zi, care a funcționat la OP București 37;  

- cărțile poștale ilustrate tipărite la FullColor, București. 
De asemenea, am francat întregul poștal, cod 017/2017 cu timbrul emisiunii și l-am obliterat cu ștampila prima zi, obținând un plic prima zi, dar și un „întreg poștal maxim”.                                              

1. Ilustrată maximă „Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu”.

Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), poet, critic și istoric literar  s-a născut la 21 octombrie 1891, la Brăila. Școala primară și cursurile liceale le-a urmat în orașul natal. După absolvirea liceului, în 1910, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, luându-și licența în filologie romanică în 1914. 
A debutat în presă cu schița „Omida. Din lumea celor care se târăsc.”, semnată Victor Pribeagu. A folosit pseudonimul „Perpessicius” începând cu 1915, în revista „Cronica”. 
La intrarea României în război, a fost mobilizat și trimis pe frontul din Dobrogea. In octombrie 1916 a fost grav rănit și şi-a pierdut mâna dreaptă din antebraţ. După război, a fost profesor de limba română la licee din Arad, Tg. Mureș, Brăila. În perioada 1929 – 1951 a predat la Liceul „Matei Basarab” din București. 
De asemenea, a desfășurat o bogată activitate gazetărească materializată prin colaborări la principalele publicaţii ale vremii: „Universul literar”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Spre ziuă”, „Cugetul românesc” și altele. Între 1934 și 1938 a deținut cronica literară la ''Radio București''.

Perpessicius s-a dedicat, începând din 1933, studiului manuscriselor lui Mihai Eminescu rezultând ediția critică a operei marelui poet, în șase volume monumentale publicate în perioada 1939 - 1963. Pentru această lucrare a primit, în 1954, Premiul de Stat. Un an mai târziu a devenit membru titular al Academiei Române și a fost numit, Directorul Bibliotecii Academiei Române (1955-1971). A întemeiat şi condus Muzeul Literaturii Române (1957-1971). A murit la București, la 29 martie 1971.

Ilustrată maximă „Perpessicius-Dumitru S. Panaitescu

Ilustrată maximă „Perpessicius-Dumitru S. Panaitescu, verso

2. Ilustrată maximă „Sigla Muzeului Național al Literaturii Române”, realizată cu timbrul emisiunii.

Ilustrată maximă „Sigla MNLR”(timbrul emisiunii)

3. Ilustrată maximă „Sigla Muzeului Național al Literaturii Române”, realizată cu timbrul coliței dantelate.

Ilustrată maximă „Sigla MNLR” (timbrul coliței dantelate)

Ilustrată maximă „Sigla MNLR” (timbrul coliței dantelate), verso

NOTĂ: Pe ilustratele reprezentând sigla muzeului ștampilele aplicate sunt mai șterse pe unele porțiuni din cauza calității mediocre a fotografiei.

4. Întreg poștal maxim și plicul prima zi, cod 017/2017. 

Imaginea principală de pe plic ilustrează actualul sediu al Muzeului Național al Literaturii Române. Se remarcă frumoasa concordanță de imagine realizată cu logoul muzeului, care este reprezentat pe: plic, marca fixă, timbrul emisiunii lipit pe plic și ștampila prima zi.

Întreg poștal maxim, cod 017/2017

Să auzim de bine!

Alex M