Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere. Cărți poștale maxime.

Cecilia Cuțescu-Storck (14 martie 1879 – 29 octombrie 1969) a fost o pictoriță din România, cu puternică influență în viața culturală din perioada interbelică.S-a născut în Comuna Câineni, din Vâlcea, fiind adoptată de bunicii materni. În anul 1897 a fost  trimisă la München pentru a studia pictura cu cei mai buni profesori ai vremii, iar apoi drumul ei ajunge în Franţa, la École des Beaux-Arts din Paris. În 1903 s-a căsătorit cu muzicianul Romulus Kunzer. După nouă ani de studii în străinătate, Cecilia Cuţescu s-a stabilit la Bucureşti, iar în 1909 s-a recăsătorit cu sculptorul Frederic Storck. Împreună cu artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore,  a înfiinţat „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore” (1916), devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti. Tot în anul 1916, Cecilia devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti,  fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa.

A fost, de asemenea, și prima femeie din România care a realizat artă murală. Este vorba de frescele „Istoria negoțului românesc”, care se află în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, „Apologia artelor românești”, de pe plafonul fostului Palat Regal şi de lucrarea „Agricultura, industria şi comerţul", aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank. În perioada interbelică a primit numeroase distincţii la expoziţii internaţionale, printre care şi cea de Cavaler al Legiunii de Onoare (Franța,1933).

În anul 1948, operele soților Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând atunci doar anexele ce au fost folosite ca spațiu de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat si adăpostește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.

Pentru întreaga activitate artistică, în anul 1957 Cecilia a primit titlul de „Maestru Emerit al Artei”. Artista s-a stins din viață în 1969, la București.

Cu prilejul celor 140 de ani de la nașterea Ceciliei Cuțescu-Storck, la data de 14.03.2019 Romfilatelia a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă dintr-un timbru (5 lei), o coliță dantelată (28,50 lei și un plic prima zi (13 lei). 

Ilustrate maxime realizate 

1. Cu marca poștală a emisiunii, pe care este ilustrat autoportretul Ceciliei Cuțescu-Storck.

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, autoportret”

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

Ilustrată maximă „Cecilia Cuțescu-Storck, portret”

2. Folosind timbrul coliței dantelate. Acesta are ca imagine portretul Ceciliei Cutescu-Stork, lucrat în marmură de Frederic Stork în anul căsătoriei lor (1909).

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

.

Să auzim de bine!

Alex M

Centenarul Marii Uniri (V)

Postări anterioare: [1], [2], [3], [4]

Trei emisiuni de mărci poștale fac subiectul acestui articol: „Făuritori ai Marii Uniri”-partea a doua, apărută la 17 septembrie, după șase luni de la prima parte, „Monumente ale cinstirii eroilor neamului”, pusă în circulație la 12 octombrie și „Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare” (15 octombrie).

8. „Făuritori ai Marii Uniri” ( II)

Seria se compune din patru timbre, având valorile nominale 2 lei, 5 lei, 8,50 lei și 11,50 lei, pe care sunt reproduse portretele unor personalități ce s-au luptat și au avut un rol determinant, pentru îndeplinirea idealului național al românilor. De asemenea, emisiunea mai are o coliță nedantelată, al cărei timbru, cu valoarea nominală de 19 lei, reproduce stema de stat a României Întregite.

Cărți poștale maxime

8.1 Pe timbrul de 2 lei este ilustrat portretul lui Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, ce și-a dedicat întreaga viață idealului național. A fost unul dintre liderii mișcării memorandiste (1892-1894), care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru națiunea română în Austro-Ungaria. Autoritățile maghiare l-au arestat în urma procesului de la Cluj (1894), însă el nu s-a lăsat intimidat. A fost un patriot înflăcărat până la moarte, iar în semn de respect a fost desemnat președinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

8.2 Pe marca poștală cu valoarea nominală de 5 lei este redat portretul lui Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), unul dintre politicienii reprezentativi ai românilor din Transilvania. Din 1906 și până în 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, remarcându-se pentru combativitatea sa în problema națională. În octombrie 1918, a citit în Parlamentul de la Budapesta declarația prin care națiunea română se declara „liberă de orice înrâurire străină”. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și s-a numărat printre cei patru delegați care au înmânat Regelui Ferdinand I, spre ratificare, Rezoluția Unirii. În decembrie 1919 a fost numit prim-ministru, însă a avut un mandat scurt, deoarece, în ianuarie 1920, a plecat în străinătate, pentru a contribui la recunoașterea internațională a Marii Uniri.

