luni, 22 ianuarie 2018

Ilustrate maxime din Brăila

Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane. Mai târziu, este menționată ca Brayla, într-un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav, Voievodul Țării Românești și Ban de Severin (Vlaicu Vodă), într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Acest act constituie prima atestare documentară a orașului, Brăila fiind al treilea oraș ca vechime al țării, după Câmpulung în anul 1300, (alte surse menționează anul 1292 și chiar 1215) și Curtea de Argeș în 1336. Orașul a fost ocupat de turci în perioada 1538-1540 și ajunge raia, de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului al XX-lea, când a devenit un important port din România, fiind accesibil și navelor maritime de dimensiuni mici și medii.

Cu prilejul aniversării celor 650 de ani ai Brăilei, Romfilatelia a pus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă din cinci timbre, care au următoarele imagini:
            - Ceasul baroc din centrul istoric (2,20 lei);
            - Catedrala „Nașterea Domnului” (3,50 lei);
            - Fântâna cinetică (4 lei);
            - Teatrul „Maria Filotti” (4,50 lei);
            - Casa memorială „Panait Istrati” (15 lei).
De asemenea, pe fiecare marcă poștală se găsește și stema actuală a Municipiului Brăila.
Au mai fost editate două plicuri prima zi și un album filatelic. 
Detalii despre această emisiune găsiți aici.

1. Una dintre cele mai reprezentative construcții ale Brăilei este Ceasul Public din Piața Traian, ridicat in anul 1909 de către firma cehă Carol Sakar. Construcția are peste 11 m înălțime, fiind executată în stil baroc. Realizarea lui s-a bazat pe donația testamentară a  lui Petru Naum care, în 1898, a lăsat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”. Mecanismul propriu-zis a fost făcut la Munchen, de firma Johann Neher. Este vorba despre un mecanism cu greutăţi proiectat să se armeze odată la trei zile. Din cauza structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă, astfel că orologiul, cu patru cadrane, trebuie întors mai des, odată la 24 de ore.
De la început, orologiul-turn a fost considerat o piesă de mobilier urban foarte rară, deoarece în epocă ceasurile publice se montau fie în turnurile bisericilor, fie pe alte construcţii administrative, fiind arareori construite ca obiective de sine stătătoare. 
Ilustrată maximă „Ceasul baroc din Piața Traian”


2. Catedrala „Nașterea Domnului”.
In anul 1964, în Postul Mare, în Brăila s-a demolat măreața biserică „Sfânta Sofia” construită după modelul Catedralei din Timișoara. Spațiul unde a fost amplasată această biserică a fost oferit, de către conducerea provizorie a județului si municipiului din 1990, pentru construirea unei noi biserici. Piatra de temelie a noului lăcaș de cult a fost așezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii Domnului. Catedrala este construită în stil neobizantin, în cruce cu braţe inegale, cu două coruri. Edificiul este acoperit cu tablă de cupru lăcuit, are lungimea de 42 de metri și înălţimea de 46 de metri la turla mare, fiind înzestrat cu cinci clopote acţionate electric. Fiind ridicată imediat după evenimentele din decembrie '89, i se mai spune şi „Catedrala Libertăţii".
Ilustrată maximă „Catedrala Nașterea Domnului”


3. Fântâna cinetică se află situată în centrul municipiului Brăila și reprezintă unul dintre cele mai însemnate obiective turistice ale localității. A fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci, cunoscut pentru îndemânarea sa de a realiza sculpturi în oţel inoxidabil.
Monumentul înfăţișează două palme care se mișcă și se unesc apoi într-un căuș. Fântâna mobilă din oţel inoxidabil, perfect polizat, a fost turnată la Uzina Progresul Brăila, fiind inaugurată în anul 1989.
Ilustrată maximă „Fântâna cinetică”


4. Teatrul „Maria Filotti”, cunoscut și sub numele vechi de Teatrul Rally.
Datând din jurul anilor 1840, clădirea teatrului a avut, inițial, destinația de han. După ce a ars în incendiul din 1859, reconstruită, va cunoaște numeroase transformări. Finalizarea construcției și inaugurarea Teatrului Rally a avut loc în 1864. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care și George Enescu, au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean la Teatrul Rally. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache și Iorgu Caragiale, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase ș.a. După spectacolul dat în onoarea Domnitorului Carol, din 1878 va purta și denumirea de Teatrul Regal. Hariclea Darclée debutează aici în 1881. În anul 1900 teatrul trece în proprietatea lui Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 - unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului). Acesta cedează prin testament clădirea către primărie și după moartea sa, în 1919, aceasta devine Teatrul Comunal. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primește numele actriței Maria Filotti, care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei. Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în patrimoniul UNESCO.
Ilustrată maximă „Teatrul <Maria Filotti>”


5. Casa memorială „Panait Istrati” face parte din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.
A fost înființată în 1984, cu prilejul centenarului scriitorului, născut în Brăila la 10.08.1884 (d. 16.04.1935). Se află într-o clădire aflată în Grădina Publică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea cu destinație administrativă (Casa Grădinarului) unde, în a doua jumătate a secolului XIX-lea, trăia grădinarul care se ocupa de spaţiile verzi din  Brăila. Cu toate că Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinaţie deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spaţiul din vecinătatea casei pentru contemplarea Dunării şi a împrejurimilor. În plus, nici una din clădirile în care a locuit scriitorul, nu s-a păstrat. Aici sunt valorificate expoziţional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate, în cea mai mare parte, de la ultima soţie a scriitorului, Margareta Istrati. 
Ilustrată maximă „Casa memorială <Panait Istrati>” 


6. Stema Municipiului Brăila a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1.544 din 18 decembrie 2002.
Descrierea stemei
Stema municipiului Brăila, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbată.
Pe fond albastru, o cetate crenelată, de argint, având poarta închisă, cu două turnuri laterale rotunde deasupra construcţiei.
Între cele două turnuri se află o acvilă cruciată de aur privind spre dreapta, cu aripile întinse, ciocul roşu şi ţinând în gheare, de asemenea roşii, o semilună de argint, cu colţurile în sus.
În câmpul inferior, un brâu undat, de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.
Semnificaţia elementelor însumate
Construcţia simbolizează vechea cetate a Brăilei.
Brâul reprezintă fluviul Dunărea.
Acvila cruciată care ţine în gheare semiluna simbolizează victoriile românilor în confruntările cu Poarta otomană.
Turnurile crenelate, în număr de şapte, conferă localităţii rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.
Ilustrată maximă
„Stema municipiului Brăila”




Să auzim de bine!
Alex M



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu