La data de 7 octombrie 2016 a fost pusă în circulaţie seria de mărci poştale intitulată „Aviație, Aniversări. De la
Coandă la F-16”. Emisiunea se compune din două mărci poştale
(4,50 şi 15 lei) şi o coliţă dantelată (16 lei). A fost editat şi un plic prima
zi, pus în vânzare cu preţul de 41 de lei. Preţuri speculative, extrem de mari
şi fără legătură cu nevoile reale ale oficiilor poştale.
Detaliile despre produsele realizate le puteţi vedea aici.
Detaliile despre produsele realizate le puteţi vedea aici.
După cum ne
informează Romfilatelia, această emisiune este dedicată aniversării a 130 de
ani de la nașterea lui Henri Coandă, 100 de ani de aviație de vânătoare în
România și 65 de ani de aviație militară reactivă. În acest sens reţinem
următoarele:
- La 7
iunie 1886 s-a născut, la Bucureşti, Henri Coandă,
academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă
numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în
1918.
- La 1
septembrie 1916, pe aerodromul Pipera a început să funcționeze prima
escadrilă de vânătoare a aviației române cu aparate Nieuport 11 (Franţa). Un an mai târziu aviația de vânătoare română a participat la marile bătălii de la Mărăști,
Mărășești și Oituz, iar în 1919 la campania din Ungaria.
- Primul
zbor pe un avion de luptă cu reacţie a avut loc pe aerodromul Ianca, la
25
iunie 1951, pilot fiind maiorul Aurel Răican, pe un aparat de tipul
Iak-23. În prezent, în lume există doar câteva avioane de acest tip, două
dintre ele aflându-se în Bucureşti, expuse la Muzeul Naţional al Aviaţiei
Române. La 15 septembrie 1951 aceste avioane au intrat în Serviciul de luptă
permanent.
Întâmplător, sau poate nu?!, noua emisiune aniversară
apare la mai puţin de trei săptămâni de la „Centenarul Artileriei şi Rachetelor
Antiaeriene”, alăturând astfel, în mod plăcut, două genuri de armă a
căror dezvoltare s-a făcut în strânsă interdependenţă. Păcat că „sora” lor mai
tânără Radiolocaţia, înfiinţată în anul 1955, lipseşte din această suită.
Folosind mărcile
acestei emisiuni şi ştampila prima zi, am realizat mai multe ilustrate maxime
din care trei sunt postate mai jos.
1. Ilustrată maximă „Avionul IAR-93”. Cartea poştală
ilustrată a fost tipărită la FullColor, Bucureşti.
Primul avion cu reacţie realizat în România a fost IAR-93,
avion de luptă subsonic pentru sprijin aerian apropiat, capabil să acţioneze pe
terenuri sumar amenajate şi pe piste de iarbă. IAR-93 este un avion monoloc,
bimotor, cu aripa sus, destinat misiunilor de cooperare și atac la sol,
cu posibilități
de interceptare a țintelor aeriene. Avionul a fost realizat în cadrul
programului YUROM în colaborare cu fosta Iugoslavie şi a fost echipat cu un
turboreactor Rolls-Royce Viper MK 633-47 construit în licenţă la Întreprinderea
Turbomecanica. Primul zbor al prototipului a avut loc la data de 31 octombrie
1974, la Bacău. Zborul a durat 21 de minute, la manşă fiind colonelul Gheorghe
Stănică. După terminarea tuturor zborurilor de încercare, avionul a intrat în
producția de serie și în dotarea Forțelor Aeriene Române. Au fost fabricate 88
de bucăţi şi a fost scos din înzestratre în aprilie 1998.
Sursa:
https://www.facebook.com/roafcersenin/photos/a.266687770193186.1073741842.142190905976207/304820656379897/?type=3&theater
https://www.facebook.com/roafcersenin/photos/a.266687770193186.1073741842.142190905976207/304820656379897/?type=3&theater
![]() |
Ilustrată maximă „Avionul IAR-93” |
2. Ilustrată maximă „Avionul IAR-99”. Cartea poştală
ilustrată a fost tipărită la FullColor, Bucureşti.
De pe site-ul
oficial al Statului Major al Aviaţiei Militare, http://www.roaf.ro/,
aflăm că IAR-99 este un avion de antrenament avansat şi atac uşor, fiind
primul
avion reactiv proiectat şi realizat integral în România. Prototipul
a efectuat primul zbor la data de 21decembrie 1985. IAR-99 este un avion
integral metalic, simplu din punct de vedere constructiv. A intrat în serviciul
Forţelor Aeriene în anul 1988, are o bună manevrabilitate şi este considerat
unul dintre cele mai bune avioane din clasa sa. Motorul turboreactor
Rolls-Royce Viper, acelaşi care a echipat şi avionul de atac IAR-93, este robust
şi fiabil,. Pentru protecţie, avionul este prevăzut cu o staţie de
avertizare radar, dipersor de capcane termice si dipoli, precum şi container cu
echipament pentru contramăsuri electronice.
![]() |
Ilustrată maximă „Avionul IAR-99” |
3. Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon”. Concordanţă triplă de imagine (timbrul, cartea poştală şi ştampila).
Avionul F-16 Fighting
Falcon este un avion de luptă multirol . Dispune de comenzi
de zbor electronice fly-by-wire (primul avion de luptă de serie echipat cu
acest sistem), raport tracțiune-greutate supraunitar (începând cu variantele C/D),
poate efectua viraje cu accelerație de 9g. În zbor manifestă stabilitate
statică relaxată (negativă) şi, de aceea, nu poate fi pilotat fără sistemul
computerizat fly-by-wire. Pe de altă parte, această instabilitate naturală îi
conferă o manevrabilitate deosebită. În conformitate cu prevederile Legii nr. 240/2013, România va achiziţiona 12
avioane F-16 Fighting Falcon. Contractul, în valoare de circa 628
milioane euro cu TVA, încheiat între Guvernul României (prin Compania Naţională
Romtehnica S.A.) şi cel al Republicii Portugheze a intrat în vigoare la data de
30 septembrie 2013. Primele şase aeronave au fost preluate de statul român la 28
septembrie 2016, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Baza Aeriană din
Monte Real, Portugalia, în prezența prim-ministrului, António Costa, şi a
ministrului apărării, José Alberto de Azeredo Lopes, din partea Portugaliei, respectiv
a ministrului apărării naționale, Mihnea Motoc, din partea României. Avioanele
au sosit în ţară la 29 septembrie, având la manşă piloţi români, şi vor fi operate
de la Baza 86 Aeriană “Locotenent aviator
Gheorghe Mociorniță”, Borcea-Feteşti. Următorul lot de trei aeronave va
fi livrat la sfârșitul acestui an, iar ultimele trei vor intra în înzestrarea Armatei României în anul 2017. Recent Dacian Cioloş, prim-ministrul României, a exprimat dorinţa
Guvernului de a achiziţiona încă douăsprezece avioane de acest tip.
Surse:
![]() |
Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon" |
![]() |
Ilustrată maximă „Avionul F-16 Fighting Falcon"-verso |
Să auzim de bine!
Alex M
Avionul IAR-93 "Vultur", în versiunea inițială IAR-93A (cât și în versiunea IAR-93MB, adică dotat cu motor de bază, basic engine, de la versiunea IAR-93A, dar având fuselajul de la IAR-93B), este un aparat de zbor dotat cu două motoare Rolls-Royce de tip Viper MK 632-41 de 17,8 kN fără postcombustie. Versiunea îmbunătățită IAR-93B avea două motoare Viper Mk 633-47 cu postcombustie. România, în mod firesc, a dorit sa preia în licență un motor Rolls-Royce mai puternic cu care sa doteze acest avion în versiune monomotor, dar pentru că nu eram membru NATO (și eram - în fapt - niște inamici potențiali ai Vestului) ni s-a refuzat această variantă și ni s-au oferit motoare de putere mai mică pe care să le utilizăm în pereche la avionul pe care îl proiectasem. Avionul IAR-99 "Șoim", dotat cu un singur motor Mk 632-41M, are în mod firesc o viteză mai mică decât IAR-93 "Vultur", dar suficientă pentru un aparat de zbor avănd ca destinție principală aceea de avion de antrenament capabil să asigure misiuni de atac la sol precum și misiuni de recunoaștere. Am avut plăcerea să lucrez ca responsabil de contract încheiat cu întreprinderea "Turbomecanica" la realizarea sistemului traductor de temperatură al jetului de gaze de la motoarele Rolls-Royce Viper MK 632-41 și Viper Mk 633-47.
RăspundețiȘtergereVă mulțumesc pentru intervenția d-tră. documentată.
RăspundețiȘtergere