Ilustrate maxime din Transilvania

Acum aproape doi ani, Romfilatelia a iniţiat un ciclu de emisiuni filatelice intitulat Descoperiţi România. La data de 15 martie 2013 a fost pusă în circulaţie prima serie din acest ciclu, dedicată Transilvaniei. Emisiunea "Descoperiţi România, Transilvania" este compusă din patru mărci poştale, machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 8 timbre + o vinietă şi bloc de 4 timbre (o serie). De asemenea, au fost realizate şi patru ilustrate maxime, de fapt cartoane filatelice pentru că obliterarea lor s-a făcut cu ştampila prima zi care a fost folosită la Bucureşti. Blocul emisiunii, cartoanele filatelice, împreună cu câteva cărţi poştale ilustrate au fost grupate într-un album filatelic, produs filatelic inventat de prestatorul nostru naţional în domeniu. De fapt, este o formă primitivă de vânzare condiţionată şi, bineînţeles, de speculă.
Cele patru timbre au următoarele valori nominale şi imagini:
- 3,30 lei, Biserica evanghelică fortificată săsească din Viscri (judeţul Braşov);
- 3,60 lei, Casa de oaspeţi din Valea Zălanului (judeţul Covasna);
- 4,30 lei, peisaj din Hosman (judeţul Sibiu);
- 5,00 lei, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj-Napoca.
Pe fiecare timbru este imprimată şi Stema Transilvaniei.

Blocul de 4 timbre al emisiunii.

Folosind mărcile poştale de 3,30 şi 4,30 lei, am realizat câteva ilustrate maxime. Obliterarea este făcută cu ştampilele de zi ale unităţilor poştale din localităţile respective (Viscri şi Hosman). Cărţile poştale ilustrate sunt tipărite la Fullcolor, Bucureşti.

1. Biserica evanghelică fortificată din Viscri (comuna Bunești, județul Brașov) a fost construită în secolul al XIII-lea pe locul unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. În secolul al XV-lea a fost transformată în biserică fortificată, cu turnuri, bastioane şi două ziduri de apărare Ansamblul architectonic este monument istoric, cod LMI BV-II-a-A-11843, iar din anul 1999 face parte şi din patrimoniul mondial UNESCO. 
Această ilustrată maximă a fost realizată cu ajutorul lui Alexandru Dumitrescu, din Braşov, căruia îi mulţumesc şi îi rămân recunoscător.

Ilustrată maximă "Biserica fortificată din Viscri".

2. Satul Hosman face parte din comuna Nocrich şi este situat în imediata apropiere a Văii Hârtibaciului, la 24 km de municipiul Sibiu şi la 36 km de oraşul Agnita. Aşezarea a fostă atestată în anul 1317, sub denumirea de ecclesia de Holzmenia sau Helzmenia, nume care s-a schimbat de mai multe ori de-a lungul anilor. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Hosman

În prezent, localitatea este un sat tipic săsesc ce adăposteşte adevărate comori ale unor timpuri de odinioară: case vechi tradiţionale, o biserică fortificată bine conservată şi o veche moară, cu brutărie şi fierărie, ce constituie o atracţie cu totul deosebită.

Ilustrată maximă "Vedere din Hosman"

3. Timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei l-am folosit şi pentru a realiza o ilustrată maximă reprezentând stema Transilvaniei. Acest însemn heraldic a fost şi rămâne supus unor aprecieri contradictorii, având în vedere semnificaţia elementelor pe care le conţine. Întrucât el se găseşte şi pe Stema României să vedem, pentru început, descrierea oficială a Stemei Transilvaniei. O găsim în primul articol al Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului pe care îl redăm, în extras, mai jos. Am păstrat grafia originală privind scrierea cu î şi â.

"ART. 1

Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar si indivizibil şi se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.

Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, ....

Pe pieptul acvilei se găseşte scutul mic sfertuit cu insiţiune:

a) in primul cartier este stema Ţării Româneşti:  ............................... ...................................................................................................

d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureşul şi Crişana: un scut tăiat de un brîu roşu îngust; in partea superioară, pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieşind din brîul despărţitor, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint conturată la stînga; in partea inferioară, pe aur, şapte turnuri roşii, crenelate, dispuse pe două rînduri, patru si trei;

e) in insiţiune sînt reprezentate ţinuturile Mării Negre: pe albastru, doi delfini de aur afrontaţi, cu cozile ridicate."

Prin urmare, pe stema Transilvaniei se regăsesc simboluri ale maghiarilor (acvila), secuilor (soarele şi luna) şi saşilor (cele 7 turnuri), românii nefiind reprezentaţi. De aici şi ideea, exprimată public şi adusă la cunoştinţa Guvernului României, că în Stema României adoptată de Parlament în anul 1992 s-au strecurat aceleaşi greşeli care au făcut ca stema României Mari, votată la 1921, să perpetueze însemnele provinciei Transilvania, aşa cum au fost ele consfiinţite în perioada dominaţiei habsburgice şi a dualismului austro-ungar. Atunci, în 1921, pe fondul tensiunilor politice generate de discutarea Constituţiei şi a incapacităţii mai multor comisii de a configura noua stemă a statului, Regele Ferdinand a luat decizia nefericită de a încredinţa această sarcină heraldistului maghiar Keöpeczi Sebestyén József din Cluj!! Urmările se văd şi în zilele noastre.

Citiţi şi:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stema_Transilvaniei

http://www.dacoromania-alba.ro/nr18/stema_romaniei.htm

http://activenews.ro/de-ce-nu-sunt-reprezentati-romanii-din-transilvania-pe-stema-tarii-cine-exilat-din-istorie_1876134.html

http://www.george-damian.ro/cum-a-aparut-stema-transilvaniei-5316.html

http://www.novacescu.ro/articole/dezvaluiri/Secretul-la-vedere-de-pe-stema-Romaniei--Steagul-secuiesc-837/

http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/romanii---nereprezentati-pe-stema-transilvaniei--32508

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=13190

http://www.cdep.ro/proiecte/2013/600/00/1/em953.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Heraldica_Rom%C3%A2niei#cite_ref-Lege_Stema_1921_27-5

Ilustrată maximă "Stema Transilvaniei"

Ilustrată maximă "Stema României"

Ar mai fi două lucruri de spus.
- Această emisiune filatelică, realizată cu sprijinul (nu cumva după dictarea?!) contelui Tibor Kalnoky, căruia Romfilatelia îi mulţumeşte, mi se pare a fi "în ton" cu stema Transilvaniei, întrucât îi ignoră pe români şi religia ortodoxă. 
- Încă nu am realizat ilustrate maxime cu celelalte două valori (3,60 şi 5 lei). Am o promisiune pentru "Casa de oaspeţi", iar pentru Cluj trebuie să aştept până în septembrie, când va fi hramul bisericii Sfântul Mihail. Nu ştiu dacă voi reuşi ceva! 

Să auzim de bine!

Alex M