luni, 28 mai 2018

Centenarul Marii Uniri (I). Renașterea României.


Suntem în Anul Centenarului Marii Uniri! Voi încerca să prezint, într-o serie de articole, atât modul în care emisiunile de mărci poștale românești au abordat acest subiect în anul 2018, cât și ilustratele maxime realizate.

1. La 31 ianuarie a fost pusă în circulație seria de timbre dedicată împlinirii a 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, despre care am vorbit deja aici. Contribuția lui Mircea pentru împlinirea idealului suprem al poporului român este esențială. Iată câteva argumente:
            - În primul rând, Mircea cel Bătrân a fost (re)descoperit în perioada romantică a secolului XIX, când susținătorii ideii înfăptuirii Unirii, intelectualii și luptătorii generației pașoptiste, i-au evocat personalitatea și l-au folosit ca simbol pentru lupta românilor;
            - Apoi, Mircea cel Bătrân este primul străbun direct al lui Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima Unire a Principatelor Române;
            -Țara Românească, în timpul domniei sale, a atins cea mai mare întindere din toate timpurile;
            - Pe plan extern, Mircea a pus bazele unor alianțe solide, pentru a-și mări șansele de a păstra independența Țării Românești, tratând pe picior de egalitate cu toți vecinii.

2. Cu prilejul celei de-a 170-a aniversări a Revoluției de la 1848, la data de 16 februarie, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Renașterea României” în pictură, compusă dintr-un timbru și o coliță nedantelată.
Marca poștală, 8 lei
Tabloul „Renașterea României”
de Gheorghe Tattarescu

Colița nedantelată, 15 lei
Gheorghe Tattarescu „Autoportret”

2.1 Ilustrată maximă, realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi, prin amabilitatea domnului Al. Antonache.
„Renașterea României”
pictură de Gheorghe Tattarescu


Lucrarea este o alegorie concepută la Roma și semnifică renaşterea ţării prin ştiinţă, artă şi credinţă. Compoziţia este construită pe două planuri: jos, o femeie trezindu-se din somn, simbolizând România ce-şi rupe lanţurile sclaviei (stânga jos, steagul românesc e desfăşurat parţial). Un înger îi ridică vălul obscurantismului, arătând spre planul superior, simbolurile personificate ale ştiinţei, artei şi credinţei. În stânga jos este figurat cornul abundenţei iar în dreapta, prin contrast, o familie de ţărani săraci în faţa unei colibe schiţate. Trăsăturile fizionomice sunt bine conturate iar vestimentaţia drapată. În fundal sunt figurate Dunărea, Carpaţii şi ruinele fostei capitale Târgovişte. Vezi sursa aici.

2.2 Ilustrate maxime, realizate de domnul A. Antonache, cu marca poștală a coliței nedantelate și ștampila prima zi.

Gheorghe Tattarescu „Autoportret”

Gheorghe Tattarescu „Autoportret”
(desen în creion)

Gheorghe Tattarescu „Autoportret” (desen în creion)-verso

Gheorghe Tattarescu (1820 – 1894) a fost pionierul neoclasicismului în pictura românească.
Participant la revoluția de la 1848 a pictat portretele revoluționarilor Gheorghe Magheru și Ștefan Golescu, ambii aflați în exil, iar în 1851 a realizat portretul lui Nicolae Bălcescu.
Idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziții alegorice cu subiect revoluționar (Deșteptarea României, România Modernă), patriotic (Unirea Principatelor), sau istoric (Mircea cel Bătrân la 1386, Neagoe Basarab în fața Mănăstirii Argeș).
O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase. În perioada 1853–1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici, printre acestea numărându-se Biserica Colțea, Biserica Oțetari Biserica Sf. Spiridon Nou, Biserica Sfântul Nicolae Șelari și Biserica Mănăstirii Radu Vodă, toate din București, biserica nouă a Mănăstirii Bistrița, Catedrala Mitropolitană din Iași, Biserica Greacă din Brăila și Biserica Mănăstirii Ciolanu din județul Buzău.
În 1864 a înființat Școala de Arte Frumoase din București, împreună cu Theodor Aman, unde a fost profesor de pictură și, mai târziu, directorul ei (1891–1892).



Să auzim de bine!
Alex M




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu