Centenarul Marii Uniri (IV)

Puteți revedea primele trei părți ale acestui ciclu dând clic aici, aici și aici.

În acest episod mă voi referi la alte două emisiuni de mărci poștale importante pentru tematica acestui serial: „Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire” (7 mai) și „80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria” (20 iulie)

6. Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire.

Emisiunea se compune din 4 timbre.

  

 Cărți poștale maxime

6.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei are ca imagine Ordinul național Steaua României instituit la 10 mai 1877 , având cinci grade: cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer și mare cruce. Ordinul se acorda și cu însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Primele două grade se purtau pe pieptul stâng, cel de comandor la gât, gradul de mare ofițer la gât și pe piept, iar marea cruce în bandulieră, peste umărul stâng și la piept. Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Acest ordin se acorda doar ofițerilor.

 6.2 Ordinul național Coroana României  este reprezentat pe marca poștală cu valoare nominală de 3 lei. A fost instituit la 10 mai 1881, având aceleași grade ca și Steaua României. Ordinul nu avea însemne de război, Gradele ordinului Coroana Românei aveau același regim de purtare ca și cele ale ordinului Steaua României. În 1916, Ordinul Coroana României a primit însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Din 9 aprilie 1918, acest ordin se purta și cu panglica medaliei Virtute Militară.

6.3 Pe timbrul cu valoare de 4,50 lei este ilustrată Medalia Virtutea Militară, cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial. A fost înființată în 1880 și avea două clase: clasa I, de aur și clasa a II-a, de argint. Se purta cu panglică din moar de culoare albastră, cu câte o bandă roșie la margini. Ambele clase se așezau pe pieptul stâng. Această medalie avea întâietate în categoria sa de decorații, iar din 1916 se acorda numai gradelor inferioare (subofițeri și trupă). Medalia Virtutea Militară a fost acordată și femeilor, care o puteau purta și cu panglica sub formă de fundă. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.

6.4 Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 este ilustrată pe marca poștală de 16 lei, fiind instituită în anul 1918. A fost conferită tuturor militarilor și asimilaților, de orice fel, care au luat parte la campania 1916-1918 și care au fost însumați (înrolați), atașați sau însărcinați cu diferite misiuni, la corpurile de trupă ori la serviciile militare. De asemenea, au primit distincția și funcționarii civili, precum și persoanele care, neaparținând oștirii, au fost chemate la un serviciu efectiv și permanent pe lângă armată. Pentru militari, panglica medaliei era din moar, în dungi, de culoare albastru închis și verde, alternând în mod egal, iar pentru civili culorile erau dispuse invers. Pentru luptele de pe diferite fronturi, la care persoana a luat parte în timpul războiului, s-au aplicat, transversal, pe panglică, barete din alamă, cu inscripții bronzate: ARDEAL, CERNA, JIU (TÂRGU-JIU), CARPAȚI, OITUZ, BUCUREȘTI, TURTUCAIA, DOBROGEA, MĂRĂȘTI, MĂRĂȘEȘTI, TG-OCNA etc.

7. 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria

Regina Maria „a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, Regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, Regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale (Constantin Argetoianu). Participarea efectivă la luptele duse în Moldova, precum și prezența suveranei în spitalele de răniți, i-a adus apelativul de „Mama Răniților”. Ea a rămas pentru toți cei care au văzut-o, atât în vizite la spitale, printre sutele de bolnavi, cât și pe front, printre soldații răniți, un simbol al curajului neclintit. Regina Maria a cucerit inimile tuturor românilor prin naturalețe, eleganță și inteligență, prin dăruire și bunătate, dar mai presus de toate, prin iubirea față de țara sa. A știut întotdeauna să se facă remarcată, apreciată și îndrăgită. Aprecia costumul popular românesc, pe care-l îmbrăca adesea, cutreierând prin țară. Regina s-a stins din viață la data de 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor. Dorința sa a fost să trăiască ultimele clipe în țara căreia i-a dedicat întreaga viață.

Emisiunea de mărci poștale cuprine 2 timbre și o coliță nedantelată.

 Cărți poștale maxime

7.1 Primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3 lei, este ilustrat cu un portret al Reginei, în care suverana poartă pe cap coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922).

7.2 Pe al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 11,50 lei, este reprodus un alt portret, în care Regina poartă pe cap o diademă.

7.3 Timbrul coliței nedantelate, cu valoarea nominală de 19 lei, este ilustrat cu o fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.

Să auzim de bine!

Alex M

Centenarul Marii Uniri (III). Două emisiuni filatelice importante

Puteți revedea primele două părți ale acestui ciclu dând clic aici și aici. 

Spre sfârșitul lunii martie 2018 au fost puse în ciculație primele două emisiuni de mărci poștale dedicate, cu adevărat, evenimentului central al acestui an: Centenarul Întregirii României. Este vorba de „Făuritori ai Marii Uniri-partea I” (20 martie) și „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” (26 martie).                                                          
4. Făuritori ai Marii Uniri-I

Emisiunea se compune din 4 mărci poștale și o coliță nedantelată.

Ilustrate maxime realizate

4.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei îl reprezintă pe Miron Cristea (1868 – 1939), primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un cleric erudit și militant pentru drepturile românilor din Austro-Ungaria. A studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obținut doctoratul în Litere la Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeșului (din 1910), a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După Unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

 

Miron Cristea este pe primul rând,
al doilea din dreapta

4.2 Pe timbrul de 4,50 lei este reprodus portretul Cardinalului Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic. El a citit la 1 decembrie 1918, din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României.

4.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat portretul lui Iuliu Maniu (1873-1953), luptător pentru cauza națională a românilor din Transilvania. A fost unul dintre  organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. În cuvântarea pe care a ținut-o cu acest prilej, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”. Pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne.

4.4 Portretul lui Ion I.C. Brătianu (1864-1927), prim-ministru în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.

 4.5 Pe timbrul coliței nedantelate este reprodusă Stema României la data Marii Uniri, care avea reprezentate pe scut teritoriile cuprinse în granițele țării până în 1918.

5. 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 (9 aprilie pe stil vechi) şi a fost, în fapt, reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment se compune din două timbre și o coliță dantelată.

Ilustrate maxime realizate

5.1  Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman (1854-1925), politician reprezentativ pentru mișcarea conservatoare, înainte de 1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziţia de neclintit faţă de orice alianţă cu Imperiul Ţarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru, fiind implicat în discuţiile cu fruntașii basarabeni pentru Unire. La 27 martie 1918 s-a deplasat la Chișinău și a ţinut un discurs în faţa Sfatului Ţării, înaintea votului care a consfinţit reîntoarcerea Basarabiei la ţara-mamă.

5.2 Portretul lui Ion Inculeţ (1884-1940), președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. După Unire Ion Inculeț a fost ministru al Basarabiei, ministru al sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor și vice-președinte al Consiliului de miniștri în Guvernul României, condus de Ion Gh. Duca (1933-1937). La 10 octombrie 1918 Inculeț a fost ales membru al Academiei Române la recomandarea lui Petru Poni.

5.3 Timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon Halippa (1883-1979), luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Ţarist. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a deținut mai multe funcții de ministru și secretar de stat. În perioada 1918-1934 a fost senator și deputatat în Parlamentul României.

Să auzim de bine!

Alex M

Mama și copilul pe ilustrate maxime

Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF) a fost creat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1946. În 1953, numele său a fost prescurtat în Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite, dar este mai cunoscut sub acronomimul său popular UNICEF. Cu sediul în New York, UNICEF oferă asistență umanitară și pentru dezvoltare copiiilor și mamelor lor în țările în curs de dezvoltare. Agenție fondată prin voluntariat, UNICEF supraviețuiește prin fonduri guvernamentale și donații private. UNICEF a primit în 1965 Premiul Nobel pentru Pace.
UNICEF România şi-a început activitatea în 1991.

La data de 10 ianuarie 2017, UNICEF a lansat Campania globală „Primii ani din viață contează!”, cu scopul de a atrage atenția asupra primelor 1.000 de zile din viața unui copil, perioadă ce reprezintă baza pentru dezvoltarea lui, pentru reușita la școală și, mai târziu, în viață. În acest sens, se pleacă de la faptul că peste 80% din creier se formează până la vârsta de trei ani.

Pentru susținerea acestei campanii, la data de 28 septembrie, Romfilatelia a pus în circulație emisiunea de mărci poștale „UNICEF, drepturile copilului”, compusă dintr-un timbru cu valoarea nominală de 5 lei.

 A fost editat și un plic „prima zi”, în tiraj de 250 exemplare, care se vinde cu 13 lei bucata.  

Folosind timbrul emisiunii și „ștampila prima zi” am realizat patru ilustrate maxime foarte frumoase, după părerea mea! Cărțile poștale au fost tipărite la tipografia Good Color din București.

1. Ilustrată maximă „Mamă și fetiță în costume populare românești”. O consider cea mai reușită, și frumoasă totodată, piesă care ar putea fi prezentată în Concursul Mondial de Maximafilie!

2. Ilustrată maximă „Mamă și copil”. Imaginea reproduce pictura cu același nume a lui Nicolae Grigorescu.

3. Ilustrată maximă „Mame dace ocrotindu-și copiii”, scenă de pe Columna lui Traian.

4. Ilustrată maximă „Mama și copilul 1881”, pictură de Pierre-Auguste Renoir (1842-1919).

Să auzim de bine!

Alex M          

Centenarul Marii Uniri (II). Emisiunea de mărci poștale „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului”, o mare deziluzie.

Puteți revedea prima parte a acestui ciclu dând clic aici.

3. La 19 februarie Romfilatelia, „în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial” (vezi situl oficial), a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale  intitulată, foarte frumos de altfel, „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului” care, din păcate, s-a dovedit a fi o mare deziluzie.

Această emisiune se compun dintr-o coliță dantelată din anul 1982, supratipărită, având ca imagine pe Brâncuși în atelierul său din Paris. Fundalul mărcii poștale reprezintă crâmpeie din Coloana Infinitului. Pe manșeta coliței este supratipărit textul care constiuie denumirea emisiunii din 2018: Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului, precum și Stema actuală a Județului Gorj. Deasupra textului este tipărit cuvântul „Paris”, rămas din grafica coliței din 1982.

3.1 În anul centenarului Marii Uniri, Romfilatelia nu a avut capacitatea de a realiza o emisiune consistentă, care să omagieze, cu adevărat, sacrificiul militarilor români pe toate fronturile Primului Război Mondial, gândită și realizată împreună cu oameni cunoscători ai istoriei. În schimb, a fost pusă în circulație o coliță veche de peste 35 de ani, supratipărită. În plus, Coloana Infinitului, care reprezintă un subiect secundar al coliței (subiectul principal fiind Brâncuși) este un monument ridicat „întru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor şi, cu deosebire, a rezistenţei populaţiei oraşului Târgu-Jiu, din timpul primului război mondial”. Vezi: https://identitatea.ro/coloana-infinitului-stalp-al-cerului-semnificatia-monumentului/.

Măcar numai pentru acest lucru, ar fi trebuit ca emisiunea să cuprindă cel puțin 2-3 timbre cu monumente dedicate eroilor romîni căzuți pe fronturile de luptă ale Primului Război Mondial amplasate și în alte zone ale țării

3.2 Colița a fost pusă în circulație la data de 19 februarie (142 de ani de la nașterea sculptorului), declarată „Ziua Brâncuși” in 2015, fiind deci la a treia ediție. Să reamintim Comisiei Filatelice Naționale că avem și noi Coloana Infintului, la Tg.Jiu, inaugurată la 27 octombrie 1938. Ca urmare, la 28 octombrie 2018 ar fi fost mai oportună o emisiune dedicată acesui monument, dar cu imaginea Columnei de la Târgu Jiu. Fac această precizare întrucât  timbrul coliței din 1982 „îl ilustrează pe Constantin Brâncuși în atelierul său din Paris, alături de o versiune a operei sale, Coloana Infinitului”. Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/coloana-infinitului-omagiu-eroilor-neamului-2/

3.3 Ștampila prima zi are ca imagine un desen sugerând, destul de bine, Columna. Localitatea ștampilei este București, cu totul nepotrivită.         

3.4 Tirajul emisiunii este de 4.300 de exemplare, din care 300 pentru poștă, iar valoarea nominală de 31 lei (scrisoare internă, neprioritară cu greutatea de 250-500g), a doua cea mai mare în epoca Romfilatelia; nici o șansă ca ”mesajul” acestei făcături să ajungă la marele public. Mai bine așa!

Am ezitat să obțin o ilustrată maximă în condițiile menționate mai sus dar, până la urmă, am acceptat ideea de a avea un suvenir filatelic în ideea că și lucrurile odioase devin, până la urmă, amintiri! Important este să le privești cu detașare!

Să auzim de bine!

Alex M          

Ilustrate maxime de Ziua Mărcii Poștale Românești-continuare

În prima parte, clic aici, am postat ilustratele maxime realizate cu primele trei timbre, în ordinea valorii nominale, ale emisiunii Ziua mărcii poștale, premiere filatelice. Iată acum celelalte materiale obținute cu celelalte două valori ale seriei respective.

4. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 5,00 lei.

Această marcă poștală are ca imagine primul timbru cu valoarea nominală exprimată în BANI (3 BANI), care face parte din emisiunea „CAROL CU FAVORIȚI, emisiunea a II-a, 1868 februarie”

 

Ilustrată maximă „Timbrul de 3 BANI, emisiunea
Carol cu favoriți II,1868”

Ilustrată maximă
„Carol cu favoriți intrând într-un sat din Carpați”

4. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 19,00 lei.

Pe marca poștală este ilustrat primul timbru românesc dantelat, valoarea de 10 BANI din emisiunea „CAROL CU BARBĂ (dantelat), 1872 februarie”

Ilustrată maximă
„Cele 3 timbre ale emisiunii Carol cu barbă 1872,februarie”

Ilustrată maximă „Domnitorul Carol cu barbă”

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime de Ziua Mărcii Poștale

Cu prilejul sărbătoririi a 160 de ani de la emiterea primelor timbre românești, cunoscutele „Cap de bour”, Romfilatelia a introdus în circulație, vineri 13 iulie a.c., o emisiune de mărci poștale prin care celebrează și alte premiere legate de modul de realizare și prezentare a timbrelor românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Emisiunea de mărci poștale Ziua Mărcii Poștale Românești – Premiere filatelice se compune din cinci timbre, care au valoarea nominală totală de 30,50 lei. Machetarea s-a făcut în coală de 20 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, bloc de 3 timbre nedantelate cu manșetă ilustrată și bloc de 5 timbre diferite nedantelate, din care 1 timbru cu perfor parțial (în albumul filatelic).

Ștampila prima zi, foarte frumoasă și bine realizată, a fost la dispoziția publicului la Oficiul Poștal București 37. 

Folosind cele cinci mărci poștale ale emisiunii și ștampila prima zi am realizat mai multe ilustrate maxime, din care, acum, voi prezenta o parte din ele. Cărțile poștale ilustrate au fost tipărite la tipografia KayaPrint din București.

1. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 1,50 lei.

Această marcă poștală este dedicată primei emisiuni de timbre românești „MOLDOVA CAP DE BOUR, emisiunea I, 1858” și ilustrează valoarea de 27 de parale a acesteia. De asemenea, cuprinde și imaginea unei diligențe poștale, comună tuturor timbrelor emisiunii.

Ilustrată maximă „Timbrul de 27 parale, emisiunea
MOLDOVA I, 1858”

Ilustrată maximă „Timbrul de 27 parale, emisiunea
MOLDOVA I, 1858”, verso

Ilustrată maximă „Diligență poștală”

Ilustrată maximă „Steagul de poștă realizat în 1958,
cu prilejul centenarului primei mărci poștale
românești”

2. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 2,00 lei.

Pe marca poștală este redat primul timbru cu grafie latină PORTO GAZETEI, valoarea de 5 parale, din emisiunea  „MOLDOVA CAP DE BOUR, emisiunea a II-a, 1858-1862”

Ilustrată maximă „Timbrul de 5 parale, emisiunea
MOLDOVA II, 1858-1862”

3. Ilustrate maxime la care am folosit timbrul de 3,00 lei.

Marca poștală reprezintă primul timbru cu grafie latină PORTO SCRISOREI, valoarea de 80 de parale, din aceeași emisiune „MOLDOVA CAP DE BOUR,  emisiunea a II-, 1858-1862”

Ilustrată maximă „Douã timbre cu valoarea de 80 de parale

în tête-bêche, din emisiunea MOLDOVA II, 1858-1862”

Voi continua cu celelalte ilustrate maxime într-un articol viitor.




Să auzim de bine!
Alex M

Centenarul Marii Uniri (I). Renașterea României.

Suntem în Anul Centenarului Marii Uniri! Voi încerca să prezint, într-o serie de articole, atât modul în care emisiunile de mărci poștale românești au abordat acest subiect în anul 2018, cât și ilustratele maxime realizate.

1. La 31 ianuarie a fost pusă în circulație seria de timbre dedicată împlinirii a 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, despre care am vorbit deja aici. Contribuția lui Mircea pentru împlinirea idealului suprem al poporului român este esențială. Iată câteva argumente:

            - În primul rând, Mircea cel Bătrân a fost (re)descoperit în perioada romantică a secolului XIX, când susținătorii ideii înfăptuirii Unirii, intelectualii și luptătorii generației pașoptiste, i-au evocat personalitatea și l-au folosit ca simbol pentru lupta românilor;

            - Apoi, Mircea cel Bătrân este primul străbun direct al lui Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima Unire a Principatelor Române;

            -Țara Românească, în timpul domniei sale, a atins cea mai mare întindere din toate timpurile;

            - Pe plan extern, Mircea a pus bazele unor alianțe solide, pentru a-și mări șansele de a păstra independența Țării Românești, tratând pe picior de egalitate cu toți vecinii.

2. Cu prilejul celei de-a 170-a aniversări a Revoluției de la 1848, la data de 16 februarie, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Renașterea României” în pictură, compusă dintr-un timbru și o coliță nedantelată.

Marca poștală, 8 lei
Tabloul „Renașterea României”
de Gheorghe Tattarescu

Colița nedantelată, 15 lei
Gheorghe Tattarescu „Autoportret”

2.1 Ilustrată maximă, realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi, prin amabilitatea domnului Al. Antonache.

„Renașterea României”
pictură de Gheorghe Tattarescu

Lucrarea este o alegorie concepută la Roma și semnifică renaşterea ţării prin ştiinţă, artă şi credinţă. Compoziţia este construită pe două planuri: jos, o femeie trezindu-se din somn, simbolizând România ce-şi rupe lanţurile sclaviei (stânga jos, steagul românesc e desfăşurat parţial). Un înger îi ridică vălul obscurantismului, arătând spre planul superior, simbolurile personificate ale ştiinţei, artei şi credinţei. În stânga jos este figurat cornul abundenţei iar în dreapta, prin contrast, o familie de ţărani săraci în faţa unei colibe schiţate. Trăsăturile fizionomice sunt bine conturate iar vestimentaţia drapată. În fundal sunt figurate Dunărea, Carpaţii şi ruinele fostei capitale Târgovişte. Vezi sursa aici.

2.2 Ilustrate maxime, realizate de domnul A. Antonache, cu marca poștală a coliței nedantelate și ștampila prima zi.

Gheorghe Tattarescu „Autoportret”

Gheorghe Tattarescu „Autoportret”
(desen în creion)

Gheorghe Tattarescu „Autoportret” (desen în creion)-verso

Gheorghe Tattarescu (1820 – 1894) a fost pionierul neoclasicismului în pictura românească.

Participant la revoluția de la 1848 a pictat portretele revoluționarilor Gheorghe Magheru și Ștefan Golescu, ambii aflați în exil, iar în 1851 a realizat portretul lui Nicolae Bălcescu.

Idealul eliberării naționale și al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziții alegorice cu subiect revoluționar (Deșteptarea României, România Modernă), patriotic (Unirea Principatelor), sau istoric (Mircea cel Bătrân la 1386, Neagoe Basarab în fața Mănăstirii Argeș).

O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase. În perioada 1853–1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici, printre acestea numărându-se Biserica Colțea, Biserica Oțetari Biserica Sf. Spiridon Nou, Biserica Sfântul Nicolae Șelari și Biserica Mănăstirii Radu Vodă, toate din București, biserica nouă a Mănăstirii Bistrița, Catedrala Mitropolitană din Iași, Biserica Greacă din Brăila și Biserica Mănăstirii Ciolanu din județul Buzău.

În 1864 a înființat Școala de Arte Frumoase din București, împreună cu Theodor Aman, unde a fost profesor de pictură și, mai târziu, directorul ei (1891–1892).

Să auzim de bine!

Alex M

HRISTOS A ÎNVIAT!

Pentru creștinii ortodocși, Sfântul Paşte reprezintă cea mai importantă sărbătoare, ea celebrând Învierea Lui Iisus Hristos din morţi. După intrarea triumfală în Ierusalim, clic aici, în următoarea săptămână, Isus a avut parte de multă suferinţă şi dezamăgire: Iuda L-a vândut, Petru s-a lepădat de El, ucenicii L-au părăsit, a primit multe batjocuri şi bătăi… Apoi a murit pe cruce. Şi toată această suferinţă a primit-o pe nedrept. Dar Isus ştia că aşa va fi. Aceasta era de fapt misiunea Lui: să moară pentru păcatele întregii omeniri, ca toţi să poată primi în dar viaţa veşnică. Dar putea un mort să ofere viaţa veşnică? Nu. Aşa că, în a treia zi, Isus a înviat.

1. Faptul că Iisus a trăit și a murit prin răstignire este clar și public, fiind înregistrat  în istorie. Sunt câteva referiri privind viata Lui Iisus și impactul Lui în lume. Senatorul și istoricul roman Tacit (n. cca. 55 - d. cca.115 d.Hr) a fost fascinat de personalitatea Lui Iisus și a ucenicilor creștinii, care apoi au fost martirizați! Tacit vorbește clar despre Iisus ca despre o persoană istorică, crucificată pe vremea lui Pilat din Pont; el spune că până în anul 65 e.n.  credința creștină s-a întins rapid, atât în Iudeea cât și în toată Mediterana și până la Roma.

Ilustrate maxime „Răstignirea Domnului” 

 MP: 12 lei/CD, 09.03.2018

OBL: Ștampila prima zi

CPI: Tipărită la FullColor,București

MP: 1,30 lei, 10.03.2017

OBL: Ștampilă AFB București, 18.04.2017
CPI: Icoană de la Mănăstirea „Radu Vodă”

din București

2. Sutașul Longhin a fost martor la Patimile de pe Cruce ale Mântuitorului Iisus Hristos şi a văzut minunile petrecute după aceea, (pământul s-a cutremurat, soarele s-a întunecat, mormintele s-au deschis și pietrele s-au despicat), mărturisind că El este, cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu. Longhin împreună cu alţi doi ostaşi ai săi au crezut desăvîrşit în Hristos şi s-au făcut propovăduitori ai Învierii Lui, mărturisind lui Pilat şi arhiereilor toate cele ce s-au făcut. Apoi, botezându-se de către Sfinţii Apostoli, au plecat în Capadocia (Turcia de azi) şi s-au făcut şi ei Apostoli ai Mântuitorului, suferind moarte mucenicească. Sunt prăznuiţi la 16 octombrie. Sutașul Longhin este reprezentat pe icoana Răstignirii Domnului, în partea din dreapta, în spatele Sfîntului Evanghelist Ioan.

Ilustrată maximă „Icoana Sfântului Mucenic Longhin”

MP: 1,30 lei, 10.03.2017

OBL: Ștampilă de zi, București, 16.10.2017

CPI: Tipărită la FullColor,București

3. Învierea Domnului reprezintă un eveniment copleşitor pentru orice om, un mister care, deși s-a petrecut acum două mii de ani, continuă să fascineze întreaga făptura umană, este o realitate care se transmite din generaţie în generaţie, de la un secol la altul ca un izvor de apă vie. De acest măreţ praznic atârnă mântuirea noastră, deoarece prin învierea Sa, Hristos ne-a adus o nemărginită bucurie. El ne-a izbăvit de moarte, din robia păcatului şi de osânda iadului, redeschizând uşile Raiului. Dacă la moartea Sa pe cruce cerul s-a întunecat, la Învierea Sa din morţi toate s-au umplut de lumină, atât cerul  cât şi pământul. Lumina Lui Hristos a luminat prin Înviere întreaga fire văzută şi nevăzută, creată de Dumnezeu. Lumina strălucitoare a Învierii Domnului învăluie sufletele tuturor creştinilor, transfigurându-le, curăţindu-le și înnobilându-le.

Ilustrate maxime „Învierea  Domnului Iisus Hristos”

MP: 1,30 lei, 09.03.2018

OBL: Ștampila prima zi

CPI: Tipărită la FullColor,București

MP: 1,30 lei, 09.03.2018

OBL: Ștampila prima zi

CPI: Tipărită la FullColor,București

HRISTOS A ÎNVIAT!

Să auzim de bine!
Alex M