Cărţi poştale maxime cu lilieci

O nouă emisiune filatelică a fost pusă în circulaţie astăzi, se intitulează “Lilieci” şi se compune din patru timbre având valoarea nominală de 30 de lei. Emisiunea este completată de un plic prima zi și un set de ilustrate maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă şi blocul de 4 timbre pe care îl găsim într-un album filatelic, alături de plicul prima zi “aurit”.

Preţurile sunt următoarele:

- Seria – 30 de lei;

- Plicul prima zi – 70 de lei, adică 233,33% din valoarea nominală a seriei;

- Ilustratele maxime – 72 de lei, reprezentând 240% din valoarea nominală a seriei;

- Albumul “filatelic” – 245 de lei, ceea ce înseamnă 816,67% din valoarea nominală a seriei;

Iată de ce am susţinut permanent că prestatorul de servicii filatelice român practică o speculă ordinară, la vedere şi fără ruşine, întrucât nu are de dat socoteală nimănui. Totodată, comercializarea aşa numitului album filatelic, reprezintă clar un exemplu de vânzare condiţionată a pieselor pe care acesta le conţine.

Mărcile poştale au următoarele imagini:
- Plecotus auritus (liliacul urecheat brun) - 2,50 lei;
- Pipistrellus pipistrellus (liliacul pitic) - 4,50 lei;
- Miniopterus schreibersii (liliacul cu aripi lungi) - 8 lei;
- Nyctalus noctula (liliacul de amurg) - 15 lei.

Minicolile emisiunii filatelice

Ştampila prima zi 

Elementul grafic principal al ştampilei este un castel, aspect remarcat pentru prima dată de domnul Dorin Popescu pe facebook. Este o dovadă, în plus, că Romfilatelia nu dă doi bani pe acurateţea filatelică dar, şi mai grav, duce totul în derizoriul unui mit care, în opinia mea, nu este favorabil românilor. Aşa înţelege această instituţie să promoveze valorile naţionale. Aştept ca într-o viitoare, dar puţin probabilă, emisiune de mărci poştale dedicată lui Vlad Ţepeş să văd pe ştampilă un… liliac! 

Ilustratele maxime pe care le voi prezenta în continuare sunt cele realizate de Romfilatelia. 

1.Liliacul urecheat brun este o specie de talie mijlocie. Lungimea corpului este de 42-55 mm, lungimea antebrațului de 35-43 mm. Poate fi întâlnit în zonele împădurite muntoase. Vara se adăpostește în scorburi, sub scoarța copacilor şi în construcțiile umane. Iarna preferă cavitățile subterane.

 Ilustrată maximă "Liliacul urecheat brun".

2. Liliacul pitic este una dintre cele mai mici specii de liliac din ţara noastră şi din Europa, cântărind doar 3-7 grame. Liliecii din această specie au o anvergură a aripilor de 190-250 mm şi o lungime a corpului de 35-45 mm. În Româânia este destul de comun, mai mult pe lângă locuinţe, în grupuri mai mari sau mai mici, prin pivniţe sau poduri, pe sub streşini, prin clădiri părăsite, rar prin scorburi şi peşteri. Iarna preferă cavitățile subterane.

Ilustrată maximă "Liliacul pitic".

Ilustrată maximă "Liliacul pitic"-verso.

3. Liliacul cu aripi lungi are botul foarte scurt şi o frunte bombată. Urechile sunt scurte şi triunghiulare şi nu depăşesc vârful capului. Vânează insecte mici şi fluturi de noapte. Fiind o specie exclusiv cavernicolă, coloniile se adăpostesc în peşteri pe tot parcursul anului. Preferă intrările mari, respectiv regiunile carstice din zona de deal şi de munte. Poate forma colonii de peste 10.000 de exemplare. În ţara noastră are efective semnificative în sudul şi vestul ţării, precum şi în Dobrogea. 

Ilustrată maximă "Liliacul cu aripi lungi"

4. Liliacul de amurg (de seară) este o specie de talie mare cu o greutate de 15-30 grame, având o lungime totală a corpului între 60 şi 82 mm, iar a antebraţului de 48 până la 58 mm. Migrează pe distanţe mari. Este o specie comună în toată Europa, exceptând regiunile nordice şi sudice, formând colonii mari de reproducere în scorburi, fisurile stâncilor şi ale clădirilor. Hibernează în scorburi, fisuri şi, rareori, în peşteri.

Ilustrată maximă "Liliacul de amurg"

Să auzim de bine!

Alex M

Întreg poştal aniversar. 30 de ani de la câştigarea Cupei Campionilor Europeni de către o echipă de fotbal românească!

S-au împlinit, la 7 mai, 30 de ani de când Steaua Bucureşti a câştigat CCE, eveniment de care "m-am ocupat" pe larg în într-o postare anterioară. Anul acesta a fost pus în circulaţie un întreg poştal, cod 002, amintind de acest eveniment singular în fotbalul nostru şi care, pe măsură ce trec anii devine tot mai trist!
La data aniversării, 07.05.2016, am expediat un asemenea întreg poştal la Sevilia. Trimiterea a fost făcută ca scrisoare recomandată, autoadresată, post restant, la adresa:

Oficina Central de Correos

Avenida de la Constitución, 32,

41001, Sevilla, España
Bineînţeles că nu s-a prezentat nimeni pentru a ridica scrisoarea, pe care am primit-o retur la 13.06.

Întregul poştal cod 002/2016 - faţa

Întregul poştal cod 002/2016 - verso

Plicul esta francat cu următoarele timbre:

- valoarea de 3,10 lei din "Fauna montană - Emisiune comună ROMÂNIA-SPANIA", apărută la 19.10.2012; L.P. 1957, valoare de listă aproximativ 5,50 lei;

- valorile de 1,20 şi 1,60 lei din seria "Alfabetul florilor (II), CU DRAG", pusă în circulaţie la 08.03.2016; L.P. 2096; clic aici pentru detalii despre această emisiune;

- timbrul coliţei dantelate "România, 125 de ani în Uniunea Interparlamentară", cu valoarea nominală de 12 lei; L.P. 2101a; mai multe puteţi afla dând clic aici. Manşeta coliţei am lipit-o pe spatele plicului.

În total 17,90 lei la care se adaugă marca fixă a plicului de 1 leu. Deci 18,90 lei. Tariful legal era de 17,85 lei. Pe aproape!

Privind traseul scrisorii.

1. A fost predată la Oficiul Poştal Bucureşti 37 la data de 08.05 (vezi eticheta autoadezivă de pe faţa plicului şi ştampilele de zi aplicate pe timbre). 

2. A ajuns la oficiul poştal din Sevilia la 19.05, după 11 zile, potrivit ştampilei de pe spatele plicului.

3. Termenul de păstrare (14 zile) pentru a fi ridicată de către destinatar a expirat la 03.06. De văzut în acest sens eticheta lipită pe spatele plicului, în partea dreaptă.

4. De la Sevilia a fost trimisă RETUR la data de 06.06, potrivit ştampilei de pe eticheta aplicată pe faţa plicului, în partea dreapta-jos a acestuia.

5. A ajuns la Oficiul de Schimb Bucureşti la 11.06, după 5 zile. Ştampila de sosire o găsim pe spatele plicului.

6. Am primit plicul la data de 13.06

Să auzim de bine

Alex M

Sfintele Paşti la Putna.

Într-o postare anterioară am prezentat emisiunea de mărci poştale Sfintele Paşti 2016 şi aţi putut vedea ilustratele maxime reprezentând Florile Paştelui, la care am folosit  ştampila prima zi din Bucureşti.

Iată acum trei cărţi poştale maxime realizate cu celelate timbre ale emisiunii, având ca imagini obiecte de cult aflate în patrimonial Mănăstirii Putna, astfel:

- Icoana Răstignirii (pe timbrul cu valoarea nominală de 1leu) de pe  iconostasul bisericii voievodale, pictată în perioada 1771 – 1773 din porunca mitropolitului Iacov al Moldovei;

- Scena Răstignirii Domnului, aflată pe crucea de mână dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești, în anul 1698 (pe timbrul coliţei dantelate cu valoarea de 8 lei).

Obliterarea s-a făcut la data de 29.04.2016 cu ştampila de zi a oficiului poştal Putna, prin amabilitatea doamnei diriginte Maria Cenuşă. Astfel am realizat atât concordanţa de timp, pentru că Sfintele Paşti a fost la 1 mai, cât şi pe cea de loc.

Cărţile poştale sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă “Icoana Răstignirii”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

2. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată”. 

 3. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată, detaliu”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

Voi reveni, în curând, şi cu alte piese realizate la Putna.

Să auzim de bine!

Alex M

Filatelie la Putna

Duminică, 10 iulie, s-au împlinit 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna. Puteţi afla lucruri foarte interesante despre „Mănăstirea cea dragă” a Sfântului Ștefan cel Mare accesând pagina de internet http://www.putna.ro/, de unde am preluat şi vă supun atenţiei următorul paragraf:

<<În Letopisețul anonim al Moldovei, se spune că după cucerirea Cetății Chilia, în luna ianuarie 1465, Ștefan cel Mare s-a întors cu toată oastea la Suceava, poruncind mitropolitului, episcopilor și tuturor preoților „să mulțumească lui Dumnezeu pentru ce i-a fost dăruit lui...”. Nu se precizează aici cum anume trebuia să se concretizeze această mulțumire, dar, având în vedere importanța pe care o acorda voievodul însuși acestei victorii, este de presupus că ea urma să fie pe măsura evenimentului. Lucrurile se lămuresc, de altfel, în Analele putnene și în Cronica moldo-polonă, unde, imediat după relatarea izbânzii de la Chilia, se menționează foarte lapidar că la 10 iulie 1466 Ștefan-vodă a început să zidească Mănăstirea Putna, cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”>>.

La această aniversare, Romfilatelia a pus în circulaţie emisiunea de mărci poştale Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani. Pentru detalii daţi clic aici.

Cu acest prilej, am avut parte şi de o surpriză plăcută. Ştampila prima zi a emisiunii a funcţionat la… Oficiul Poştal Putna. De asemenea, şi la emisiunea din 10 iunie dedicată Festivalului Internaţional de Teatru ştampila s-a găsit la locul evenimentului, la Sibiu. 
Sper ca fenomenul să fie ireversibil şi chiar să se perfecţioneze, prin alţi doi paşi care ar mai trebui făcuţi:

1. Pentru emisiunile poştale ce sunt compuse din timbre cu subiecte diferite să se confecţioneze ştampile prima zi potrivite fiecărui subiect. De exemplu, seria Sfintele Paşti din acest an are două timbre cu subiecte total diferite: unul reprezintă Icoana Răstignirii (ştampila emisiunii "se potriveşte"), iar celălalt are ca imagine aşa numitele flori ale Paştelui (pentru care ar fi fost necesară o ştampilă adecvată). 
http://filatelialmate.blogspot.ro/2016/03/ilustrate-maxime-cu-florile-pastelui.html

2. Ar trebui asigurat accesul tuturor doritorilor la ştampila prima zi, indiferent de locul unde aceasta funcţionează. Aici ar trebui să fie implicate:

            - Romfilatelia, care să publice, cu mult timp înainte, imaginile timbrelor, amprentele ştampilelor prima zi şi locul unde sunt puse la dispoziţia publicului.

            - Poşta Română, pentru stabilirea unui regim flexibil de utilizare a ştampilelor prima zi. În martie 2013 am sugerat Ministerului Comunicaţiilor o variantă în acest sens: 10 zile lucrătoare ştampila să rămână la OP respectiv, 30 de zile să fie la Oficiul Judeţean de Poştă şi, apoi, 3 luni la Centrala Poştei Române. Inutil să vă spun că nu am primit niciun răspuns!

Administraţiile poştale din multe state europene au adoptata un asemenea mod de lucru pe care îl consideră normal. În primul rând este o chestiune de respect faţă de cei care îndrăgesc filatelia!

Revenim la emisiunea noastră. Cu sprijinul total al doamnei Maria Cenuşă, diriginta OP Putna, am primit un plic şi o ilustrată, ambele francate cu timbrul de 3 lei al emisiunii şi obliterate cu ştampila prima zi. Vă mulţumesc foarte mult, doamnă!

Plic prima zi, realizat de OP Putna

Carte poştală ilustrată

Carte poştală ilustrată-verso

Romfilatelia a pus în vânzare două cărţi poştale maxime reprezentând Mănăstirea Putna, pe care le prezint în continuare.
1. Pentru prima piesă s-a folosit marca poştală de 3 lei, pe care este prezentată Mănăstirea (gravură acvaforte de Antoine Kaindl ,1927), alături de o icoană pictată în atelierele Putnei, înfăţişându-l pe Ştefan cel Mare, ţinând în mână macheta mănăstirii. Cartea poştală reproduce o litografie din anul 1851 (Vezi textul complet de pe spatele ilustratei).

2. A doua ilustrată maximă este realizată cu timbrul de 15 lei, cuprinzând imaginea actuală a Bisericii Mănăstirii, iar cartea poştală reproduce cromolitografia după acuarelă de Franz Xavier Knapp (1870).

* * *

Cele două cărţi poştale maxime sunt plăcute ochiului dar, în opinia mea, nu sunt perfecte, deoarece:

- ştampila prima zi nu are o imagine specifică subiectului emisiunii, fiind neexpresivă; 

- cărţile poştale folosite ca suport au imagini ale Mănăstirii din alte perioade faţă de cele de pe timbre.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu fotbal

Campionatul European de Fotbal, Euro 2016, a ajuns aproape de final. Franţa şi Portugalia îşi vor disputa titlul de campioană europeană duminică, 10 iulie.

Romfilatelia a dedicat o emisiune de mărci poştale participării României la această competiţie. Echipa Naţională n-a onorat însă acest gest, după cum nu i-a onorat nici  pe numeroşii suporteri veniţi s-o încurajeze la fiecare meci şi s-a comportat ruşinos, ocupând locul 4 (ultimul) în grupa din care a făcut parte.

Seria, pusă în circulaţie în ziua deschiderii Campionatului European (10 iunie), se compune din patru timbre cu trimitere la meciurile României din grupa de calificare. A fost editat şi obişnuitul plic prima zi. Clic aici pentru detalii. 

Pe ansamblu, emisiunea este de slabă calitate şi lasă impresia că este făcută superficial, la repezeală, pentru că:

            a) Imaginile mărcilor poştale sunt modeste, alese parcă în acord cu fotbalul învechit practicat de “tricolori”. Pe timbre nu este reprezentat niciun element grafic (sigla, mascota, mingea oficială) care să amintească nu numai de fotbal dar şi de Euro 2016. Romfilatelia a preferat să nu plătească taxele către UEFA, stabilind, “în compesaţie”, valori nominale mari, în acord cu politica negustorească pe care o practică consecvent (27 de lei seria şi 60 de lei plicul prima zi);

            b) Pe marca poştală de 3 lei textul “ROMÂNIA” este scris cu litere galbene, iar valoarea nominală este inscripţionată cu alb. La celelalte timbre este invers.         

            c) Vinietele cuprind un text referitor la compunerea grupei de calificare şi meciurile României programate în grupa respectivă, alături de sigla Federaţiei Române de Fotbal, organism fără atribuţii în organizarea Euro 2016. Dacă nu luăm în considerare primele (băneşti) pe care federalii şi le-au oferit reciproc, din banii primiţi de la UEFA pentru calificare la turneul final.

            d) Ştampila prima zi este neinspirată şi făcută parcă împotriva intereselor filateliştilor. Dacă tot s-a considerat necesar să se figureze pe ştampilă şi un accesoriu din echipamentul unui fotbalist, ar fi fost frumos ca în locul ghetei să găsim mănuşile purtate de portari, care apar în prim plan pe unul din timbre. Un element de concordanţă în plus nu strica! 

            e) Plicul prima zi este francat cu toate timbrele emisiunii, adică 27 de lei, ceea ce corespunde tarifului pentru corespondenţă internaţională, recomandată, cu greutatea 150-200 g. "Echilibrarea" timbrelor, pe două sau poate chiar pe trei plicuri, ar fi fost mai normală, dacă am putea vorbi de ceva normal în activitatea Romfilatelia.   

Iată parcursul Echipei Naţionale de fotbal a României la acest turneu, oglindit pe illustratele maxime realizate cu cele patru timbre.

1. România a făcut parte din grupa A de calificare, alături de Franţa, Elveţia şi Albania. Mulţi oficiali şi “specialişti” români apreciau, înainte de turneul final, că sunt şanse mari de a ajunge în faza următoare a competiţiei de pe locul 2, eventual 3!? Timbrul de 16 lei, folosit la ilustrata maximă de mai jos, are ca imagini un fotbalist român şi drapelele celor 4 ţări. 

2. Franţa - România (2-1) a fost meciul inaugural la Euro 2016, desfăşurat pe Stade de France, Saint Denis. Marca poştală de 3 lei este dedicată acestei partide. 

3. România – Elveţia (1-1) s-a disputat tot la Paris, pe Parc de Princes, la data de 15 iunie. Ilustrata maximă este făcută cu timbrul de 3,50 lei şi obliterată la OP Bucureşti 37, cu ştampila poştală de zi. Se realizează concordanţa de imagine prin drapelele celor două ţări.

 4. România – Albania (0-1) a fost meciul şoc pentru suporterii români, dezamăgiţi total de jocul echipei. Partida a avut loc la 19 iunie pe Grand Stade de Lyon.Pentru ilustrata maximă am folosit marca de 4,50 lei. Cartea poştală are ca imagine o fază de joc dintr-un meci disputat de cele două echipe în anul 2014 şi câştigat de...România. 

Să auzim de bine!

Alex M

Feriga de aur şi chipul lui Decebal, pe ilustrate maxime.

De curând am realizat ilustrate maxime cu încă două timbre din emisiunea de mărci poştale „Curiozităţi şi superlative Româneşti”, pusă în circulaţie la data de 24 februarie a.c. Este vorba de un exponat aflat în patrimoniul Muzeului Aurului din Brad, constituit din agregate cristaline din aur nativ incipiente sub formă de ferigă, precum şi de chipul lui Decebal sculptat în stâncă pe malul Dunării.

1. Feriga de aur.

Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în anul 1896. Cu timpul, aici s-au adunat peste 2.000 de exponate din ţări de pe toate continentele. Între acestea se remarcă piesele din aur nativ provenite din minele din Muntii Metaliferi, care constituie cea mai mare colecţie din Europa şi una din cele mai importante din lume.

Potrivit https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Aurului_din_Brad, în patrimoniul muzeului se găsesc:

- obiecte arheologice descoperite în zona Brad - Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu 5000 de ani și a unei activități de extragere a aurului veche de  2000 de ani;

- aur într-o ipostază inedită, aceea de minereu fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule și rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul;

- zăcăminte din zona Bradului cu forme spectaculoase care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, șarpe, ferigă, aripi de pasăre etc.;

- o colectie mineralogicã generalã, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe ţări şi organizatã pe criterii ştiintifice.

Cele două ilustrate maxime, reprezentând "Feriga de aur", sunt realizate cu marca poştală de 3,30 lei. Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Brad. Cărţile poştale ilustrate sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

2. Chipul lui Decebal sculptat în stâncă.

Chipul regelui dac Decebal este un basorelief, înalt de 55 m, aflat pe malul stâng al  Dunării, în zona Cazanelor Mici, la aproximativ 18 km de orașul Orșova (între localitățile Eșelnița și Dubova). Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, de 3 ori mai mare decât Colosul din Rhodos și doar cu 6 metri mai mică decât Statuia Libertății. Această lucrare impresionantă a fost efectată în perioada 1994-2004, din iniţiativa şi cu finanţarea omului de afaceri şi istoricului Iosif Constantin Drăgan.

Pentru realizarea ilustratei maxime reprezentând această spectaculoasă sculptură am folosit timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi a Ghişeului Poştal Dubova. Cartea poştală este tipărită tot la FullColor.

* * *

După cum aţi observat, calitatea ştampilelor aplicate este impecabilă. Mulţumesc, încă odată, celor care m-au sprijini, amabil şi profesionist,  pentru obliterarea acestor IM: domnul Mircea Cor, dirigintele OP Brad, doamna Ana Maria Ţipăr, diriginta Oficiului Zonal Poştal Drobeta-Turnu Severin şi doamna Ileana Potoroacă de la Ghişeul Poştal din Dubova.

Să auzim de bine!

Alex M

24 iunie, Ziua Universală a IEI

IA, simbol al culturii identitare româneşti, este sărbătorită la nivel global - începând din anul 2013 – odată cu Sânzienele şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Îniţiativa aparţine comunităţii online “La Blouse Roumaine” (https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/), care promovează IA ca brand de ţară al României şi a propus ca ziua de 24 iunie 2013 să marcheze prima celebrare a IEI româneşti sub denumirea de ZIUA UNIVERSALĂ A IEI. 

Întâmplător sau nu, Romfliatelia a pus în circulaţie, la data de 22 iunie, o emisiune de mărci poştale denumită Ia Românească, tezaur naţional. Sunt patru timbre (nu şase cum se afirmă în comunicatul transmis presei), iar valoarea nominală a seriei este de 28 de lei. Negustorul nu se dezminte! 

- Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei o prezintă pe Regina Elisabeta a României, care poartă o ie din Romanaţi, jud. Olt.

- Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprezentată Regina Maria a României, purtând o ie din jud. Dolj.

- Marca poştală cu valoarea nominală de 4,50 lei are ca imagine pe Smaranda Brăescu (prima femeie paraşutist cu brevet din România), care poartă o ie din zona Muscel, jud Argeş.

- Doamna cântecului românesc, Maria Tănase, purtând o ie din Pădureni, jud. Hunedoara, este reprezentată pe timbrul de 16 lei.

Pe fiecare marcă poştală este reprezentat şi un model de ie din zona respectivă.

Timbrele sunt machetate în coli de 20 de mărci poştale şi minicoli de 4 cu manşetă ilustrată. Tirajul total este de 50.720 de timbre, din care poşta primeşte 28.000. 

Minicolile emisiunii

Ştampila prima zi

Cu prilejul acestei emisiuni s-au realizat mai multe ilustrate maxime, unele sub egida AFB. 

1. Ilustrată maximă “Regina Elisabeta”. Cartea poştală folosită este o reproducere a unei ilustrate de epocă.

2. Ilustrată maximă “Regina Maria”

3. Ilustrată maximă “Smaranda Brăescu”. Este realizată sub egida AFB, de dl. dr. Ioan Daniliuc.

4. Ilustrată maximă “Maria Tănase”. Şi această ilustrată maximă este realizată sub egida AFB.

***

Cred că este o întâmplare apariţia acestei serii cu două zile înainte de 24 iunie. Afirm acest lucru, întrucât în comunicatul de presă, precum şi pe pagina de internet http://romfilatelia.ro/ro/ia-romaneasca-tezaur-national/ nu se aminteşte, nici măcar în treacăt, de apropiata sărbătoare a IEI. Textele publicate sunt în nota obişnuită: afirmaţii generale, fraze fără legătură între ele, cuvinte folosite incorect şi, sistematic, greşeli elementare. 

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu poveşti

Anul acesta, Ziua Copilului a fost marcată printr-o emisiune de mărci poştale având ca temă personaje din poveştile copilăriei. Pentru detalii daţi clic aici.

Folosind timbrele emisiunii şi ştampila prima zi am făcut cele patru ilustrate maxime pe care le puteţi vedea mai jos. Cărţile poştale sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă „Punguţa cu doi bani”

2. Ilustrată maximă „Neghiniţă”

Ilustrată maximă „Neghiniţă”-verso

3. Ilustrată maximă „Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana”

4. Ilustrată maximă „Domnul Goe”

Alte ilustrate maxime cu Ziua Copilului găsiţi şi aici.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu Expoziţia Filatelică Mondială de la New York

În perioada 28 mai – 04 iunie 2016 se desfăşoară la New York Expoziţia Filatelică Mondială, care continuă tradiţia, din ultimii 100 de ani, de a găzdui în Statele Unite câte o expoziţie internaţională o dată la 10 ani, de obicei într-un an terminat cu “6” sau “7”. Expoziţia din acest an se desfăşoară sub înaltul patronaj al Federaţiei Internaţionale Filatelice (FIP) şi al Federaţiei Interamericane Filatelice (FIFA), fiind sprijinită financiar de Societatea Filatelică Americană (APS), Administraţia Poştală a Statelor Unite şi de Asociaţia Americană a Dealerilor de Timbre (ASDA). Expoziţia reunește, sub deviza „O plimbare în jurul lumii”, colecționari, dealeri, expozanți şi administrații poștale din întreaga lume, pentru a vinde, cumpăra și a discuta toate aspectele legate de hobby-ul cunoscut sub numele de “filatelie”. În cele opt zile de expoziţie sunt aşteptaţi între 250.000 – 300.000 de vizitatori.

Participarea României la această Expoziţie este marcată printr-o coliţă dantelată care ilustrează în timbru (prin tehnica timbru în timbru) imaginea mărcii de 27 de parale din seria “MOLDOVA, Cap de Bour, emisiunea I”, 1858.

Coliţa dantelată a emisiunii

1. Ilustrată maximă "Marca de 27 de parale, 1858". Carte poştală tipărită la FullColor, Bucureşti

2. Ilustrată maximă "Afişul primei expoziţii filatelice din România" (faţă şi verso). Carte poştală de la Muzeul Naţional Filatelic, Bucureşti.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime de 10 Mai, zi de sărbătoare naţonală

Prin Legea nr. 103 din 18 mai 2015, 10 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională, iar începând cu 2016 această zi va fi celebrată anual, la nivel naţional, prin organizarea de manifestări cultural-artistice diverse. Conform expunerii de motive ce a însoţit Legea nr. 103/2015 în forma sa de proiect, data de 10 mai “glorifică trei momente istorice diferite(…..), toate trei legate indisolubil de instituţia monarhiei.”

Aceste evenimente sunt:

- în 1866, începutul domniei lui Carol I;

- în 1877, proclamarea Independenţei de Stat (oficializarea actului în sine, prin promulgarea legii de către Carol I);

- în 1881, încoronarea lui Carol I ca Rege al României.

În cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi, în acest an, a zilei de 10 Mai se înscrie şi emisiunea de mărci poştale pusă în circulaţie de Romfilatelia şi denumită 150 de ani de la fondarea Dinastiei Regale Române. Seria se compune din două timbre şi o coliţă dantelată. Detalii găsiţi aici. A fost editat şi un album filatelic.

Cele două mărci poştale ilustrează simboluri ale Dinastiei Regale Române: Ordinul Carol I grad de colan, sceptrul Regelui Ferdinand şi coroana regală. Timbrul coliţei dantelate reprezintă primele trei generații ale Familiei Regale a României.

Seria, în ansamblul ei, are un bun potenţial maximafil, oferind multe posibilităţi de realizare a ilustratelor maxime. Entuziasmul nostru în acest sens a fost „frânat” de preţul mare (16 lei) stabilit pentru unul din timbre, dar nici celelalte piese nu sunt foarte accesibile. În plus, Poşta Română continuă să nu-şi îndeplinească menirea (în acest domeniu), întrucât de aproape două luni nu mai asigură, în timp util, aprovizionarea OP Bucureşti 37 cu timbrele nou apărute. Mai precis, când mărcile poştale ajung la oficiul respectiv, nu mai putem folosi ştampila prima zi!! Probabil asistăm la o nouă etapă a reformei poştei care să continue distrugerea acesteia. 

1. Ordinul Carol I este un ordin dinastic acordat de Casa Regală a României. A fost înființat la 10 mai 1906 de către Regele Carol I pentru a comemora jubileul a 40 de ani de domnie. De la înființare și până la abdicarea Regelui Mihai și abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, ordinul a fost cea mai înaltă decorație acordată de către Rege. După abdicare, ordinul devine inactiv şi a fost reînviat pe data de 5 ianuarie 2005 ca Ordin dinastic, de familie.

"Ordinul Carol I" functioneazaî n patru grade, aşa cum a decretat Regele Carol I la instituirea lui: în grad de Comandor, în grad de Mare Ofiter, în grad de Mare Cruce şi în grad de Colan. http://www.familiaregala.ro/ordine-si-decoratii/ordinul-carol-i

Ilustrată maximă „Ordinul Carol I în grad de Colan, din aur şi argint”

Ilustrată maximă „Carol al II-lea”. Elementul de concordanţă îl reprezintă Ordinul Carol I.

2. În ziua de 10 mai 1920, 6 fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I un buzdugan / sceptru din aur, împodobit cu pietre prețioase. Acesta a fost cumpărat prin subscripție publică și marcat cu inscripția: "Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și buna conducere a țării în anii 1916-1919". Regele Ferdinand a precizat ca primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sceptru

Ilustrată maximă „Sceptrul Regelui Ferdinand I”.

Ilustrată maximă „Sceptrul Regelui Ferdinand I - detaliu”. Observăm în prim plan statueta ţărăncii din Basarabia.

3. Familia Regală prezentată pe timbrul coliţei dantelate se compune din primele trei generaţii. De la stânga la dreapta, se disting: Principele Moștenitor Ferdinand, Principesa Elisabeta a României (ulterior Regină a Greciei), Regina Elisabeta a României, Principele Carol, Principesa Maria a României (ulterior Regină a Iugoslaviei), Principele Nicolae al României, Principesa Maria (ulterior Regina Maria a României) și Regele Carol I.

De ce a fost adoptată o asemenea abordare? Mister total, marca Romfilatelia. Potrivit informaţiilor de pe pagina de internet a instituţiei aflăm că “Această fotografie, realizată în momentul când Criza Dinastică (provocată de decesul singurului copil al Regelui Carol I) fusese rezolvată, înfățișează nu doar trei generații ale Familiei Regale, cu un profund impact istoric asupra României, ci și, prin Principesele Regale, legăturile Familiei Regale a României cu dinastiile Europei”.

Ilustrată maximă „Familia Regală la Peleş, 1909”. Cartea poştală este realizată sub egida AFB, fiind machetată de dl. dr. Ioan Daniliuc.

Să auzim de bine!

Alex M