Exponate de maximafilie

luni, 29 iunie 2015

Ilustrate maxime din Maramureş

Trebuie să mărturisesc că aştept cu interes emisiunile filatelice din ciclul "Descoperiţi România" pe care furnizorul român de produse filatelice le pune în circulaţie cam de două ori pe an. Despre prima serie am scris aici. La data de 4 iulie 2014 a fost pusă în circulaţie a doua parte din acest ciclu, care este dedicată Maramureşului. Emisiunea se compune din patru mărci poştale, machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă şi bloc de 4 timbre. Au fost realizate şi patru aşa zise ilustrate maxime (obliterarea s-a făcut cu ştampila prima zi care s-a aplicat la Bucureşti). Boală incurabilă la Romfilatelia. Valorile nominale şi imaginile timbrelor sunt următorele:
- 2,00 lei, Turnul Ştefan din Baia Mare;
- 3,30 lei, Troiţa din Berbeşti;
- 8,10 lei, Biserica de lemn din Sat Şugatag;
- 14,50 lei, Cimitirul Vesel din Săpânţa.
Minicolile de 5 timbre şi o vinietă
Cu fiecare marcă poştală am realizat ilustrate maxime. Pentru obliterare am apelat la oficiile poştale din localităţile în care se găsesc obiectivele reprezentate pe timbre. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Lucky superstar, Bucureşti.

1. Turnul Ştefan este turnul-clopotniță al fostei biserici parohiale cu hramul "Sfântul Rege Ștefan" din Baia Mare. Prima atestare documentară a acestei biserici, de rit romano-catolic, datează din 1347, însă construcția a fost inaugurată oficial abia în 1387. Turnul este construit din piatră masivă şi a fost ridicat la inițiativa principelui Ioan de Hunedoara. Construcția turnului începe după anul 1446, fiind finalizată abia în 1468.
Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi de la Oficiul Poştal Zonal Baia Mare (fost OPRM), la data de 16.08.2014 (în calendarul romano catolic Sfântul Rege Ştefan este prăznuit la 16 august). S-a realizat astfel atât concordanţa de loc, cât şi o frumoasă concordanţă de timp. 


Turnul-Stefan1_fata
Ilustrată maximă "Turnul Ştefan"

2. Troiţa (Crucea) din Berbeşti este unul din monumetele impunătoare existente la intrarea în această localitate. Există mai multe legende cu privire la cei care au ridicat Crucea. Troița mai este numită a Rednicenilor, o familie de nobili din Giulești și se presupune că a fost construită cu ajutorul episcopului Atanasie Rednic în secolul al XVIII-lea.
S-a aplicat ştampila de zi a Agenţiei Poştale Berbeşti, din data de 14.08.2014 (dată folosită pentru a marca Adormirea Maicii Domnului, marea sărbătoare a Creştinătăţii).

Troita1-fata
Ilustrată maximă "Troiţa din Berbeşti"

3. Biserica de lemn din sat Şugatag datează din anul 1642 şi are hramul Sfânta Cuvioasă Paraschieva. A fost construită din lemn de stejar, pe temelia unei alte biserici şi se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Unele fragmente ale picturii interioare se păstrează în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschieva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. 
Obliterarea s-a făcut în ziua de 14.10.2014 (hramul bisericii), la Ghişeul Poştal Sat-Şugatag.

Biserica-Sugatag
Ilustrată maximă "Biserica de lemn din Sat-Şugatag"

4. Cimitirul Vesel din Săpânţa este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.
Obliterarea: ştampila de zi a Ghişeului Poştal Săpânţa, având data de 14.08.2014. Am ales această zi, pentru că în perioada 14-16 august 2014 a avut loc a 5-a ediţie a festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", eveniment care se desfăşoară, în fiecare an, la Săpânţa. 

Sapanta
Ilustrată maximă "Cimitirul Vesel din Săpânţa"

Sursa de documentare o constituie "ro.wikipedia.org"


Să auzim de bine!
Alex M

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu