ÎNCORONAREA REGELUI RICHARD AL III-LEA

Richard al III-lea (2 octombrie 1452 - 22 august 1485) a fost rege al Angliei timp de doi ani (1483 -1485). După moartea fratelui său, regele Eduard al IV-lea, la 9 aprilie 1483, Richard a domnit, o scurtă perioadă de timp ca regent pentru nepotul său ( Eduard al V-lea, 12 ani)  având titlul de Lord Protector. Eduard al V-lea a fost ținut sub custodia lui Richard în Turnul Londrei, unde a fost adus mai târziu și fratele lui mai mic, Richard (9 ani). Richard al III-lea a fost încoronat apoi, la 6 iulie 1483, la Catedrala Westminster. El a murit pe câmpul de luptă în Bătălia de la Bosworth. După mai mult de cinci secole, în anul 2012, arheologii britanici au descoperit rămăşitele regelui într-o parcare din oraşul Leicester, iar Universitatea din Leicester a confirmat, la 4 februarie 2013, că acestea aparțin, dincolo de orice îndoială rezonabilă, lui Richard al III-lea. Concluzia s-a bazat pe o combinație de probe: datarea cu radiocarbon, compararea cu rapoartele contemporane ale aspectul său și testele ADN. Richard al III-lea a fost ultimul rege din Casa de York și înfrângerea lui în Bătălia de la Bosworth a fost punctul culminant al Războiului celor Două Roze, marcând sfârșitul dinastiei Plantagenet. De asemenea, el este ultimul rege al Angliei mort pe câmpul de luptă. 

Ilustrată maximă "Regele Richard al III-lea",
Barbuda, 1971

Timbrul din emisiunea "Casa de Lancaster şi York",
 Marea Britanie, 28.02.2008

În anul 1484 Richard al III-lea a fondat Colegiul Armelor (Colegiul Heralzilor), autoritate publică în domeniul heraldicii, recunoscută în Anglia, Ţara Galilor, Irlanda de Nord şi alte state din Commonwealth.

500 de ani de la fondarea Colegiului Armelor,
Marea Britanie, 17.01.1984, Stema lui Richard al III-lea, 20,5 p

Să auzim de bine!

Alex M

ILUSTRATE MAXIME: DECLANŞAREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

Evenimentul lunii iunie a anului 1914, respectiv atentatul de la Sarajevo, soldat cu  moartea arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi a soţiei sale, ducesa Sofia, a rămas în istorie drept pretextul pentru declanşarea Primului Război Mondial. 

Marcând centenarul acestui eveniment, Poşta Sârbă a pus în circulaţie, la data de 24 iunie 2014, o emisiune filatelică formată din patru mărci poştale, plicuri Prima Zi şi ilustrate maxime. 

Cărţile poştale maxime s-au realizat cu cele patru timbre ale seriei şi sunt obliterate cu ştmpila Prima Zi. Aceasta are ca imagine Ordinul Militar Steaua lui Karađorđe cu Săbii de gradul IV, introdus la 28 mai 1915. Ilustratele folosite ca suporţi sunt picturi ale unor cunoscuţi artişti sârbi, completate cu diverse elemente, prin care se realizeză concordanţele de subiect.

Ilustrată maximă "Adio, copiii mei!"

S-a folosit timbrul de 23 dinari sârbeşti (RSD). Acesta reprezintă pictura în ulei a lui Miloš Golubović intitulată "Trecerea Armatei Sârbe prin Albania", precum şi imaginea uniu drapel de regiment, aflat la Muzeul Militar din Belgrad. Suportul este o acuarelă (1915/1916) a aceluiaşi pictor, pe care s-a adăugat  Ordinul Militar Steaua lui Karađorđe cu Săbii. 

Ilustrată maximă "Peisaj din Corfu"

Imaginea mărcii poştale de 35 RSD reprezintă: tabloul în acuarelă 

"O altă privelişte", al aceluiaşi Miloš Golubović, Medalia de Război pentru Libertate şi Unificare şi două săbii de ofiţer. Cartea poştală folosită ca suport este reproducerea unei picturi în ulei pe carton, autor Kosta Milicevic, 1918. Pe această imagine au fost adăugate două săbii încrucişate şi un drapel de regiment.

  

Carte poştală maximă "Biserică din Corfu"

Timbrul de 46 RSD are ca imagine pictura în ulei a lui Vasa Eškićević "Debarcarea Armatei Sârbe", un drapel regimental şi o cască militară. Suportul are ca imagine pictura în ulei pe carton, autor Kosta Milicevic, 1918, completată cu Medalia de Război pentru Libertate şi Unificare.

Maximum card “Belgrad (Râul Sava şi pod distrus)”

Pe marca poştală de 70 RSD este reprezentată pictura în ulei pe pânză "Prin Albania 1915", de Miloš Golubović. Imaginea este completată cu Ordinul Militar Steaua lui Karađorđe cu Săbii, de gradul III şi o sabie. Pe vederea folosită ca suport este reprodusă pictura în ulei pe pânză, 1914, a Nataliei Cvetković, un drapel şi Ordinul Militar Steaua lui Karađorđe cu Săbii.

Cred că ar fi interesant să prezint şi unele timbre "la temă", pe care le-am identificat pe internet.

Bloc, Austria, data lansării 28.06.2014, tiraj 150.000 bucăţi    

Bosnia-Herţegovina, 1917

Timbrul a fost emis în memoria Arhiducelui Franz-Ferdinand şi ducesei de Hohenberg Sofia, ucişi la 28 iunie 1914

Să auzim de bine!

Alex M

ŞI LA EI!

Sunt cunoscute erorile recente, unele foarte mari şi greu de acceptat dar niciuna asumată de autori, pe care Romfilatelia le-a făcut cu prilejul emiterii unor timbre poştale. Una dintre ele am semnalat-o aici (pe marca de 14,50 lei toţi lăutarii sunt stângaci), însă cea mai gravă este aceasta. Acum câteva momente am aflat, prin amabilitatea unui prieten, că emisiunea filatelică dedicată Senatului a fost retrasă de pe piaţă, datorită unor erori la reprezentarea Stemei acestuia. Mai concret, aripile vulturului... nu au pene!! Puteţi vedea eroarea atât pe cele două minicoli de 8 timbre cât şi pe mărcile folosite la ilustratele maxime postate aici. Este vorba de aripa dreaptă a vulturului (stânga cum privim). Îmi pare rău că nu am observat eu aceste greşeli!

Şi cum exemplul rău este contagios, iată că şi Poşta Franceză a greşit! La 18 iunie, în cadrul Expoziţiei bienale de filatelie Salonul Timbrului a fost pus în circulaţie un bloc de timbre, cu valoarea nominală de 20 de euro, intitulat Cérès 1849. Acest bloc aduce un omagiu primelor timbre Cérès 1 F puse în circulaţie în anul 1849.

Blocul se compune din 10 mărci poştale Cérès, 1 euro de culoare purpurie şi 10 timbre de câte 1 euro de culoare cărămizie.

Atenţie la timbrul al treilea din rândul doi
şi la timbrul al patrulea din ultimul rând!

Două timbre din bloc, câte unul din fiecare culoare, sunt tête-bêche, dar s-au inversat doar imaginile "Cérès", iar menţiunile de sub timbre "Barre", "Catelin" şi Phil@poste au rămas neschimbate (Elsa Catelin şi Jean-Jacques Barre sunt creatorii blocului). Faţă de această situaţie, Frédéric Meunier, directorul commercial şi de marketing al Phil@poste s-a apărat cu umor spunând că a dorit să continue tradiţia erorii. Astfel şi-a asumat cu eleganţă greşeala. La noi??!!

Sursa o găsiţi aici.

Să auzim de bine!
Alex M

MESAGERI AI SPORTULUI ROMÂNESC PE ILUSTRATE MAXIME

^{La data de 20 iunie a fost pusă în circulaţie o nouă emisiune de timbre (inflaţia continuă). Ea este dedicată celor doi cunoscuţi antrenori ai lotului feminin de gimnastică artistică al României, Octavian Bellu şi Mariana Bitang şi se compune din două mărci poştale cu valori nominale de 2,10 şi 9,10 lei. Din nou valori nominale exagerat de mari!
Vă prezint trei ilustrate maxime, din cele patru pe care Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti le-a realizat, folosind aceste timbre şi ştampila Prima Zi.} 

Alex M

ILUSTRATE MAXIME REALIZATE CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 150 DE ANI DE EXISTENŢĂ A SENATULUI ROMÂNIEI

Istoria parlamentarismului românesc începe în Ţara Românească în anul 1831 şi în Moldova în 1832, odată cu instituirea Regulamentelor Organice care stabileau crearea unui corp legislativ. Ulterior, Convenţia de la Paris din 1858 a modificat atribuţiile şi a lărgit principiul de reprezentare naţională, stabilind astfel şi Adunările Elective din cele două Principate Româneşti, care în 1859 l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza Domnitor al Principatelor Unite. Prin aceasta s-a constituit Statul Român unitar, act ce a reprezentat un moment de referinţă pentru reorganizarea democratică a tuturor structurilor politice şi administrative. Ampla reformă legislativă şi instituţională, înfăptuită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), a conferit noului stat o fizionomie modernă, cu legi, norme şi structuri politice similare cu cele din ţările democratice europene. În acest context, din iniţiativa Domnitorului, pe scena politică a apărut Senatul, în anul 1864 când prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie românii s-au pronunţat asupra unui document cu valoare constituţională – “Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858”. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere Parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un “corp ponderator”, fiind şi un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentaţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului). Abdicarea lui Cuza şi alegerea lui Carol I ca domnitor a necesitat adoptarea, în 1866, a primei constituţii din istoria ţării noastre prin care s-a stipulat ca membrii Senatului să fie aleşi de drept, prin vot cenzitar. Această Constituţie a fost modificată substanţial în 1917, când s-a stabilit introducerea votului universal. Legea Fundamentală de la 1923, adoptată pentru a răspunde necesităţilor noii structuri a Statului Român apărută ca urmare a Marii Uniri din 1918, a consacrat Senatului noi atribuţii ce au permis adoptarea reformei agrare şi electorale, precum şi a unor prevederi legislative care să modernizeze statul. În februarie 1938, pe fondul unor puternice tensiuni politice, regele Carol al II-lea a impus un regim de monarhie autoritară, iar Parlamentul a devenit un organ decorativ, lipsit de principalele sale atribuţii, fiind apoi dizolvat la 5 septembrie 1940, când regele a încredinţat puterea generalului Antonescu. După cel de al doilea război mondial Senatul a fost desfiinţat printr-un decret din iulie 1946, iar Parlamentul s-a reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputaţilor. Aceasta a devenit, prin Constituţia din 1948, Marea Adunare Naţională, organism formal, subordonat total puterii comuniste. Senatul a fost reînfiinţat, ca instituţie reprezentativă şi legislativă. în primăvara anului 1990, prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie instituită după 1989. Mai multe date privind istoria Senatului României găsiţi aici.

Pentru a celebra cei 150 de ani de existenţă a Senatului au fost puse în circulaţie:
1. O marcă poştală (în coli de 30 de timbre – pentru Poştă - şi în două variante de minicoli de câte 8 timbre şi 2 viniete, respectiv 2 tabsuri – pentru circuitul filatelic) .....

Timbrul emisiunii, cu valorea nominală de 1,00 lei reproduce stema Senatului României şi Palatul Parlamentului, în care se află sediul actual al Camerei Superioare.

…..şi 
2. O coliţă dantelată

Timbrul din coliţa dantelată, cu valoarea nominală de 14,50 lei, are ca imagine tot stema Senatului României, încadrată într-un dublu perfor. Fundalul coliţei ilustrează un fragment din discursul domnitorului Alexandru Ioan Cuza la deschiderea sesiunii 1864-1865 a celor două Camere Legiuitoare (Senatul şi Adunarea Deputaţilor) şi imaginea primului sigiliu al Senatului, apărute în Monitorul Oficial. De asemenea, pe coliţă este şi vederea de ansamblu a laturii de sud a Palatului Parlamentului, unde se găseşte intrarea în Senat. Stelele figurate pe fundalul manşetei coliţei sunt parte a însemnelor Uniunii Europene.

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti (AFB) a realizat o ilustrată maximă reprezentând stema actuală a Senatului. Cartea poştală ilustrată (CPI) a fost tipărită la FullColor – Bucureşti, iar obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi.

Se observă, în partea din stânga-sus, sigla AFB

De asemenea, AFB a iniţiat şi realizarea unei cărţi poştale maxime cu clădirea Parlamentului României, folosind un suport produs de 25 Design.

Postez mai jos şi alte ilustrate maxime, creaţii proprii.

CPI: Moneda emisă de BNR cu prilejul aniversării a
150 de ani de la înfiinţarea Senatului (avers);
Tiparul executat la FullColor

CPI: Editura ALCOR, Bucureşti

Stema Senatului României

, 

Alex M

ILUSTRATE MAXIME PRIVIND CUPA MONDIALĂ F.I.F.A. 2014

Vineri 12 iunie a fost pusă în circulaţie seria de timbre Cupa Mondială F.I.F.A. 2014. Emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale având, fiecare, valoarea nominală de 2,40 lei. Timbrele sunt urâte ca aspect, imaginile sunt monotone şi de calitate slabă, iar culoarea este spălăcită şi neatrăgătoare. Totul dă impresia superficialului şi lucrului făcut la întâmplare. Este de apreciat, touşi, machetarea colilor de 32 de timbre ce sunt repartizate Poştei Române. O coală conţine 8 serii. În imaginea 1 vedeţi seria din partea de jos a colii.

Imaginea 1

Dintr-o coală se pot obţine blocuri de 4 timbre cu mărcile dispuse diferit. Un astfel de bloc este reprezentat în imaginea 2.

Iată ilustratele maxime pe care le-am realizat, folosind mărcile poştale ale acestei emisiuni şi ştampila Prima Zi aplicată la Oficiul Poştal Bucureşti 37.

Portar în acţiune.

Fotbalişti în luptă pentru minge.

Fază de joc.

Cu mingea la picior.

"Brazuca", mingea oficială a Cupei Mondiale F.I.F.A. 2014

Alex M

ROMÂNIA LA CUPA MONDIALĂ FIFA - Cărţi poştale maxime

În perioada 12 iunie - 13 iulie 2014 se desfăşoară în Brazilia  cea de a XX-a ediţie a Campionatul Mondial de Fotbal.  Este a doua oară când această ţară găzduiește un asemenea eveniment, după ediția din anul 1950, alăturându-se astfel Mexicului, Italiei, Franței și Germaniei care, la rândul lor, au organizat de două ori Cupa Mondială. România a fost una dintre cele patru țări care au participat la primele trei campionate mondiale de fotbal (1930,1934 şi 1938), alături de selecționatele Braziliei, Franței și Belgiei. Au urmat 20 de ani ”de secetă”, între 1950 (când competiţia s-a reluat după război) și până în 1970. Atunci, în Mexic, România a fost repartizată în Grupa a 3-a, cu Anglia, campioana mondială, Brazilia, eterna favorită la victorie și Cehoslovacia, fără a reuşi să se califice din această “grupă de foc”. România a ratat în continuare, timp de 20 de ani, prezențele la turneele finale mondiale. A urmat perioada 1990 -1998 în care Echipa Naţională a României s-a calificat de trei ori consecutiv la turneele finale ale Cupei Mondiale FIFA: 1990-Italia, 1994-SUA şi 1998-Franţa, obţinând succese remarcabile concretizate prin calificarea în fazele superioare ale competiţiei. Vă invit să vedeţi câteva ilustrate maxime ce au fost realizate pentru a evidenţia, filatelic, aceste trei prezenţe memorabile ale Selecţionatei României la una din cele mai importante competiţii sportive din lume.

Cupa Mondială FIFA – Italia '90

Cu toate că a fost repartizată într-o grupă grea, cu Uniunea Sovietică, Camerun şi Argentina, România a trecut pentru prima dată de primul tur al competiției şi s-a calificat în  optimi cu un meci câştigat (2-1 contra URSS), un egal (1-1 cu Argentina) şi o infrângere cu 2-1 în faţa Camerunului. Argentina a fost trimisă acasă! În optimile de finală echipa noastră a întâlnit Irlanda, care a obţinut calificarea în turul următor după executarea loviturilor de departajare. Irlanda-România 5-4 (0-0, 0-0)

MP: Valoarea de 2 lei din seria "Turneul final al
Campionatului Mondial de fotbal Italia'90", 07.05.1990;
CPI: 1981, Ministerul Comunicaţiilor din fosta URSS;
 

Ştampila poştală ocazională (ŞPO), folosită pentru obliterare, are textul "Coppa del mondo/ Mult succes echipei de fotbal a României"/ Italia '90/ România-URSS/ Bari/ Bucureşti 1/ 09.06.1990, iar imaginea reprezintă o minge de fotbal şi mascota competiţiei. Ea a fost folosită în ziua meciului cu URSS, primul disputat în acest turneu.

MP: Valoarea de 2 lei din seria "Preliminariile turneului final al 
Campionatului Mondial de fotbal Italia'90", 19.03.1990; 
CPI: OSETCM

Întrucât ştampila folosită pentru obliterare nu se distinge foarte clar am postat-o mai jos:

Ştampila a fost folosită la OP Bucureşti 45 în ziua disputării meciului cu naţionala Camerunului.

Cupa Mondială FIFA – SUA 1994

Ediţia a XV-a a Campionatului Mondial a rămas una dintre cele mai frumoase amintiri pentru fotbalul românesc, la acea competiţie echipa naţională ajungând până în sferturile de finală. Am făcut parte din grupa A, împreună cu SUA, Elveţia şi Columbia. Această grupă a rămas în istoria fotbalului mondial pentru două momente marcante. Mai întâi a fost meciul dintre Statele Unite și Elveția, prima partidă disputată în interior, sub acoperișul Pontiac Silverdome. Al doilea moment îl constituie asasinarea fundașului columbian Andrés Escobar, care a fost împușcat mortal la întoarcerea sa în Columbia, pentru  autogolul ce a contribuit la eliminarea țării sale din turneu. Victoriile împotriva Columbiei și Statele Unite ale Americii (în fața unui stadion cu 93.869 de spectatori), au fost suficiente pentru ca România să obțină primul loc în grupă cu toate că, între cele două victorii, a fost învinsă net de Elveția cu scorul de 4-1. În optimile de finală Naţionala noastră a eliminat Argentina, aşa cum făcuse şi cu patru ani în urmă (scor 3-2), dar în sferturile de finală, deși au fost considerați favoriți în fața suedezilor, am pierdut meciul după loviturile de departajare. România-Suedia 4-5 (2-2, 1-1).

Ilustratele maxime pe care le-am postat mai jos sunt realizate de filateliştii clujeni, folosind marca poştală cu valoarea nominală de 90 de lei, din seria "Turneul final al Campionatului Mondial de fotbal SUA '94", pusă în circulaţie la 17.06.1994. Cărţile poştale folosite ca suport au fost imprimate la DACO PRESS. Obliterarea s-a făcut, pentru fiecare meci, cu ştampilă ocazională având ca imagine sigla Federaţiei Române de Fotbal alături de sigla celeilalte federaţii implicate, iar textul este adecvat fiecărui eveniment. 

Columbia-România 1-3; ŞPO aplicată la19.06.1994 (duminică),
la OP Cluj-Napoca Tranzit.

România-Elveţia 1-4;
ŞPO aplicată la 22.06.1994 la OP Cluj-Napoca 1.

Argentina-România 2-3; 
ŞPO aplicată la 03.07.1994 (duminică),
la OP Cluj-Napoca Tranzit.

Suedia-România 5-4; 
ŞPO aplicată la 10.07.1994 (duminică),
la OP Cluj-Napoca Tranzit.

Pentru această ilustrată maximă s-a folosit un suport editat de CODAPHIL, iar ştampila folosită pentru obliterare are ca imagine doi fotbalişti şi drapelele naţionale ale României şi Suediei. Textul este adecvat evenimentului.

Cupa Mondială FIFA – Franţa 1998

Campionatul Mondial de Fotbal 1998 a fost cea de-a șaisprezecea ediție a acestei competiții, la care România a participat pentru a șaptea oară și a treia oară consecutiv. A evoluat în Grupa G, unde a învins Columbia în primul joc, scor 1-0, apoi reprezentativa Angliei cu 2-1 în meciul doi.Tricolorii ştiau că vor evolua în „optimi” şi au ales să sărbătorească acest eveniment vopsindu-şi părul şi devenind blonzi. România a remizat în ultimul meci din grupă, 1-1 cu Tunisia. Schimbarea de look avea să le poarte ghinion, în „optimi”, la jocul cu Croaţia (0-1). 

Cele două ilustrate maxime care sunt afişate mai jos au fost făcute tot la Clul-Napoca, folosindu-se mărci poştale din emisiunea "Turneul final al Campionatului Mondial de fotbal Franţa '98", pusă în circulaţie la 10.06 1998. Cărţile poştale ilustrate au fost realizate prin grija Cercului Militar Cluj-Napoca. Ştampilele folosite pentru obliterare au imagini alese inspirat, realizând triplă concordanţă. 

MP: valoarea nominală de 800 de lei;
OBL: ŞPO, Cluj-Napoca 1, 22.06.1998

MP: valoarea nominală de 1850 de lei;
OBL: ŞPO, Cluj-Napoca 1, 26.06.1998

Din nou "ani de secetă"

Preliminariile pentru mondialul din 2002 și cel din 2006 s-au încheiat dramatic, România pierzând calificarea la baraj, respectiv în ultima etapă în urma rezultatelor indirecte. În preliminariile pentru turneul final din 2010, România a ocupat un dezonorant loc 5 în grupa a 7-a (din 6 echipe), iar în calificările la turneul din Brazilia, care va începe peste câteva ore, am fost elminaţi, din nou, la baraj.

Ne rămâne însă...speranţa! 

Alex M

ILUSTRATE MAXIME–150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României <<MAXIMUM CARDS - 150 years since the establishment of the Romanian Court of Accounts>>

La data de 6 iunie 2014 a fost pusă în circulaţie emisiunea de mărci poştale dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi a României. Despre istoricul acestei instituţii puteţi citi aici.
Seria se compune din două timbre, de 2,40 şi 4.50 lei, şi o coliţă danteletă cu valoarea nominală de 14,50 lei. Toate timbrele au un bun potenţial filatelic, dar mesajul pe care-l transmit este limitat deoarece imaginile reprezentate pe ele se repetă, chiar supărător. S-a manifestat, din nou, vechiul şi prostul obicei al instituţiei care răspunde de emitere mărcilor poştale de a pune în circulaţie multe timbre dar fără informaţii consistente şi cu valori foarte mari! Posibil să mă refer mai pe larg la aceste aspecte într-o postare viitoare. 
Astfel, pe marca de 2,40 lei este reprezentată sigla Curţii de Conturi. Timbrul de 4,50 lei are ca imagine portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza alături de sigla Curţii. La fel şi cel de pe coliţă.
Folosind aceste timbre, precum şi Ştampila Prima Zi (ŞPZ) pusă la dispoziţia doritorilor la oficiul poştal Bucureşti 37, au fost realizate câteva ilustrate maxime. În continuare am postat patru dintre ele, primele două fiind creaţia Asociaţiei Filateliştilor din Bucureşti. Celelalte două sunt realizări personale.

***

<<Shortly after the Union of the Romanian Principalities, on the 24th of January 1864, Ruler Alexandru  loan Cuza, an initiator of various progressive transformations, was promulgating the new law establishing the Court of Accounts institution that took over all the files and records of the former Ministry of Control, which had been abolished. 

On this celebratory occasion, Romfilatelia introduces into circulation the postage stamps issue 150 years since the establishment of the Romanian Court of Accounts, consisting of three values.The postage stamp with the face value of lei 2.40 depicts the logo of the Romanian Court of Accounts. On the postage stamp of the souvenir sheet (lei 14,50) and on the series' postage stamp, with the face value of lei 4.50, is depicted the portrait of Ruler Alexandru loan Cuza, during whose rule the foundation degree of the High Court of Accounts was issued.

Below there are shown some maximum cards created with these postage stamps (listing 2026 and 2026a / 2014), cancelled on first day of issue 6 June 2014.>>

***

Ilustrată maximă A. I. Cuza, gravură de Carol Popp
de Szathmari; tiparul: FullColor-Bucureşti  
<<Maximum Card A.I.Cuza, etching by Carol Popp
de Szathmari; printed FullColor-Bucharest>>

Ilustrată maximă A. I. Cuza, fotografie de Carol Popp
de Szathmari; tiparul: FullColor-Bucureşti  
<<Maximum Card A.I.Cuza, Photo of Carol Popp
de Szathmari; printed FullColor-Bucharest>>

Ilustrată maximă cu sigla Curţii de Conturi
şi A. I. Cuza; tiparul: FullColor-Bucureşti  
<< Logo Court of Accounts & A.I.Cuza Maximum Card; 
printed FullColor-Bucharest>>

Suportul folosit are ca imagine moneda din aur (avers şi revers), cu valoarea de 100 de lei, lansată în circuitul numismatic de Banca Naţională a României cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Ilustrata maximă are triplă concordanţă de imagine pentru imaginea siglei Curţii de Conturi şi concordanţă de subiect pentru domnitorul Cuza. 

<<The postcard image is the gold coin (obverse and reverse) issued by the National Bank of Romania on the occasion of the 100th anniversary of the establishment of the Court of Accounts. The picture offers the best possible concordance with both subjects of the postal stamp. The picture offers the best possible concordance with both subjects of the postal stamp. There is triple concordance on the logo of the Court of Auditors image and  double concordance regarding Prince Cuza image>>

Ilustrată maximă cu sigla Curţii de Conturi; 
tiparul: FullColor-Bucureşti  
<<Court of Accounts logo Maximum Card; 
printed FullColor-Bucharest>>

Cartea poştală are ca imagine reversul monedei din argint, cu valoarea de 20 de lei, lansată în circuitul numismatic de BNR pentru a aniversa cei 150 de ani ai Curţii de Conturi a României.
<<The postcard image is reverse silver coin issued by the National Bank of Romania

on the occasion of the 100th anniversary of the establishment of the Court of Auditors>>

Alex M

CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE MAXIMAFILIE (II)

Prima parte a prezentării o puteţi vedea aici.

6. Pentru anul 2008 – Cipru, cu ilustrata maximă "Statuia Afroditei", realizată de Nicos Rangos
Au participat 45 de ţări, din care 18 au fost clasificate, obţinând între 42 şi 3 puncte. Votul s-a dat la Roma, iar România a obţinut locul şapte (3 puncte). 

MP: Emisiunea comună Cipru-Malta, 

01.01.2008, 1 euro (0,59 lire cipriote); 

CPI: Statuia din marmură a Afroditei 

(100 î.e.n.), aflată la Muzeul Ciprului,

 Nicosia; OBL: ŞPZ, 01.01.2008 

Până la 31 decembrie 2007 unitatea monetară oficială a Ciprului (mai exact a statului cipriot grec din sudul insulei) a fost Lira cipriotă. La 1 ianuarie 2008, Ciprul a trecut la euro (împreună cu Malta). Cu acest prilej a fost pusă în circulaţie emisiunea comună Cipru-Malta, compusă din două valori, din care una a fost folosită la realizarea ilustratei maxime câştigătoare. Se realizează concordanţă de imagine doar între timbru şi cartea poştală ilustrată.

7. Pentru anul 2009 – Portugalia, cu ilustrata maximă "Aroma cafelei", realizată de Asociaţia Portugheză de Maximafilie.
Au participat 52 de ţări, din care 17 au fost clasificate, obţinând între 47 şi 9 puncte. Votul s-a dat la Lisabona cu prilejul Conferinţei Comisiei de Maximafilie a FIP, desfăşurată la data de 7 octombrie 2010. Nu am date despre participarea României la această ediţie. 

MP: Timbrele şi Simţurile-Bicentenarul 

naşterii lui Louis Braille - Aroma cafelei, 

02.10.2009, 0,32 euro; 

OBL: ŞPZ, Evora, 02.10.2009

Localitatea în care a fost obliterată ilustrata maximă, Evora, este capitala provinciei Alto - Alentejo şi, totodată, unul dintre cele mai rafinate şi încântătoare oraşe ale Portugaliei, în care istoria ne aminteşte la tot pasul de un patrimoniu vast şi cu atmosferă aparte. Fiind un adevărat muzeu în aer liber, cu un număr important de monumente şi clădiri de interes public, în mod justificat a primit distincţia de a figura pe lista culturală a umanităţii, începând din anul 1986.

8. Pentru anul 2010 - Portugalia, cu ilustrata maximă "Tramvaiul tradiţional din Lisabona". Autor: Rui Dias. La această ediţie a competiţiei au participat 59 de ţări, din care 50 au fost punctate (obţinând între 135 şi 3 puncte), iar votul s-a dat electronic, după ce ilustratele maxime intrate în concurs au fost postate pe pagina de internet a Comisiei. 

MP: Val. 0,47 euro, din seria "Tramvaie (Funiculare) 

publice din Portugalia", 17.05.2010; OBL: ŞPZ, Lisabona, 

având menţiunea: ‘Elevadores Publicos de Portugal’;

Se realizează concordanţă triplă de imagine.

Tramvaiul (Funicularul) Gloria a fost inaugurat la 24 octombrie 1885. La început, modul de tracţiune a fost conceput ca un sistem alimentat de apă, în 1886 a fost înlocuit cu unul funcţionând cu aburi, iar în 1915 a fost electrificat. În anul 2002, tramvaiul a fost declarat Monument Naţional. El urcă şi coboară un deal abrupt, din Piaţa Restauradores, în zona centrală a oraşului, până în cartierul Bairo Alto, întregul traseu având lungimea de 265 de metri.
La această ediţie a competiţiei România a obţinut 24 de puncte şi a ocupat locul 6, împreună cu China.

9. Pentru anul 2011 - Marea Britanie, cu ilustrata maximă creiată de Ian Billings, intitulată "Papagalul de Mare (Fratercula arctica)". Au participat 60 de ţări, iar 47 dintre ele au fost clasificate, obţinând între 75 şi 3 puncte. Votul a fost dat electronic.

Papagalul de mare este o pasăre din familia Alcidae. După înfăţişare, el pare să fie fratele mai mic al pinguinilor. În realitate, nu este rudă cu aceștia, ci un reprezentant al unei familii diferite (pinguinul face parte din familia Spheniscidae). Ciocul viu colorat reprezintă semnul cel mai evident de recunoaștere al papagalului de mare. Acesta este de fapt „costumul său de nuntă”, pe care-l îmbracă doar în perioada de împerechere. 

România, cu 18 puncte, a ocupat în acest concurs locul 10 (împreună cu Algeria, Grecia şi Malta), prezentând ilustrata maximă de mai jos.

10. Pentru anul 2012 - Austria, care a prezentat în competiţie o ilustrată maximă realizată de Peter Riedl. Votul delegaţilor oficiali a fost dat electronic şi a clasificat 43 de state (care au obţinut între 66 şi 3 puncte) din 60 participante. România a obţinut 9 puncte şi a ocupat locul 13, alături de alte 9 ţări).

Ilustrată maximă "Frietza Riedler", pictură în
ulei pe pânză  de Gustav Klimt (1906)

Acest tablou este unul din primele portrete ale pictorului și ilustratorului austriac Gustav Klimt (n.14 iulie 1862, d.6 februarie 1918), lider al avangardei vieneze şi unul din fondatorii Secesiunii vieneze. 

Marca poştală a fost emisă cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea pictorului. Cartea poştală suport este de la Galeria Austriacă de Artă, găzduită de unul dintre Palatele Belvedere din Viena. Pentru obliterare s-a folosit ştampila Prima Zi, realizându-se, totodată, triplă concordanţă de imagine.

Ilustrata maximă care a reprezentat România o găsiţi aici, alături de celelalte piese participante la această ediţie a competiţiei.

Probabil voi continua şi voi încheia acest subiect cu unele puncte de vedere personale.

Alex M