sâmbătă, 20 octombrie 2018

Centenarul Marii Uniri (III). Două emisiuni filatelice importante

Puteți revedea primele două părți ale acestui ciclu dând clic aici și aici

Spre sfârșitul lunii martie 2018 au fost puse în ciculație primele două emisiuni de mărci poștale dedicate, cu adevărat, evenimentului central al acestui an: Centenarul Întregirii României. Este vorba de „Făuritori ai Marii Uniri-partea I” (20 martie) și „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” (26 martie).                                                          
4. Făuritori ai Marii Uniri-I
Emisiunea se compune din 4 mărci poștale și o coliță nedantelată.



Ilustrate maxime realizate
4.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei îl reprezintă pe Miron Cristea (1868 – 1939), primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un cleric erudit și militant pentru drepturile românilor din Austro-Ungaria. A studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obținut doctoratul în Litere la Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeșului (din 1910), a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După Unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române.



 
Miron Cristea este pe primul rând,
al doilea din dreapta
4.2 Pe timbrul de 4,50 lei este reprodus portretul Cardinalului Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic. El a citit la 1 decembrie 1918, din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.


4.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat portretul lui Iuliu Maniu (1873-1953), luptător pentru cauza națională a românilor din Transilvania. A fost unul dintre  organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. În cuvântarea pe care a ținut-o cu acest prilej, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”. Pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne.


4.4 Portretul lui Ion I.C. Brătianu (1864-1927), prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.


 4.5 Pe timbrul coliței nedantelate este reprodusă Stema României la data Marii Uniri, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.


5. 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 (9 aprilie pe stil vechi) şi a fost, în fapt, reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment se compune din două timbre și o coliță dantelată.



Ilustrate maxime realizate
5.1  Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman (1854-1925), politician reprezentativ pentru mișcarea conservatoare, înainte de 1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziţia de neclintit faţă de orice alianţă cu Imperiul Ţarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru, fiind implicat în discuţiile cu fruntașii basarabeni pentru Unire. La 27 martie 1918 s-a deplasat la Chișinău și a ţinut un discurs în faţa Sfatului Ţării, înaintea votului care a consfinţit reîntoarcerea Basarabiei la ţara-mamă.

5.2 Portretul lui Ion Inculeţ (1884-1940), președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. După Unire Ion Inculeț a fost ministru al Basarabiei, ministru al sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor și vice-președinte al Consiliului de miniștri în Guvernul României, condus de Ion Gh. Duca (1933-1937). La 10 octombrie 1918 Inculeț a fost ales membru al Academiei Române la recomandarea lui Petru Poni.


5.3 Timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa (1883-1979), luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Ţarist. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a deținut mai multe funcții de ministru și secretar de stat. În perioada 1918-1934 a fost senator și deputatat în Parlamentul României.




Să auzim de bine!
Alex M




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu