Bijuterii antice pe ilustrate maxime

Vineri 26 mai Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Colecții de marcă, alcătuită din patru timbre și o coliță dantelată. Atât timbrele emisiunii, cât și cel al coliței reprezintă bijuterii antice aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) și care, în prezent, fac parte din Expoziţia itinerantă ”Aurul și argintul antic al României”. Acestea sunt următoarele:

            - doi cercei (sec. VII d.Hr.) descoperiţi la Coşoveni, județul Dolj (pe valoarea nominală de 4 lei);

            - pandantiv cu clopoţei (sec.V d.Hr.) descoperit la Apahida, județul Cluj (pe timbrul de 4,50 lei);

            - o pereche de cercei (sec. V d.Hr.) descoperită în județul Sibiu (pe marca poștală de 8 lei);

            - o brăţară polispiralică (sec. I Î. Hr) de la Sarmizegetusa Regia, județul Hunedoara (pe timbrul de 12 lei);

            - o brăţară tubulară (sec. IV î. Hr.), descoperită în tezaurul de la Cucuteni-Băiceni din  județul Iaşi, pe timbrul coliței având valoarea nominală de 15 lei.

Imaginile timbrelor și alte informații puteți afla din fișa emisiunii.

Expoziţia itinerantă „Aurul și argintul antic al României” reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României. Structura expoziţiei ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch).

La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat alte 31 de muzee din țară,

Acest eveniment cultural remarcabil a fost prezentat publicului, mai întîi la București, în perioada  decembrie 2013 – martie 2014. Ulterior, expoziţia a fost vernisată în alte 16 mari oraşe din România: Timişoara, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Buzău, Craiova, Iaşi, Constanţa, Piatra Neamţ, Suceava, Bârlad și Galați (unde se găsește în prezent).

Din 24 iunie, expoziţia va pleca mai departe la Debreţin. Sursa.

Pentru a face ilustrate maxime cu timbrele acestei emisiuni și ștampila prima zi am folosit cărți poștale ilustrate procurate de la MNIR, dar și unele realizate personal și tipărite la FullColor, București. 
1. Ilustrată maximă „Doi cercei din tezaurul de la Coșoveni”.

Pe teritoriul comunei Coşoveni din județul Dolj, s-au descoperit două tezaure datând din secolele V – VII d.Hr., aflate acum la Muzeul Național de Istorie a României din București. Cel de al doilea tezaur se compune dintr-o fibulă de argint aurit, doi cercei diferiţi cu pandantiv stelat, din argint aurit, două verigi, provenite probabil de la alţi doi cercei, un fragment cu ornament granulat şi un fragment de colan cu ornament ştanţat, din argint.

Ilustrată maximă „Cercei din tezaurul de la Coșoveni”

2. Ilustrată maximă „Pandantiv cu clopoţei din tezaurul de la Apahida”

La Apahida, în județul Cluj, s-au descoperit în anii 1889, 1968 şi 1979 trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor. Din inventarul primului mormânt s-au păstrat mai multe obiecte de aur, o fibulă cruciformă cu butoni, o brăţară cu capetele îngroşate, trei inele, o cataramă de centură şi o a doua cataramă mai mică, cinci pandantive cu clopoţei, două căni de argint, o bandă de aur şi mai multe aplice, folosite probabil pentru ornamentarea sau repararea unor vase. Pandantivele sunt realizate din aur şi granate şi prezintă, fiecare, un cap de animal, încununat cu câte o prismă cu feţe din granat. Clopoţeii sunt ataşaţi prin lănţişoare subţiri de aur.

Ilustrată maximă
„Pandantiv din tezaurul de la Apahida”

Ilustrată maximă 
„Pandantiv din tezaurul de la Apahida” - verso

3. Ilustrată maximă „Pereche de cercei din tezaurul de la Velț”.

În anul 1905 s-a descoperit, într-un mormânt din satul Velț, județul Sibiu, un tezaur din epoca migraţiilor, compus din două pseudofibule îmbrăcate în lame de argint şi de aur cu aplici de pietre preţioase, doi cercei de aur, o cataramă de aur masiv, un inel de bronz şi o mărgea de chihlimbar, datând de la începutul secol V d.Chr.

Ilustrată maximă
„Cercei din tezaurul de la Velț”

 

Ilustrată maximă „Cercei din tezaurul de la Velț”
-verso -

4. Ilustrată maximă „Brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia”.

Cel puțin 20 de spirale din aur masiv au fost descoperite pe teritoriul României, la Sarmizegetusa Regia, județul Hunedoara. Specialiștii le-au considerat cele mai valoroase obiecte de tezaur provenite din zona Munților Orăștiei, dar toate au ajuns pe piața neagră a antichităților și doar 13 dintre ele au fost recuperate până în prezent de statul român. Sursa.

Ilustrată maximă
„Brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia”

Ilustrată maximă
„Brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia”-verso

5. Ilustrată maximă „Brăţară tubulară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni”.

Tezaurul a fost descoperit în anul 1959 într-o lutărie de pe dealul Laicu din comuna Cucuteni-Băiceni, județul Iași și conţine doar obiecte de aur: un coif, 4 aplice pătrate pentru harnaşament, brăţară de paradă sub formă de spirală cilindrică, realizată dintr-un tub îngroşat spre extremităţ și terminată cu capete de berbec ornamentate,3 aplice circulare, 4 triunghiulare, una dreptunghiulară, una în formă de vioară, doi nasturi sferoidali, alte obiecte mai puţin importante, în total puțin peste 2 kg de aur.

Ilustrată maximă
„Brăţară tubulară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni”

Ilustrată maximă
„Brăţară tubulară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni” - verso

Să auzim de bine

Alex M