Exponate de maximafilie

sâmbătă, 21 iunie 2014

ILUSTRATE MAXIME REALIZATE CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 150 DE ANI DE EXISTENŢĂ A SENATULUI ROMÂNIEI

Istoria parlamentarismului românesc începe în Ţara Românească în anul 1831 şi în Moldova în 1832, odată cu instituirea Regulamentelor Organice care stabileau crearea unui corp legislativ. Ulterior, Convenţia de la Paris din 1858 a modificat atribuţiile şi a lărgit principiul de reprezentare naţională, stabilind astfel şi Adunările Elective din cele două Principate Româneşti, care în 1859 l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza Domnitor al Principatelor Unite. Prin aceasta s-a constituit Statul Român unitar, act ce a reprezentat un moment de referinţă pentru reorganizarea democratică a tuturor structurilor politice şi administrative. Ampla reformă legislativă şi instituţională, înfăptuită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), a conferit noului stat o fizionomie modernă, cu legi, norme şi structuri politice similare cu cele din ţările democratice europene. În acest context, din iniţiativa Domnitorului, pe scena politică a apărut Senatul, în anul 1864 când prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie românii s-au pronunţat asupra unui document cu valoare constituţională – “Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858”. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere Parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un “corp ponderator”, fiind şi un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentaţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului). Abdicarea lui Cuza şi alegerea lui Carol I ca domnitor a necesitat adoptarea, în 1866, a primei constituţii din istoria ţării noastre prin care s-a stipulat ca membrii Senatului să fie aleşi de drept, prin vot cenzitar. Această Constituţie a fost modificată substanţial în 1917, când s-a stabilit introducerea votului universal. Legea Fundamentală de la 1923, adoptată pentru a răspunde necesităţilor noii structuri a Statului Român apărută ca urmare a Marii Uniri din 1918, a consacrat Senatului noi atribuţii ce au permis adoptarea reformei agrare şi electorale, precum şi a unor prevederi legislative care să modernizeze statul. În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea a impus un regim de monarhie autoritară, iar Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuţii, fiind apoi dizolvat la 5 septembrie 1940, când regele a încredinţat puterea generalului Antonescu. După cel de al doilea război mondial Senatul a fost desfiinţat printr-un decret din iulie 1946, iar Parlamentul s-a reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputaţilor. Aceasta a devenit, prin Constituţia din 1948, Marea Adunare Naţională, organism formal, subordonat total puterii comuniste. Senatul a fost reînfiinţat, ca instituţie reprezentativă şi legislativă. în primăvara anului 1990, prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie instituită după 1989. Mai multe date privind istoria Senatului României găsiţi aici.

Pentru a celebra cei 150 de ani de existenţă a Senatului au fost puse în circulaţie:
1. O marcă poştală (în coli de 30 de timbre – pentru Poştă - şi în două variante de minicoli de câte 8 timbre şi 2 viniete, respectiv 2 tabsuri – pentru circuitul filatelic) .....

2028_Minicoala2_Senat

2028_Minicoala1_Senat

Timbrul emisiunii, cu valorea nominală de 1,00 lei reproduce stema Senatului României şi Palatul Parlamentului, în care se află sediul actual al Camerei Superioare.

…..şi 
2. O coliţă dantelată
2028a_Colita_Senat

Timbrul din coliţa dantelată, cu valoarea nominală de 14,50 lei, are ca imagine tot stema Senatului României, încadrată într-un dublu perfor. Fundalul coliţei ilustrează un fragment din discursul domnitorului Alexandru Ioan Cuza la deschiderea sesiunii 1864-1865 a celor două Camere Legiuitoare (Senatul şi Adunarea Deputaţilor) şi imaginea primului sigiliu al Senatului, apărute în Monitorul Oficial. De asemenea, pe coliţă este şi vederea de ansamblu a laturii de sud a Palatului Parlamentului, unde se găseşte intrarea în Senat. Stelele figurate pe fundalul manşetei coliţei sunt parte a însemnelor Uniunii Europene.

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti (AFB) a realizat o ilustrată maximă reprezentând stema actuală a Senatului. Cartea poştală ilustrată (CPI) a fost tipărită la FullColor – Bucureşti, iar obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi.
Stema1_galben_PB

Stema1_galben_Verso_PB
Se observă, în partea din stânga-sus, sigla AFB

De asemenea, AFB a iniţiat şi realizarea unei cărţi poştale maxime cu clădirea Parlamentului României, folosind un suport produs de 25 Design.
Palatul-Parlamentului2_PB

Postez mai jos şi alte ilustrate maxime, creaţii proprii.
Palatul-moneda_PB
CPI: Moneda emisă de BNR cu prilejul aniversării a
150 de ani de la înfiinţarea Senatului (avers);
Tiparul executat la FullColor

Palatul-Parlamentului3_PB
CPI: Editura ALCOR, Bucureşti

Stema2_bleuPB
Stema Senatului României


Alex M

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu