CARNETUL FILATELIC ESTE DOAR...CARNET

Citind, la vremea lui, acest comunicat am sperat că "proiectul filatelic tematic" la care face referinţă va cuprinde, măcar, o marcă poştală prin care să se marcheze cei 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu. Ar fi fost normal şi logic!  În final a ieşit un "produs filatelic omagial", numit în această scriere şi "carnet" sau "carnet filatelic omagial", pe care îl prezint în continuare.

În stânga - portretul şi semnătura lui Corneliu Coposu
În dreapta - coperta carnetului 

Pagina "filatelică" a carnetului (stânga) şi cea cuprinzând
datele biografice ale lui Corneliu Coposu (dreapta)

Pagina "filatelică" din carnet conţine o marcă poştală (150 lei, apărută în anul 1996 în cadrul emisiunii Personalităţi '96) obliterată cu o ştampilă. 

Două cărţi poştale
tipărite pe una din paginile carnetului,

Spatele celor două cărţi poştale

Carnetul omagial are o valoarea sentimentală de necontestat şi se alătură celorlalte materiale din expoziţia unde a fost prezentat. Dar atât! Nimic nu-l defineşte ca având vreo legătură cu filatelia corectă şi competitivă, valoarea lui filatelică fiind 0 (zero) pentru că:

1.Timbrul folosit a fost scos din circulaţie la 1 ianuarie 2007, odată cu toate mărcile poştale care aveau valoarea nominală exprimată în lei vechi. Poate că dacă ar fi fost supratipărit şi repus în circuitul poştal alta ar fi fost situaţia.

2. Ştampila nu are caracter poştal şi probabil a fost folosită fără acordul Poştei Române. De altfel, Poşta nu mai este interesată de problemele filatelice de foarte mulţi ani.
Trebuie spus că societatea prestatoare de servicii şi produse filatelice pe teritoriul României a avut în vedere şi obţinerea unui profit concret de pe urma carnetului omagial. L-a scos la vânzare prin magazinele proprii, nu ştiu în ce tiraj, la preţul de 35 de lei.
Iată o ilustrată maximă cu marele om politic la care s-a folosit aceeaşi marcă poştală, dar respectând regulile filatelice de bază.

Să auzim de bine!
Alex M

ILUSTRATE MAXIME–IN MEMORIAM

Emisiunea filatelică “In Memoriam, Eroii Neamului”, pusă în circulaţie vineri 25 iulie, ne aminteşte, acum când se împlinesc 100 de ani de la începerea Primei Conflagraţii Mondiale a secolului trecut, de luptele şi jertfele ostaşilor români din acest război, încununate în final de înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Seria se compune din trei mărci poştale, având valorile nominale de 1 leu, 3,60 lei şi…ghiciţi?..14,50 lei. Toate timbrele, dar mai cu seamă cel cu valoarea de 1 leu, au potenţial maximafil important. Iată timbrele seriei.


Marca poştală de 1 leu are ca imagine Ordinul Militar Mihai Viteazul clasa 1, portretul Regelui Ferdinand I şi cel al generalului Alexandru Averescu, trei subiecte frumoase pentru ilustrate maxime.

Pe timbrul de 3,60 lei este reprezentată Crucea Eroilor Neamului (Crucea de pe Caraiman).

 Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti este imaginea mărcii de 14,50 lei

Ştampila Prima Zi are ca imagine un fragment din crucea de pe Ordinul Mihai Viteazul şi s-a aplicat la Oficiul Poştal Bucureşti 37. 
Pentru a îndeplini condiţia concordanţei de loc am realizat ilustrate maxime folosind doar marca de 1 leu. Pentru celelalte mărci aşteptăm momentul potrivit.
Iată câteva din cărţile poştale maxime, realizări personale.

Ilustrată maximă
Ordinul Militar Mihai Viteazul clasa 1;
Suportul este realizare personală şi este tipărit la
Lucky Superstar, Bucureşti

Acest ordin a fost instituit de Regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916 care a fost completat în 21 decembrie același an, prin Înaltul Decret nr. 3249. Conform acestora, ordinul era organizat pe trei clase, se acorda “exclusiv pentru fapte excepţionale de război ofiţerilor care s-au distins în faţa inamicului” şi nu se putea conferi decât începând cu clasa a III-a. Decretul din septembrie preciza forma decoraţiei, în termeni foarte generali, iar cel din decembrie sublinia că vor fi precizate printr-un regulament condiţiile şi modalităţile de conferire. În timpul Primului Război Mondial s-au acordat 16 ordine clasa I, 12 clasa a II-a şi 336 clasa a III-a, dintre acestea din urmă 43 fiind pentru decorarea unor unităţi militare.

Ilustrată maximă Regele Ferdinand I

Ilustrată maximă Regele Ferdinand I - verso

Ferdinand a devenit rege al României la 10 octombrie 1914  în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern. Alegerea sa de a lupta de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în România să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.

Ilustrată maximă Generalul Alexandru Averescu 
Suportul este realizare personală, după o fotografie
aflată în arhiva Muzeului Militar Naţional
şi tipărit la Full Color Bucureşti

Alexandru Averescu  (1859 – 1938) a fost una dintre cele mai cunoscute personalităţi româneşti de la începutul secolului al-XX-lea, comandant şi teoretician militar. Îşi datorează renumele, în primul rând, faptelor sale de arme pe câmpurile de luptă ale Războiul pentru Întregirea Neamului, legându-şi numele de strălucitele bătălii de la Mărăști și Oituz (1917), în care a condus Armata a II-a. A fost, de asemenea, prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918), membru de onoare al Academiei Române și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.

Să auzim de bine!
Alex M

ILUSTRATE MAXIME ÎN NORVEGIA

Scriitorul și muzicianul norvegian Alf Prøysen (23 iulie 1914 - 23 noiembrie 1970)  a fost una dintre cele mai importante personalități culturale norvegiene din cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea, având contribuții semnificative în literatură, muzică, radio și televiziune. Lucrarea sa "Teskjekjerringa" (Doamna Linguriţă), prezentată la radio în anul 1955 în emisiunea “Ora copiilor cu Alf Prøysen” a cunoscut un mare succes. Aceasta cuprinde povestirile despre Mrs. Pepperpot, o doamnă micuţă care niciodată nu știe când se va micşora până la dimensiunea unei linguriţe . Povestea a fost publicată în 23 de limbi și a fost transformată într-un program de televiziune, cu mai mult de 100 de episoade, în Japonia . Cu prilejul aniversării centenarului naşterii lui Alf Prøysen Poşta Norvegiană a pus în circulaţie, la 13 iunie, două mărci poştale şi două ilustrate maxime.

 Alf Prøysen şi radioul la care a cunoscut succesul

Ilustrată maximă: "Teskjekjerringa" (Doamna Linguriţă)

La aceste ilustrate maxime există dublă concordanţă de imagine. Ştampila Prima Zi reprezintă o chitară, amintind că Alf Prøysen a fost şi un apreciat cântăreţ folk.

Să auzim de bine!

Alex M

VASILE ALECSANDRI SĂRBĂTORIT DE GOOGLE

Motorul de căutare Google îl sărbătoreşte astăzi pe Vasile Alecsandri, la aniversarea a 193 de ani de la naştere, printr-un logo special care apare pe pagina de start.

Captură de ecran

Vasile Alecsandri (21 iulie 1821, Bacău - 22 august 1890, Mirceşti) a fost un prolific poet, dramaturg, folclorist, politician si diplomat român, membru fondator al Academiei Române, devenind o personalitate marcantă a ţării. În anul 1854 s-a înfiinţat, sub conducerea lui, revista România Literară, iar în 1881 a primit premiul Academiei pentru literatură. A fost membru onorific al societăţii Junimea, de la înfiinţarea acesteia până la sfârşitul vieţii. Este autorul celebrului ciclu de comedii al "Chiriţelor", al mai multor volume de poezii, printre care cunoscutele "Pasteluri". A scris, de asemenea, proză, articole in periodicele vremii şi drame.

Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. La 27 martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, a fost adoptată o petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de către Vasile Alecsandri. În 1859 este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe şi, în această calitate, s-a implicat în acţiunile diplomatice desfăşurate pentru recunoașterea Unirii.

Vasile Alecsandri

Ilustrata maximă a fos realizată cu marca poştală de 1,60 lei din emisiunea filatelică "120 de ani de la revoluţia din 1848", apărută la 25 iulie 1968. S-a folosit ştampila ocazională prilejuită de aniversarea a 160 de ani de la naştere, 21.07.1981, OP Bacău1. Suportul a fost realizat de Asociaţia Filateliştilor din Bacău şi tipărit la I.P. Bacău cu numărul de cod 6547/1981. Mai multe detalii veţi observa în fotografia de mai jos.

Să auzim de bine!

Alex M

ZIUA FORŢELOR AERIENE ROMÂNE

La 20 iulie calendarul ortodox îl cinsteşte pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanu. Această sărbătoare este şi Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene Române, încă din 1913 Sf. Ilie fiind ales de aviatori ca patron spiritual şi ocrotitor al aviaţiei. Ministerul Apărării Naţionale a stabilit, printr-un ordin emis în luna august 1994, sărbătorirea Zilei Aviaţiei Militare la 17 iunie, când se aniversează primul zbor al lui Aurel Vlaicu cu un aparat proiectat si construit de el. Prin acelaşi ordin, la data de 20 iulie se sărbătoreşte Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene. În prezent , calendarul militar postat pe pagina de internet a ministerului (clic aici) este menţionată numai Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, la 20 iulie. Organizarea Forţelor Aeriene Române o puteţi vedea aici.

Ilustrată maximă: Steagul Forţelor Aeriene Române

Marca poştală: 7,60 lei, 2009, Statul Major General al Armatei Române - 150 de ani

Suportul: realizare personală

Obliterare: ştampilă de zi, 20.07.2010, oficiul Poştal Bucureşti 8

Plic realizare personală obliterat la Oficiul Bucureşti Tranzit
 (data de 20 iulie a fost într-o duminică)

Despre aviaţia militară vorbim altădată.

Să auzim de bine!

Alex M

ILUSTRATE MAXIME CU UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4 / 16.07 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Palatul Universităţii este o construcţie aflată în Piața Universității din București, în perimetrul descris de străzile Regina Elisabeta, Academiei, Edgar Quinet, Nicolae Bălcescu, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România a început în data de 10 octombrie 1857 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (1817-1894), pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, fiind finalizată la 14 decembrie 1869. Împodobirea exterioară a palatului a fost făcută de sculptorul român de origine germană Karl Storck (1826-1887). Acesta a realizat în stil clasic relieful de pe frontonul central al palatului, din piatră de Rusciuc. Relieful, care a fost distrus în timpul bombardamentelor aeriene din 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele. Frontonul nu a mai fost refăcut, dar fragmentele recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București.
Cu prilejul celor 150 de ani de existenţă ai Universităţii din Bucureşti a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelică. Aceasta se compune dintr-un timbru (8,10 lei) şi o coliţă dantelată (14,50 lei). În total 22,60 lei (5,10 euro!). Din păcate pentru noi cei care colecţionăm, încă, mărcile poştale româneşti contemporane, prestatorul naţional de servicii filatelice continuă politica antinaţională de a impune preţuri extrem de mari produselor pe care le scoate pe piaţă, fără absolut nicio legătură cu necesarul şi cererea Poştei Române. Pentru filatelie timbrul este machetat în minicoli de 8 mărci poştale şi 4 viniete, în două variante. Partea superioară a uneia dintre minicoli are reprezentată imaginea reliefului de pe frontonul clădirii Universităţii.

<<The University of Bucharest was founded in 1864 by Decree No. 765 on 4/16 July 1864 of Prince Alexandru Ioan Cuza. The Palace of the University was built between October 10, 1857 and December 14, 1869, in neoclassic style, according to the plans of architect Alexandru Orăscu (1817-1894). It is located in University Square in Bucharest, in the perimeter of the streets  Queen Elizabeth, Academy, Edgar Quinet, and Nicolae Bălcescu. Decorating the exterior of the Palace is the work of German-born Romanian sculptor Karl Storck (1826-1887). It has achieved the relief on the Palace facade. The relief, which was destroyed during the aerial bombing of 1944, represented an allegoryt with tematic topic of the goddess Minerva. The gable has not been restored, but the fragments recovered from the ruins are preserved at the Museum of art, Frederic Storck and Cecilia Cuțescu-Storck, Bucharest. On the occasion of the 150-year anniversary since the establishment of the University of Bucharest, a new issue of postage stamps was launched, consisting of a stamp with the face value of lei 8,10 (1,82 euro) and a perforated souvenir sheet with a postage stamp having the face value of lei 14,50 (3,26 euro). Too mach! Unacceptably expensive! >>

Marca poştală reprezentând imaginea de epocă a
Palatului Universităţii
<<The postal stamp depicts a vintage picture of the University>>

Timbrul coliţei are ca imagine acuarela realizată de arhitectul Alexandru Orăscu, cuprinzând proiectul arhitectonic de ansamblu al Palatului Universităţii, precum şi o vinietă cu portretul primului rector. Fundalul coliţei are, în partea dreaptă, facsimilul Decretului de înfiinţare a Universităţii. 

<<The postage stamp of the souvenir sheet depicts the general architectural project of the University painted in watercolour by its architect Alexandru Orăscu.>> 

Coliţa nedantelată a emisiunii

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti a realizat cu acest prilej o ştampilă poştală ocazională, machetată de dr. I. Danieliuc, şi patru ilustrate maxime (trei cu marca poştală şi una cu timbrul coliţei), din care prezint trei. Toate cărţile poştale maxime au triplă concordanţă de imagine.

<<Philatelists Association of Bucharest has achieved an occasional postmark engraved by Dr. I. Danieliuc, and three maxi cards (two with postage stamp and one with souvenir sheet). All maximum cards have triple image concordance.>>

Ştampila poştală ocazională
<<The occasional postmark >>

Suportul a fost procurat de la Muzeul Municipiului Bucureşti

<<The postal card was purchased from the  

Bucharest Municipal Museum>>

Următoarele ilustrate maxime sunt realizări personale. Am folosit ştampila Prima Zi pusă la dispoziţia doritorilor la Oficiul Poştal Bucureşti 37. Nici de data aceasta realizatorii ştampilei nu au fost inspiraţi, aşa încât nu s-a putut realiza tripla concordanţă de imagine pentru nicio ilustrată maximă.

<<Next, some personal maximum cards achievements.Cancellation: first day issue postmark, available to those wishing to Post Office Bucharest 37. The postmark makers have not been inspired, so could not achieve maximum concordance.>>

Ştampila Prima Zi
<<First day issue postmark>>

Carte poştală ilustrată cod 16582, Editura Meridiane

Suportul este o reproducere a unei ilustrate din anul 1921
<<The postal card is a reproduction of a 1921 illustrated card>>

Să auzim de bine!

Alex M

MAXIMAFILIE ŞI CARTOFILIE ÎN ELVEŢIA

1. Trenul de la 2.132 m deasupra nivelului mării
Cu prilejul aniversării a 125 de ani de la construirea căii ferate cu cremalieră Pilatus, Poşta Elveţiană a pus în circulaţie, la data de 30.04.2014, o marcă poştală cu valoarea de 1 F (pusă în vânzare în trei variante: ca un singur timbru, în bloc de 4 timbre, minicoală de 10 bucăţi), o ilustrată maximă şi două cărţi poştale cu aceeaşi imagine, una ştampilată, iar cealaltă neştampilată. S-au mai realizat obişnuitele plicuri Prima Zi, tot în trei variante, două plicuri neştampilate (C6 şi C5) şi un carton filatelic.

Ilustrată maximă realizată cu timbrul emisiunii
(concordanţă de imagine) şi obliterată cu ştampila Prima Zi

Calea ferată Pilatus este cea mai abruptă cale ferată cu cremalieră din lume, având panta medie de 35 % (pantă maximă 48%). Ea face legătura între localitatea Alpnachstad, pe malul lacului Lucerna, cu hotelul Pilatus-Kulm, unul din cele mai frumoase şi, probabil, bine clasificate hoteluri din Elveţia, situat în apropierea vârfului Esel al Muntelui Pilatus, la o altitudine de 2132 m.  Este calea ferată situată la cea mai mare altitudine din Obwalden și a doua din partea centrală a Elveției. Linia a fost deschisă la 4 iunie 1889, trenurile funcţionând cu abur, iar la 15 mai 1937 a fost electrificată. În prezent trenurile circulă în perioada mai-noiembrie, cu viteze de 9-12 km/h, la urcare, şi maxim 9 km/h, la coborîre. Capacitatea de transport este de 340 de persoane pe oră.

2. Aniversare la mare înălţime.
Societatea Filatelică din Biel este una dintre cele mai vechi din Elveţia. Ea a fost fondată în 1889, iar primul statut datează din 1891. În zilele de 14-15 iunie, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la fondarea societăţii, aceasta a organizat şi desfăşurat ediţia din acest an a Zilelor Aerofilateliei. A fost o expoziţie de aproximativ 140 de panouri dedicate, în cea mai mare, parte aerofilateliei şi cărţilor poştale vechi, cu imagini din regiunea Biel-Seeland. De asemenea, s-a organizat şi un Festival aerian a cărui vedetă a fost Patrouille Suisse, o formaţie de 6 avioane F-5 Tiger, aparţinând Forţelor Aeriene Elveţiene şi care  îşi serbează semicentenarul în acest an.

Carte poştală ilustrată "Zilele Aerofilateliei 2014"

Această ilustrată a fost pusă în circulaţie la 30.04.2014 şi se distribuie numai în interes filatelic (nu se găseşte la oficiile poştale). Imaginea reprezintă celebra Patrouille Suisse.

Datele de identificare ale ilustratei.
Marcă poştalăl imprimată, cu valoarea de 1 F

Despre timbrul imprimat puteţi citi aici. Ilustrata se poate procura neştampilată sau ştampilată. Ştampila aplicată este aceasta:

Să auzim de bine!
Alex M

BRICUL MIRCEA

“Bricul Mircea” este numele a două nave din dotarea Marinei Române. Primul Bric Mircea era o corabie de tip goeletă construită integral din lemn, care a funcţionat între anii 1882 si 1944. La data de 17 mai 1939 a sosit în țară și a intrat în serviciul Marinei Militare Nava Şcoală „Mircea”,  un vas modern, construit la Șantierul Naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania. Nava este dotată atât cu pânze cât şi cu un motor Diesel şi se află in funcţiune şi astăzi. Cu prilejul aniversării a 75 de ani de la intrarea în Serviciul Marinei Militare, la data de 25 martie 2014 Pavilionul navei-şcoală “Mircea” a fost decorat cu Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiţer, cu însemn de pace. La 75 de ani de la lansare, Nava s-a luptat cu cele mai mari veliere din lume în cadrul SCF Tall Ships Balck Sea Regatta 2014 (Regata Mării Negre), eveniment nautic ce a început la Varna și a avut ca escale porturile rusești Novorossiysk și Soci, încheindu-se la Constanţa. Aniversarea vârstei de 75 de ani, la 17 mai 2014, a găsit Nava Şcoală “Mircea” la Soci.

Filatelic, aceste evenimente au fost marcate prin apariţia unei serii de două timbre şi o coliţă pe care le prezint mai jos.

Nava Şcoală "Mircea" în misiune de instrucţie

Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiţer,
cu însemn de pace şi Nava Şcoală "Mircea"

Coliţa emisiunii. Timbrul reprezintă Nava Şcoală „Mircea”
în momentul lansării la apă (22.09.1938)

Spre surprindere mea, plăcută de altfel, ştampila prima zi a emisiunii s-a aplicat la Constanţa, aşa cum era normal. Numai că furnizorul de produse filatelice (Romfilatelia, pentru cine mai are dubii) nu obişnuieşte să procedeze normal când este vorba de respectarea regulilor filatelice, legale, de bun simţ etc.

Ştampila Prima Zi

Sub egida Asociaţiei Filateliştilor "Tomis", Constanţa au fost realizate patru cărţi poştale ilustrate şi o ştampilă ocazională, toate machetate de dl. dr. Ioan Daniliuc.

Ştampila poştală ocazională, aplicată la
Oficiul Poştal Constanţa 1, Ghişeul 2
(fostul Oficiu Constanţa Port)

Cu toate aceste materiale la dispoziţie s-au realizat ilustrate maxime foarte interesante. Prin amabilitatea filateliştilor din Constanţa şi cu sprijinul dr. Ioan Danieliuc, am intrat şi eu în posesia unora dintre ele. Iată câteva:

Ilustrată maximă realizată cu marca poştală (MP) de 1 leu
şi obliterată (OBL.) cu ştampila ocazională

MP: valoarea nominală de 14,50 lei; OBL: ŞPO

MP: valoarea nominală de 1 leu; OBL: ŞPZ

Să auzim de bine!
Alex M

MAXIMAFILIE DE ZIUA JUSTIŢIEI

Prin Hotărârea Guvernului nr. 364/1994 s-a instituit „Ziua Justiţiei”, care va fi organizată, anual, în prima duminică a lunii iulie. În acest an manifestările prilejuite de acest eveniment vor avea loc azi 6 iulie.
Printre piesele create de maximafiliştii bucureşteni anul trecut, două au ca temă complementară Justiţia, mai precis simbolurile acesteia.

Ilusrată maximă reprezentând statuia “Justiţia”,
de pe faţada Băncii Naţionale a României

Ilustrată maximă realizată sub egida AFB.
 Statuia Justiţiei este în partea din stâga sus a ilustratei

Cele două Ilustratele maxime au fost realizate folosindu-se marca poştală cu valoarea nominală de 2 lei din seria “Arhitectură - Palatul Băncii Naţionale a României (II) - Statui alegorice”. Suporţii au fost confecţionaţi prin grija dr. Ioan Danieluc (fotografia şi machetarea), iar obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi (Bucureşti, 20.09.2013), respectiv cu ştampila poştală ocazională (Salonul Carto-Filatelic, 25.10.2013, OP Bucureşti 13).

Palatul Băncii Naţionale a fost construit după planurile arhitecţilor Albert Galleron şi Cassien Bernard. Faţada propriu-zisă se desfăşoară de-a lungul străzii Lipscani şi are patru nişe în zid, două de fiecare parte a portalului băncii, care găzduiesc patru statui alegorice, sculptate de artiştii vremii Ion Georgescu (1856-1898) şi Ştefan Ionescu Valbudea (1859-1918). Statuile reprezintă justiţia, comerţul, industria şi agricultura. Statuia Justiţiei este la marginea de vest a faţadei, fiind reprezentarea  zeiţei Themis (în greceşte) sau Justicia (în latină), cu principalele sale simboluri: balanţa dreptăţii şi codul de legi (“Lex”). De altfel, balanţa constituie subiectul complementar al mai multor ilustrate maxime pe care le-am realizat în fucţie de timbrele avute la dispoziţie. Iată două dintre ele.

Zodia Balanţei, ilustrată maximă realizare personală.

Marca poştală are valoarea nominală de 2.500 de lei şi face parte din emisiunea Semnele Zodiacului I (6 valori), apărută la 23.11.2001. Suportul este tipărit de Poşta Română, lucru posibil la vremea aceea, când Poşta încă nu se reformase şi se ocupa şi de filatelie. Ştampila poştală de zi a fost aplicată la data de 23.09.2003, ziua în care a început Zodia Balanţei, la oficiul poştal Bucureşti 45 (oficiu recunoscut pentru sprijinul acordat filateliştilor dar care acum nu mai există, urmare a “reformei” la care a fost supusă Poşta în ultimii ani.

Cartea poştală conţine şi explicaţii despre această zodie

Medalie pusă în circulaţie de BNR
cu prilejul aniversării Curţii de Conturi

.

Această ilustrată maximă a fost făcută cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Detalii despre eveniment puteţi să le (re)vedeţi aici. Să remarcăm pe sigla Curţii de Conturi aceeaşi balanţă a dreptăţii, principiu pe care se bazează activitatea acestei instituţii.

Îmi doresc şi vă doresc să ne bucurăm cu toţii de dreptate şi echilibru în viaţă.

Să auzim de bine!

Alex M

2 IULIE 2014 - 510 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

“Într-însul găsise poporul românesc cea mai deplină şi mai curată icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care i se par că vin printr-însul de aiurea şi de mai sus”.
                                                                                                                                           N. Iorga
 
Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea (1449-1451) şi al soţiei sale Oltea, s-a născut probabil în anul 1438, şi a murit la 2 iulie 1504. A fost Domn al Moldovei între anii 1457 și 1504, având o domnie neobişnuit de lungă pentru acele vremuri. Calităţile sale de organizator, protector al culturii şi apărător al ortodoxiei, de diplomat şi conducător de oşti, au fost recunoscute, atât pe pe plan intern cât şi extern, încă din timpul vieţii sale. Conform tradiţiei populare, voievodul este numit „cel Sfânt”, iar această credinţă străveche a fost consacrată în mod oficial, în luna iunie 1992, prin decizia de canonizare a lui Ştefan cel Mare adoptată de către Sfântul Sinodul al Bisericii Ortodoxe Române.

Ilustrată maximă
 "500 de ani de la moartea lui :Ştefan cel Mare şi Sfânt"

Această ilustrată maximă a fost realizată de Asociaţia Filateliştilor Suceava, folosindu-se marca poştală cu valoarea nominală de 16.000 de lei din seria “Binecredinciosul voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”, apărută la data de 16.06.2004, şi cartea poştală ilustrată cu elementele de identificare arătate în fotografia de mai jos. Obliterarea s-a făcut cu o ştampilă poştală ocazională care prezintă, ca imagine, portretul domnitorului (triplă concordanţă) şi cuprinde textul “1504 – 2004, Ştefan cel Mare – 500 de ani de la moarte”. Ştampila a fost aplicată la oficiul poştal Suceava 7, cod poştal 720231, la data de 02.07.2004. În prezent, ca urmare a “reformei” din Poşta Română, acesta este un ghişeu exterior al oficiului poştal Suceava 6. 

Şi cartea poştală maximă pe care o prezint în continuarea fost realizată la Suceava, aplicându-se aceeaşi ştampilă ocazională, din data de 02.07.2004. Problema este că timbrul folosit a apărut cu 11 ani înainte (valoarea de 75 de lei din emisiunea filatelică “Icoane – Sfinţi”, pusă în circulaţie la 31.08.1993). Cu toate că la 01.07 2004 marca poştală avea putere de francare (se respectă condiţia concordanţei de timp), totuşi perioada mare trecută de la apariţia ei până la obliterare face ca valoarea maximafilă a ilustratei maxime să fie redusă.

 

Suportul folosit are elementele de identificare ce se văd în imaginea de mai jos.

Să auzim de bine!

Alex M