Ilustrate maxime cu regii României. Continuare.

În postarea din 31 ianuarie (clic aici) arătam că în compunerea emisiunii filatelice "Regalitatea în România" se află şi patru ilustrate maxime. Părerea mea, subiectivă bineînţeles, este că aceste piese, presupuse a fi oficiale, nu sunt mai bune decât cele realizate personal sau sub egida AFB. Mi se pare că suporţii folosiţi de Romfilatelia, cu toate că îndeplinesc condiţiile concordanţei de imagine, nu au fost aleşi foarte inspirat pentru a se obţine şi concordanţa de loc cea mai potrivită. În plus, preţul întregului set este descurajant: 59 de lei, adică mai mult decât dublul valorii nominale a seriei de timbre care este de...doar!?.. 26,90 lei. Furnizorul naţional de produse filatelice continuă politica nocivă de a obţine doar profituri băneşti, fără niciun interes faţă de viitorul filateliei. Dar să vedem oferta, iar dumneavoastră veţi putea aprecia corectitudinea raportului calitate/preţ.

1.Ilustrată maximă realizată cu timbrul de 3,10 lei (Regele Carol I şi Regina Elisabeta).
Cartea poştală ilustrată, folosită ca suport, are ca imagine familia regală a României în anul 1909. Este o fotografie făcută de fotograful Casei Regale, la Sinaia, în care îi putem vedea pe: Principele (mai târziu Regele) Ferdinand, Regina Elisabeta, Principele Carol (viitorul Rege Carol al II-lea), Principesa Maria (soţia lui Ferdinand), Principele Nicolae, Principesa Maria (Mărioara), cea care va deveni Regina Iugoslaviei şi Regele Carol I. În fotografia originală apare şi Principesa Elisabeta, viitoarea Regină a Greciei, dar machetatorul cărţii poştale a "tăiat", total neinspirat, imaginea. În postarea mea din 31 ianuarie puteţi vedea ilustrata maximă, realizată de AFB, având imaginea completă.

Ilustrată maximă "Regele Carol I şi Regina Elisabeta"

Iată ce scrie pe spatele acestei ilustrate, privind imaginea pe care o reprezintă: Regalitatea în România/Regele Carol I şi Regina Elisabeta. Atât. Celelalte persoane care apar în imagine, membre ale familiei regale la data respectivă, nu contează. Aşa înţelege furnizorul timbrelor şi efectelor poştale din România să promoveze istoria naţională. Prin prezentarea trunchiată a informaţiilor. Are sens să ne întrebăm de ce nu a intervenit o persoană, doar una, din Comisia filatelică? Am putea afla dacă există avizul comisiei respective, cerut de lege, pentru această emisiune filatelică? Probabil ne facem iluzii considerând că legea română se va aplica (pentru domeniul filatelic) în activitatea Romfilatelia, a Ministerului pentru Societatea Informaţională sau a Guvernului.

Ilustrată maximă "Regele Carol I şi Regina Elisabeta"-verso

2. Ilustrata maximă realizată cu timbrul de 3,30 lei (Regele Ferdinand şi Regina Maria) foloseşte ca suport o carte poştală ce ilustrează o scenă de la încoronarea cuplului regal (Alba Iulia, 15 octombrie 1922). Fără îndoială că această imagine ar fi fost mult mai potrivită pentru aniversarea evenimentului respectiv, în 2017 sau...2022.

*** 

Dar este absurd să cerem Romfilatelia o gândire pe termen mai îndelungat, întrucât această instituţie nu ştie azi ce va face mâine. Şi avem un exemplu, extrem de convingător, chiar cu această emisiune filatelică, pentru care distribuţia prin magazinele de specialitate din Bucureşti s-a făcut la data de 30 ianuarie, după ora 14 şi în tiraj foarte mic, cu totul insuficient pentru a satisface dorinţele colecţionarilor. Noi, cei care ne cheltuim banii pentru ilustrate maxime, am avut şansa de a găsi mărcile poştale la Oficiul Poştal Bucureşti 37, unde au fost aduse la prima oră. Se aude "pe surse" că o persoană, (i)resposabilă cu problema respectivă, a uitat să deschidă comanda la timp! În lipsa unei explicaţii oficiale, fiecare crede ce vrea.

***

Şi pentru această carte poştală ilustrată realizatorul nu a dat informaţii complete despre imaginea reprezentată.

Ilustrată maximă: Regele Ferdinand şi Regina Maria.

3.Ilustrată maximă realizată cu timbrul de 6 lei (Regele Carol al II-lea şi Regina Elena).

Pe cartea poştală ilustrată sunt reprezentaţi Regele Carol al II-lea şi Regina Elena, împreună cu fiul lor Mihai, viitorul rege al României. În descrierea de pe verso este menţionat doar cuplul regal.

Ilustrată maximă: "Regele Carol al II-lea şi Regina Elena"

4.Ilustrată maximă realizată cu timbrul de 14,50 lei (Regele Mihai şi Regina Ana).

Ilustrată maximă
"Regele Mihai şi Regina Ana

Să auzim de bine!

Alex M

Comemorarea morţii Reginei Elisabeta a României.

La 18 februarie 1916 a murit Regina Elisabeta a României, Principesă de Wied – pe numele său complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise. S-a născut la 29 decembrie 1843, în Neuwied, (astăzi în unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Renania-Palatinat) pe Rin, fiind fiica lui Hermann, principe de Wied. În 1869 Principesa Elisabeta de Wied s-a căsătorit cu Domnitorul Carol I al României, devenind în 1881 prima regină a României, în urma recunoașterii țării drept regat, după Războiul de Independență din 1877. 

Regina a fost preţuită pentru activitatea şi implicarea ei hotărâtă în acţiuni caritabile, prin care a acordat asistenţă medicală şi financiară victimelor Războiului de Independenţă, familiilor nevoiaşe şi bolnavilor incurabil, fie implicând Guvernul României, fie oferind bani din averea sa personală. A înfiinţat mai multe societăţi filantropice şi naţionale, dintre care menţionez "Instituţia Surorilor de caritate" (1879), "Societatea Reginei Elisabeta" (1881) şi Azilul pentru orbi „Regina Elisabeta” (1909). “Operele de binefacere nu au avut o protectoare mai devotată, nu a fost suferinţă omenească spre care să nu se încline compătimirea şi sprijinul ei…” (I.G. Duca, Amintiri politice, vol.I, Jon Dumitru, Munchen, 1981, găsiţi aici sursa).

Fiind conștientă de beneficiul major al turismului, pentru un stat care nu era încă în circuitul turistic internațional, Elisabeta a avut iniţiativa de a desfăşura o campanie susținută de publicitate cu scopul de a face cunoscută în străinătate țara sa adoptivă. Trenul Orient Express făcea o oprire la Sinaia, iar călătorii erau găzduiți la castelul regal. De asemenea,  România a participat la Expoziția Universală de la Paris în anii 1867, 1889 și 1900 cu multe articole lucrate tradițional de femei, cum ar fi broderii și tapițerii, iar în 1912 regina a organizat la Berlin expoziția Die Frau im Kunst und Beruf (Femeia în artă și meșteșuguri). Sursa informaţiei o găsiţi dând clic aici.

Regina Elisabeta s-a remarcat şi ca poetă şi scriitoare. Ea a ales pseudonimul literar Carmen Sylva, latinescul pentru „cântecul pădurii”, chiar la îndemnul lui Carol, pentru a delimita poeta de regină. A scris peste o mie de poezii, nouăzeci de nuvele strânse în patru volume antologice, treizeci de opere dramatice și patru romane.

Regina s-a stins din viaţă cu puțin timp înainte ca România să declare război Germaniei şi la un an şi jumătate după moartea lui Carol I, fiind înmormântată, alături de cel care i-a fost soţ, în biserica mănăstirii Curtea de Argeş.

1. Ilustrată maximă "Regina Elisabeta". Realizare personală.
Marca poştală (MP): val. 3,10 lei, emisiunea "Regalitatea în România", 30 ianuarie 2015. Detalii despre această emisiune găsiţi dând clic aici.
Obliterarea (OBL): Ştampila prima zi.
Cartea poştală ilustrată (CPI): Tabloul Regina Elisabeta (Carmen Sylva)-1884, pictat de Franz Seraph von Lenbach (1836-1904), Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti,2014.

Ilustrată maximă "Regina Elisabeta"

2. Ilustrată maximă "Regele Carol I şi Regina Elisabeta". Realizare personală.
MP: val. 3,10 lei, emisiunea "Regalitatea în România".
OBL: Ştampila prima zi.

CPI: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, gravură în lemn, 1881, tiparul executat la Copyline, Bucureşti.

Ilustrată maximă "Regele Carol I şi Regina Elisabeta"

3. Ilustrată maximă "Regele Carol I şi Regina Elisabeta". Realizare AFB-Grupa de maximafilie.

MP: val. 3,10 lei, emisiunea "Regalitatea în România".

OBL: Ştampila prima zi.

CPI: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, tiparul executat la Fullcolor, Bucureşti.

Ilustrată maximă
"Regele Carol I şi Regina Elisabeta"

Să auzim de bine!

Alex M

Anul Internaţional al Luminii

Prin Rezoluţia 68/221 din 20 decembrie 2013, a 68-a sesiune a Adunării Generale a ONU a proclamat anul 2015 ca fiind Anul Internațional al Luminii și Tehnologiilor bazate pe Lumină. Clic aici pentru detalii.

Proclamând un An Internațional cu tema luminii și aplicațiilor sale, ONU a recunoscut importanța creșterii gradului de conștientizare la nivel mondial, cu privire la modul în care tehnologiile bazate pe lumină pot sprijini dezvoltarea durabilă a societăţii, oferind soluții la provocările globale din domeniul energiei, educației, agriculturii și sănătăţii. Tehnologiile bazate pe lumină au revoluţionat medicina, comunicaţiile, divertismentul şi cultura. Fără ele nu ar exista panourile solare, LED-urile, monitoarele computerelor sau ecranele telefoanelor, proiectoarele, rezonanţa magnetică sau aplicațiile bazate pe raze x.

În Anul Internaţional al Luminii omenirea celebrează o serie de momente de marcă din istoria ştiinţei:

- 1000 de ani de când Ibn al-Haytham (Alhazen) a publicat cele şapte volume ale celebrului tratat de optică "Kitab al-Manazir", într-o perioadă de creativitate şi inovaţie, numită Epoca de Aur a Islamului. Ibn al-Haythman este considerat părintele opticii moderne, al oftalmologiei, fizicii experimentale şi al metodologiei ştiinţifice;

- 200 de ani de la teoria luminii ca undă, a lui Augustin-Jean Fresnel;

- 150 de ani de când James Clerk Maxwell a găsit ecuaţiile fundamentale ale electromagnetismului şi a realizat unificarea celor două câmpuri – electric şi magnetic;

- 100 de ani de când Albert Einstein a publicat teoria relativităţii şi 110 ani de la elaborarea teoriei efectului fotoelectric;

- 50 de ani de la descoperirea radiației cosmice de fond de către Arno Penzias şi Robert Woodrow Wilson, precum şi de la realizările lui Charles Kao privind transmisia luminii prin fibră optică.

De asemenea, în anul 2015 se împlinesc şase decenii de la înfiinţarea Societăţii Internaţionale pentru Optică şi Fotonică (SPIE).

Anul Internaţional al Luminii oglindit în filatelie.

1. La 25 martie 2014 în Liechtenstein a fost emis, în regim privat, prima marcă poştală referitoare la acest eveniment. Timbrul, cu valoarea nominală de 0,55 CHF, a fost comandat de Societatea de Ştiinţe din Liechtenstein, fiind tipărit de poştă şi folosit în circuitul poştal. El are înscris, ca motto, următorul text “Pregătirea Anului Internaţional al Luminii, Secţia de Fizică, Societatea de Ştiinţe din Liechtenstein”. Caracterul privat al acestei mărci poştale este evidenţiat de inscripţia LIECHTENSTEINISCHE POST, care s-a folosit în locul denumirii oficiale a statului (FŰRSTENTUM LIECHTENSTEIN). Aflaţi mai multe dând clic aici.

2. Prima manifestare filatelică a anului 2015, privind tema pe care o prezentăm, aparţine filateliştilor români şi este materializată printr-o ştampilă ocazională şi un plic, ambele realizate de AFB (machetate de dl. dr. Ioan Daniliuc). 

Mulţumesc lui Florin pentru amabilitatea de a-mi pune la dispoziţie plicul!

3. Italia, 26 ianuarie 2015, valoarea nominală 0,80 euro.

Caracteristicile acestei mărci poştale le găsiţi aici. 

4.Israel, 10 februarie 2015.

Acest timbru marchează două evenimente: Anul Internaţional al Luminii şi obţinerea  premiului Nobel pentru chimie, în anul 2013, de către Martin Karplus (Universitatea Harvard), Michael Levitt (Universitatea Stanford, cetăţean britanic şi israelian) şi Arieh Warshel (Universitatea California de Sud). Mai multe informaţii găsiţi aici.

Cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie sunt menţionaţi şi pe ştampila ocazională realizată de Clubul Filatelic Turda la 15.11.2013. 

5. În Liechtenstein, la 2 martie 2015 va fi pusă în circulaţie marca poştală oficială, având valoarea nominală de 1,90 CHF. Detalii puteţi afla aici.

6. În încheiere amintesc faptul că anul trecut, în luna decembrie, furnizorul român de produse filatelice a pus în circulaţie emisiunea filatelică "Mari inventatori", în cadrul căreia un timbru îl reprezintă pe Albert Einstein care, după cum am arătat la începutul acestui articol, este unul din sărbătoriţii anului 2015. Dar Romfilatelia, cu lipsa de viziune care o caracterizează, a avut altă opţiune! Din păcate nu este prima apariţie a unor mărci poştale la date nepotrivite. Remarc doar faptul că, tot anul trecut, prin seria "Istoria regalităţii" a fost sărbătorit Regele Mihai I (la împlinirea vârstei de 93 de ani), în timp ce în toamna aceluiaşi an, s-au împlinit 100 de ani de la moartea Regelui Carol I şi încoronarea lui Ferdinand. Ciudat mod de a trata istoria României!  

Folosind timbrul care îl reprezintă pe Einstein s-au putut realiza mai multe ilustrate maxime, din care două pot fi (re)văzute aici şi aici.

*****

Potrivit unei ciorne postată pe pagina de internet a Romfilatelia şi autointitulată "Plan emisiuni 2015" (observaţi câtă acurateţe în exprimare), la data de 14 august este menţionată emisiunea "Campanii Sociale". Concret, să înţelegem fiecare ce dorim! Dar dacă sub acest titlu ni se va oferi "un proiect de tradiţie şi îndrăgit de ....bla, bla, bla.." care va avea ca subiect Anul Internaţional al Luminii?! Fără îndoială că ar fi surpriza anului. Până atunci aşteptăm şi ...pariem.

Să auzim de bine!

Alex M

Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (VI)

Postările anterioare: (I), (II), (III), (IV) şi (V)
Vom parcurge în acest articol o parte din acţiunile militare ce s-au desfăşurat în cadrul Actului 3 al Primului război daco-roman, intitulat "Traian revine pe teatrul de război şi reia luptele" 

Planşa nr. 27 am prezentat-o şi în postarea anterioară (V). Ne interesează acum doar reprezentarea grafică a deplasării trupelor romane spre sistemul de fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei.

Planşa nr. 27
Sus: Actul 2, Episodul 4, Scena 3
Jos: Schema cu itinerariile de deplasare a trupelor în Actul 3

Pl. 27-detaliu jos. Schema cu itinerariile de deplasare a trupelor

1. Episodul 1 al Actului 3 este oglindit pe planşele nr. 28 şi 29.

Planşa nr. 28 cuprinde primele două scene ale episodului: "Trecerea Dunării" şi "Trupele pornesc în marş pe trei coloane", în cele două variante despre care am vorbit în postarea I (planşa nr. 1).

În varianta "clasică" trupele trec Dunărea în zona Pontes-Drobeta şi se deplasează pe valea Jiului, spre deosebire de prima campanie (vezi prima postare, planşa nr. 4). În varianta "Florescu", trecerea Dunării se face în zona Oescus-Orlea şi se continuă deplasarea pe limesul transalutan, la fel ca în prima campanie. 

Pl. nr.28. Trecerea Dunării şi marşul pe trei coloane.
Sus-varianta "clasică"; Jos-varianta "Florescu".

Pl. 28-detaliu.
1.Oraşul de îmbarcare; 2.Pod de vase; 3.Prima coloană (cavaleria);
4.A doua coloană (infanteria); 5.A treia coloană (care cu bagaje) 

Pe planşa nr. 29 sunt ilustrate scenele 3 şi 4 ale acestui episod, în care Traian întâmpină trupele aflate în marş şi se adresează celor care erau staţionate, de mai mult timp, într-un castru.

Planşa nr. 29.  Traian întâmpină trupele aflate în marş şi
 vorbeşte celor staţionate.
Varianta clasică-sus; Varianta Florescu-jos.

Pl. 29-detaliu: 1.Pod pe care trec trupele;
2.Traian întâmpină trupele; 3.Traian vorbind trupelor.

2. Pentru episodul 2 al actului 3 nu am avut cărţi poştale pe care să le expun. Episodul se intitulează "Traian inaugurează campania" şi, în esenţă, acţiunile privesc:

- primirea de către Traian a unei solii de comati;

- ritualul obişnuit înaintea unei campanii militare (purificarea armatei şi cuvântul împăratului către ostaşi). De (re)văzut în acest sens planşele nr. 6 şi 7 din postarea I;
- plecarea trupelor spre front.

3. Episodul 3 este intitulat "Traian conduce înaintarea prin munţi" şi este reprezentat, doar prin scena 1, pe planşa nr. 30. 

Planşa nr. 30. Legiunile deschid drumul.
Varianta clasică-sus; Varianta Florescu-jos.

Scena 1: "Legiunile deschid drumul". Trupele romane construiesc un pod şi un drum spre zona fortificată din Munţii Orăştiei. Se observă, în partea dreaptă, două capete de daci înfipte în suliţe, dovadă că inamicii sunt aproape. 

Pl. 30-detaliu. 1.Legionarii construiesc un pod. 2.Legionarii construiesc
un drum prin pădure; 3.Castru de piatră; 4.Capete de daci.

În celelalte scene ale acestui episod, pentru care nu există cărţi poştale, romanii pătrund în munţii Orăştiei, distrug fortificaţiile înaintate ale dacilor, continuă deplasarea şi construiesc castre.

4. Pentru ultimul episod al actului 3, denumit "Traian se apropie de Sarmizegetusa", avem tot o carte poştală ce reprezintă scena 1 şi este reprezentată pe planşa nr. 31. Basorelieful înfăţişează un tarabostes trimis ca sol de către Decebal pentru a cere pacea, în scopul evitării atacului asupra cetăţii Sarmizegetusa.

Planşa nr. 31. Un sol dac cere pace lui Traian.
Sus-varianta clasică; Jos-varianta Florescu.

Pl. 31-detaliu
1. Catru roman (pretoriu); 2. Traian; 3. Sol dac. 4. Soldaţi romani.

Celelalte scene ale episodului 3, pentru care nu sunt cărţi poştale, ne arată înaintarea lui Traian prin munţi până în aproprierea Sarmizegetusei şi concentrarea trupelor romane în jurul cetăţii. Urmează bătălia finală, despre care vom vorbi în următoarele două articole. Atunci vom prezenta Actul 4 al Primului război daco-roman.

Să auzim de bine!

Alex M