8.3 Portretul lui Iancu Flondor (1865-1924), lider unionist din Bucovina și artizanul Unirii acestei provincii cu Patria Mamă, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Flondor, alături de alți tineri bucovineni, a decis să preia inițiativa fondării unei mișcări naționale românești. În timpul Primului Război Mondial a refuzat să se refugieze în România, fiind nevoit să se confrunte atât cu autoritățile imperiale, cât și cu naționaliștii ucraineni. În toamna anului 1918, Flondor a cerut guvernatorului austriac al Bucovinei să predea puterea românilor și, în fața refuzului acestuia, a convocat un Congres General al Bucovinei, alcătuit din toate naționalitățile regiunii. Avându-l președinte pe Iancu Flondor, Congresul a votat, în unanimitate, în ședința din 28 noiembrie 1918, moțiunea Unirii cu Regatul României. După Unire, Iancu Flondor a coordonat instalarea administrației românești în Bucovina.

8.4 Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei este ilustrat cu portretul lui Take Ionescu (1858-1922), unul dintre cei mai apreciați oratori din politica românească, liberal și conservator deopotrivă, cu un rol determinant în realizarea Marii Uniri din 1918. A militat pentru alianța României cu Antanta în Primul Război Mondial, iar în decembrie 1916 a intrat în guvernul de refugiu de la Iași. Îngrijorat de perspectiva unei păci umilitoare cu germanii, în 1918 a plecat la Paris, unde a adus servicii însemnate cauzei naționale, în calitate de președinte al Consiliului Național pentru Unitatea Românilor. A rămas în capitala Franței în timpul tratativelor de pace și a făcut lobby pe lângă marile cancelarii occidentale pentru o obține o situație favorabilă României.

8.5 Pe timbrul coliței nedantelate a emisiunii este reprodusă stema de stat a României Întregite. Manșeta coliței este ilustrată cu o imagine a Reginei Maria (1875-1938), în veșminte de încoronare, alături de portretele lui Miron Cristea (1868-1939), Iuliu Hossu (1885-1970), Vasile Lucaciu (1852-1922), Vasile Goldiș (1862-1934), Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), Valeriu-Traian Frențiu (1875-1952), Iuliu Maniu (1873-1953) și Ion I.C. Brătianu (1864-1927).

9. Monumente ale cinstirii eroilor neamului

Emisiunea se compune din cinci mărci poștale.

Cărți poștale maxime 

9.1 Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este reprezentat Monumentul Eroilor C.F.R., situat în Piața Gării de Nord, din București, operă a renumiților sculptori Cornel Medrea și Ion Jalea, A fost inaugurat în luna mai a anului 1943, pentru a cinsti memoria eroilor ceferiști căzuți la datorie pe front, în Primul Război Mondial. Grupul statuar, turnat în bronz, montat pe un piedestal din beton, placat cu granit, este compus din mai multe personaje. O femeie, care simbolizează Patria, ține o cunună de lauri deasupra capului unui muncitor feroviar. Lângă ea, de o parte a soclului, se află doi muncitori ceferiști, iar de cealaltă parte un soldat român, în ținută de campanie, care ocrotește o femeie și pe copilul acesteia. Pe fațada principală a piedestalului este înscrisă inscripția „Eroilor CFR – 1916-1918”. Pe partea laterală a soclului este săpată în marmură albă următoarea inscripție: OMAGIU ȘI RECUNOȘTINȚĂ EROILOR MILITARI DE CĂI FERATE ȘI TRANSPORTURI DIN ARMATA ROMÂNĂ CARE S-AU JERTFIT PENTRU CAUZA NAȚIUNII.

9.2 Monumentul Eroilor Sanitari este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei, fiind situat în zona stației de metrou „Eroilor” din București, A fost ridicat în 1932, în memoria corpului medical românesc care a salvat vieți omenești în Primul Război Mondial. Opera aparține sculptorului italian Raffaelo Romanelli. Pe un soclu din beton, placat cu travertin, se înalță un grup statuar realizat din bronz, în partea superioară a soclului fiind redate, scene din activitatea corpului sanitar în timpul războiului: brancardieri adunând răniții de pe câmpul de luptă, chirurgi militari operând, un spital de campanie, o soră de caritate care pansează un rănit etc. Pe unul dintre panourile-basorelief de pe monument este reprezentată Regina Maria, ca soră sanitară, alături de Prințul Nicolae al României, în uniformă de cadet, și Principesa Elisabeta de România, de asemenea în uniformă de soră sanitară. Pe fațada principală a piedestalului, pe o placă din travertin, este inscripționat, cu litere în relief, EROILOR SANITARI 1916-1920.

9.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentat Mormântul Ostașului Necunoscut, situat în Parcul „Carol I” din București. Acesta simbolizează sacrificiul tuturor ostașilor anonimi care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru Întregirea României. Ceremonia depunerii osemintelor Ostașului Necunoscut a avut loc la Mărășești, în data de 14 mai 1923. Sarcofagul a ajuns în București la 17 mai 1923, ceremonia de înhumare desfășurându-se într-un cadru festiv, în prezența Familiei Regale, a membrilor guvernului și a unui numeros public, pe platoul din fața fostului sediu al Muzeului Militar, din Parcul „Carol I”. În anul 1927 a fost realizat proiectul ansamblului funerar, după planurile sculptorului Emil Wilhelm Becker. Tot atunci, prin grija Asociației „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacără arde și în prezent, zi și noapte.

9.4 Imaginea Monumentului Eroilor Aerului o găsim pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei. Monumentul este situat în Piața Aviatorilor și a fost  construit între anii 1930-1935, pentru a cinsti memoria aviatorilor români militari și civili. Statuia din bronz, realizată de Iosif Fekete, Lidia Kotzebue și Arnold Cencinschi are o înălțime de 5 m și o greutate de 5 t. 

9.5 Timbrul cu valoarea nominală de 19 lei redă Monumentul Trupelor de Geniu – Leul. Acesta este situat în București, la intersecția bulevardelor Iuliu Maniu și Geniului, și a fost construit din inițiativa generalului Constantin Ștefănescu-Amza, comandant al Școalelor și Centrului de Instrucție al Geniului, A fost inaugurat la data de 29 iunie 1929.

10. Vladimir Ghika, 5 ani de la beatificare.

Emisiunea de mărci poștale dedicată martiriului prințului-călugăr Vladimir Ghika se compune dintr-un timbru și o coliță dantelată.

Fericitul Vladimir Ghika a trăit cea mai mare parte a vieții în afara României. S-a format intelectual în Franța, unde s-a stabilit în 1878, după ce tatăl, Ion Ghika, fusese numit ministru al României la Paris. Vladimir Ghika a absolvit liceul, Facultatea de Drept și Școala de Științe Politice la Toulouse. A fost foarte apropiat de fratele său Dimitrie, diplomat de carieră, pe care l-a urmat în toate misiunile diplomatice. În 1898, Dimitrie a fost trimis de Ministerul de Externe la Roma, prilej pentru Vladimir de a se apropia de catolicism. În timpul Primului Război Mondial, Vladimir Ghika s-a mutat la Roma, împreună cu fratele Dimitrie, care fusese numit ambasador. România nu avea o reprezentanță oficială pe lângă Sfântul Scaun, iar prin activitatea sa prolifică, Vladimir Ghika a fost un fel de ambasador la Vatican. Cei doi frați au constituit o dublă ambasadă a României: Dimitrie – trimisul Regelui, Vladimir – trimisul lui Dumnezeu. Începând din 1917, Vladimir Ghika s-a implicat în constituirea unor regimente românești în Italia, formate din prizonieri de război ardeleni. În anul următor, Monseniorul a participat la activitățile de lobby inițiate de Consiliul Național al Unității Române, cu sediul la Paris. La 28 septembrie 1918, Vladimir Ghika a fost desemnat oficial de Consiliu să reprezinte România pe lângă Sfântul Scaun. În această calitate, a comunicat Sfântului Părinte vestea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Cărți poștale maxime

10.1 Pe timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 5 lei, este ilustrat un portret al Fericitului Vladimir Ghika.

10.2 Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este reprodusă o marcă poștală concepută de Vladimir Ghika, în anul 1918, care conține elemente heraldice ale regiunilor istorice ale României Mari.

Să auzim de bine!

Alex M

Centenarul Marii Uniri (II). Emisiunea de mărci poștale „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului”, o mare deziluzie.

Puteți revedea prima parte a acestui ciclu dând clic aici.

3. La 19 februarie Romfilatelia, „în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial” (vezi situl oficial), a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale  intitulată, foarte frumos de altfel, „Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului” care, din păcate, s-a dovedit a fi o mare deziluzie.

Această emisiune se compun dintr-o coliță dantelată din anul 1982, supratipărită, având ca imagine pe Brâncuși în atelierul său din Paris. Fundalul mărcii poștale reprezintă crâmpeie din Coloana Infinitului. Pe manșeta coliței este supratipărit textul care constiuie denumirea emisiunii din 2018: Coloana infinitului, omagiu eroilor neamului, precum și Stema actuală a Județului Gorj. Deasupra textului este tipărit cuvântul „Paris”, rămas din grafica coliței din 1982.

3.1 În anul centenarului Marii Uniri, Romfilatelia nu a avut capacitatea de a realiza o emisiune consistentă, care să omagieze, cu adevărat, sacrificiul militarilor români pe toate fronturile Primului Război Mondial, gândită și realizată împreună cu oameni cunoscători ai istoriei. În schimb, a fost pusă în circulație o coliță veche de peste 35 de ani, supratipărită. În plus, Coloana Infinitului, care reprezintă un subiect secundar al coliței (subiectul principal fiind Brâncuși) este un monument ridicat „întru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor şi, cu deosebire, a rezistenţei populaţiei oraşului Târgu-Jiu, din timpul primului război mondial”. Vezi: https://identitatea.ro/coloana-infinitului-stalp-al-cerului-semnificatia-monumentului/.

Măcar numai pentru acest lucru, ar fi trebuit ca emisiunea să cuprindă cel puțin 2-3 timbre cu monumente dedicate eroilor romîni căzuți pe fronturile de luptă ale Primului Război Mondial amplasate și în alte zone ale țării

3.2 Colița a fost pusă în circulație la data de 19 februarie (142 de ani de la nașterea sculptorului), declarată „Ziua Brâncuși” in 2015, fiind deci la a treia ediție. Să reamintim Comisiei Filatelice Naționale că avem și noi Coloana Infintului, la Tg.Jiu, inaugurată la 27 octombrie 1938. Ca urmare, la 28 octombrie 2018 ar fi fost mai oportună o emisiune dedicată acesui monument, dar cu imaginea Columnei de la Târgu Jiu. Fac această precizare întrucât  timbrul coliței din 1982 „îl ilustrează pe Constantin Brâncuși în atelierul său din Paris, alături de o versiune a operei sale, Coloana Infinitului”. Sursa: http://www.romfilatelia.ro/ro/coloana-infinitului-omagiu-eroilor-neamului-2/

3.3 Ștampila prima zi are ca imagine un desen sugerând, destul de bine, Columna. Localitatea ștampilei este București, cu totul nepotrivită.         

3.4 Tirajul emisiunii este de 4.300 de exemplare, din care 300 pentru poștă, iar valoarea nominală de 31 lei (scrisoare internă, neprioritară cu greutatea de 250-500g), a doua cea mai mare în epoca Romfilatelia; nici o șansă ca ”mesajul” acestei făcături să ajungă la marele public. Mai bine așa!

Am ezitat să obțin o ilustrată maximă în condițiile menționate mai sus dar, până la urmă, am acceptat ideea de a avea un suvenir filatelic în ideea că și lucrurile odioase devin, până la urmă, amintiri! Important este să le privești cu detașare!

Să auzim de bine!

Alex M          

Sfintele Paşti la Putna.

Într-o postare anterioară am prezentat emisiunea de mărci poştale Sfintele Paşti 2016 şi aţi putut vedea ilustratele maxime reprezentând Florile Paştelui, la care am folosit  ştampila prima zi din Bucureşti.

Iată acum trei cărţi poştale maxime realizate cu celelate timbre ale emisiunii, având ca imagini obiecte de cult aflate în patrimonial Mănăstirii Putna, astfel:

- Icoana Răstignirii (pe timbrul cu valoarea nominală de 1leu) de pe  iconostasul bisericii voievodale, pictată în perioada 1771 – 1773 din porunca mitropolitului Iacov al Moldovei;

- Scena Răstignirii Domnului, aflată pe crucea de mână dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești, în anul 1698 (pe timbrul coliţei dantelate cu valoarea de 8 lei).

Obliterarea s-a făcut la data de 29.04.2016 cu ştampila de zi a oficiului poştal Putna, prin amabilitatea doamnei diriginte Maria Cenuşă. Astfel am realizat atât concordanţa de timp, pentru că Sfintele Paşti a fost la 1 mai, cât şi pe cea de loc.

Cărţile poştale sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă “Icoana Răstignirii”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

2. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată”. 

 3. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată, detaliu”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

Voi reveni, în curând, şi cu alte piese realizate la Putna.

Să auzim de bine!

Alex M

Feriga de aur şi chipul lui Decebal, pe ilustrate maxime.

De curând am realizat ilustrate maxime cu încă două timbre din emisiunea de mărci poştale „Curiozităţi şi superlative Româneşti”, pusă în circulaţie la data de 24 februarie a.c. Este vorba de un exponat aflat în patrimoniul Muzeului Aurului din Brad, constituit din agregate cristaline din aur nativ incipiente sub formă de ferigă, precum şi de chipul lui Decebal sculptat în stâncă pe malul Dunării.

1. Feriga de aur.

Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în anul 1896. Cu timpul, aici s-au adunat peste 2.000 de exponate din ţări de pe toate continentele. Între acestea se remarcă piesele din aur nativ provenite din minele din Muntii Metaliferi, care constituie cea mai mare colecţie din Europa şi una din cele mai importante din lume.

Potrivit https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Aurului_din_Brad, în patrimoniul muzeului se găsesc:

- obiecte arheologice descoperite în zona Brad - Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu 5000 de ani și a unei activități de extragere a aurului veche de  2000 de ani;

- aur într-o ipostază inedită, aceea de minereu fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule și rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul;

- zăcăminte din zona Bradului cu forme spectaculoase care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, șarpe, ferigă, aripi de pasăre etc.;

- o colectie mineralogicã generalã, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe ţări şi organizatã pe criterii ştiintifice.

Cele două ilustrate maxime, reprezentând "Feriga de aur", sunt realizate cu marca poştală de 3,30 lei. Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Brad. Cărţile poştale ilustrate sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

2. Chipul lui Decebal sculptat în stâncă.

Chipul regelui dac Decebal este un basorelief, înalt de 55 m, aflat pe malul stâng al  Dunării, în zona Cazanelor Mici, la aproximativ 18 km de orașul Orșova (între localitățile Eșelnița și Dubova). Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, de 3 ori mai mare decât Colosul din Rhodos și doar cu 6 metri mai mică decât Statuia Libertății. Această lucrare impresionantă a fost efectată în perioada 1994-2004, din iniţiativa şi cu finanţarea omului de afaceri şi istoricului Iosif Constantin Drăgan.

Pentru realizarea ilustratei maxime reprezentând această spectaculoasă sculptură am folosit timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi a Ghişeului Poştal Dubova. Cartea poştală este tipărită tot la FullColor.

* * *

După cum aţi observat, calitatea ştampilelor aplicate este impecabilă. Mulţumesc, încă odată, celor care m-au sprijini, amabil şi profesionist,  pentru obliterarea acestor IM: domnul Mircea Cor, dirigintele OP Brad, doamna Ana Maria Ţipăr, diriginta Oficiului Zonal Poştal Drobeta-Turnu Severin şi doamna Ileana Potoroacă de la Ghişeul Poştal din Dubova.

Să auzim de bine!

Alex M

Ultimele ilustrate maxime ale anului 2015

Din motive personale nu am putut să prezint ilustratele maxime realizate cu timbrele ultimelor două emisiuni filatelice puse în circulaţie la sfârşitul anului trecut. Mă refer la:

1. Seria dedicată aniversărilor legate de O.N.U., denumită "70 de ani de la înfiinţarea ONU, 60 de ani de la aderarea României la ONU". Detalii puteţi vedea în acest document.  
În ultimele luni ale  celui de-al doilea război mondial, la  Conferința  de la Ialta (februarie 1945), a fost hotărâtă convocarea, la San Francisco, a unei Conferințe de constituire a ONU. Aceasta  și-a deschis lucrările la 25 aprilie 1945, cu participarea reprezentanților a 50 de state, iar la 26 iunie reuniunea a adoptat textul definitiv al Cartei ONU. Polonia, care nu participase la Conferinţă, a semnat şi ea Carta fiind astfel cel de-al 51-lea membru fondator. Astfel s-a născut Organizaţia Naţiunilor Unite, iar după ce numărul necesar de state a ratificat tratatul, Carta a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, dată devenită, de atunci, Ziua Națiunilor Unite.
Dorința României de a face parte din ONU a fost exprimată, oficial, încă din 13 august 1946, în timpul Conferinței de Pace de la Paris, când Gheorghe Tătărescu, ministrul Afacerilor Străine și  șef al  delegației române, a declarat ferm că țara noastră "înțelege să aducă fără întârziere adeziunea ei totală la principiile Cartei Națiunilor Unite, principii pe care ea le-a și tradus în fapt". Al doilea moment semnificativ s-a înregistrat la 9 iulie 1947 (după semnarea Tratatului de Pace cu România), când guvernul de la București a adresat Secretarului General  o scrisoare prin care cerea admiterea României în ONU. Cereri similare aveau să fie remise, de partea română, la 12 octombrie și 9 noiembrie 1948, precum și la 25 septembrie 1954. Din păcate, contextul mondial, dominat de desfășurarea Războiului Rece, a blocat aderarea României și a altor state la ONU. Abia la 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluția nr. 995 (X), primirea României, alături de alte 15 state, în organizația mondială. Celelalte 15 state sunt: Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Finlanda, Spania, Ungaria, Iordania, Irlanda, Italia, Laos, Libia, Nepal, Portugalia şi Sri Lanka.  

Ilustratele maxime sunt obliterate cu ştampila prima zi, iar tipărirea cărţilor poştale s-a făcut la FullColor, Bucureşti.

Ilustrată maximă "70 de ani de la fondarea ONU"

Ilustrată maximă "70 de ani de la fondarea ONU"-verso

Ilustrată maximă "60 de ani de la aderarea Românie la ONU"

2. Emisiunea comună cu Brazilia ce are ca temă personajul biblic „Eva” reprezentat în două viziuni sculpturale. Clic aici pentru detalii.

Marca poştală cu valoarea nominală de 1,00 leu prezintă sculptura „Eva”, o lucrare din bronz, realizată in anii '30 de sculptorul român Gheorghe Leonida şi aflată în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României.

Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, în 1892 (1893, după alte surse), fiind penultimul dintre cei unsprezece copii ai unei familii celebre. Gheorghe Leonida a fost fratele inginerului român Dimitrie Leonida şi al primei femei inginer din lume, Elisa Leonida Zamfirescu. Întrucât tatăl său, ofiţer de carieră, a fost nevoit să plece din Galaţi, Gheorghe Leonida a absolvit liceul la Bucureşti, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. A debutat la un salon naţional, în anul 1915. După Primul Război Mondial şi-a continuat studiile în Italia, iar în anul 1925 s-a mutat la Paris. Recunoaşterea în lumea artei i-a venit odată cu lucrarea „Reveil”, un nud expus la Saloanele de Artă de la Roma şi Paris. Lucrările lui Gheorghe Leonida au fost apreciate de suveranii României, astfel încât acesta a devenit unul dintre sculptorii oficiali ai Casei Regale. A intrat, însă, în istorie, atunci când a fost cooptat de mentorului său, Paul Landowski, în echipa care a realizat statuia Cristos Mântuitorul (Cristo Redentor) de la Rio, fiind angajat să sculpteze capul Mântuitorului. Începută în 1926, întreaga lucrare a fost finalizată în 1931 şi a devenit în timp un adevărat simbol al Americii Latine. Cu o înălţime totală de 38 de metri (numai capul are 3,75 metri) şi o greutate de 1.145 de tone, Cristo Redentor este considerată una dintre minunile lumii moderne. Întors în România, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze. A murit în primăvara anului 1942, căzând de pe acoperișul casei familiei sale din București, în timp ce culegea flori de tei. Lucrările sale sunt expuse, cele mai multe, la Castelul Bran şi Muzeul Național de Artă, dar și în alte muzee din București.

Ilustratele maxime sunt obliterate cu ştampila prima zi, iar tipărirea cărţilor poştale s-a făcut la FullColor, Bucureşti.

Ilustrată maximă "Eva", sculptură de Gh. Leonida

Ilustrată maximă "Eva",-detaliu al sculpturii lui Gh. Leonida

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Maramureş

Trebuie să mărturisesc că aştept cu interes emisiunile filatelice din ciclul "Descoperiţi România" pe care furnizorul român de produse filatelice le pune în circulaţie cam de două ori pe an. Despre prima serie am scris aici. La data de 4 iulie 2014 a fost pusă în circulaţie a doua parte din acest ciclu, care este dedicată Maramureşului. Emisiunea se compune din patru mărci poştale, machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă şi bloc de 4 timbre. Au fost realizate şi patru aşa zise ilustrate maxime (obliterarea s-a făcut cu ştampila prima zi care s-a aplicat la Bucureşti). Boală incurabilă la Romfilatelia. Valorile nominale şi imaginile timbrelor sunt următorele:
- 2,00 lei, Turnul Ştefan din Baia Mare;
- 3,30 lei, Troiţa din Berbeşti;
- 8,10 lei, Biserica de lemn din Sat Şugatag;
- 14,50 lei, Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Minicolile de 5 timbre şi o vinietă

Cu fiecare marcă poştală am realizat ilustrate maxime. Pentru obliterare am apelat la oficiile poştale din localităţile în care se găsesc obiectivele reprezentate pe timbre. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Lucky superstar, Bucureşti.

1. Turnul Ştefan este turnul-clopotniță al fostei biserici parohiale cu hramul "Sfântul Rege Ștefan" din Baia Mare. Prima atestare documentară a acestei biserici, de rit romano-catolic, datează din 1347, însă construcția a fost inaugurată oficial abia în 1387. Turnul este construit din piatră masivă şi a fost ridicat la inițiativa principelui Ioan de Hunedoara. Construcția turnului începe după anul 1446, fiind finalizată abia în 1468.
Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi de la Oficiul Poştal Zonal Baia Mare (fost OPRM), la data de 16.08.2014 (în calendarul romano catolic Sfântul Rege Ştefan este prăznuit la 16 august). S-a realizat astfel atât concordanţa de loc, cât şi o frumoasă concordanţă de timp. 

Ilustrată maximă "Turnul Ştefan"

2. Troiţa (Crucea) din Berbeşti este unul din monumetele impunătoare existente la intrarea în această localitate. Există mai multe legende cu privire la cei care au ridicat Crucea. Troița mai este numită a Rednicenilor, o familie de nobili din Giulești și se presupune că a fost construită cu ajutorul episcopului Atanasie Rednic în secolul al XVIII-lea.

S-a aplicat ştampila de zi a Agenţiei Poştale Berbeşti, din data de 14.08.2014 (dată folosită pentru a marca Adormirea Maicii Domnului, marea sărbătoare a Creştinătăţii).

Ilustrată maximă "Troiţa din Berbeşti"

3. Biserica de lemn din sat Şugatag datează din anul 1642 şi are hramul Sfânta Cuvioasă Paraschieva. A fost construită din lemn de stejar, pe temelia unei alte biserici şi se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Unele fragmente ale picturii interioare se păstrează în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschieva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. 

Obliterarea s-a făcut în ziua de 14.10.2014 (hramul bisericii), la Ghişeul Poştal Sat-Şugatag.

Ilustrată maximă "Biserica de lemn din Sat-Şugatag"

4. Cimitirul Vesel din Săpânţa este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Obliterarea: ştampila de zi a Ghişeului Poştal Săpânţa, având data de 14.08.2014. Am ales această zi, pentru că în perioada 14-16 august 2014 a avut loc a 5-a ediţie a festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", eveniment care se desfăşoară, în fiecare an, la Săpânţa. 

Ilustrată maximă "Cimitirul Vesel din Săpânţa"

Sursa de documentare o constituie "ro.wikipedia.org"

Să auzim de bine!

Alex M

Sfinţii Martiri Brâncoveni

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română. Se are astfel în vedere sublinierea rolului esenţial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii pentru viaţa Bisericii lui Hristos şi pentru întărirea duhovnicească a fiecărui creştin. De asemenea, împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfetnicul reprezintă un prilej de pioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de reflecţie asupra moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti. Mai multe puteţi citi aici.

În acest cotext, sâmbătă 16 august a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică intitulată "300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni" compusă din trei mărci poştale, trei ilustrate maxime şi un bloc de trei timbre nedantelate care se vinde condiţionat, adică într-un album împreună cu un plic Prima Zi. Timbrele au un foarte bun potenţial maximafil şi sunt editate în coli de 32 de bucăţi şi minicoli de 6 mărci poştale, cu manşetă ilustrată.  

Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei are ca imagine portretul lui Constantin Brâncoveanu (gravură din sec al XIX-lea) şi Vulturul Valah ce se găseşte şi în grafica Stemei Ţării Româneşti din vremea domnitorului.

Notă.

Iată cum descrie furnizorul român de produse filatelice acest timbru. 

Este cu adevărat "produs exclusiv, concept Romfilatelia". Salariaţii firmei respective poate vor afla, cu timpul, ce este "efigia"!!? Din păcate greşeala a fost preluată şi de mijloacele media româneşti care au publicat comunicatul. Din fericire, textul în limba engleză mai îndulceşte situaţia, folosind termenul emblem. Poate ne spune machetatorul ce a vrut să reprezinte.


Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este reprezentată Icoana de la Sfânta Mănăstire Hurezi care îi înfăţişează pe Sfinţii Martiri Brâncoveni. 



Marca poştală cu valoarea nominală 14,50 lei (din nou această valoare inutilă serviciilor poştale) reprezintă Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (ultima ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu) şi efigia Domnitorului.



Câteva ilustrate maxime realizate la Oficiul Poştal Bucureşti 37, acolo unde am putut folosi Ştampila Prima Zi.

Monedă din aur Anul comemorativ al
Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Biserica Sfântul
Gheorghe Nou, Bucureşti. Realizare personală.

Stema Ţării Româneşti în timpul domniei lui
Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Triplă concordanţă. Realizare personală.

Icoana de la Sfânta Mănăstire Hurezi. Realizare personală.

Statuia lui Constantin Brâncoveanu amplastă în curtea Bisericii
Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. Realizare personală.

Biserica Sfântul Gheorghe Nou, gravură de Auguste Raffet, 1837.
Această ilustrată maximă este realizată sub egida AFB,
prin eforturile stăruitoare ale d-lui. dr. I. Daniliuc

Postez, în continuare, şi cele trei ilustrate maxime din compunerea acestei emisiuni filatelice. Se găsesc în magazinele filatelice, la preţul de 51 de lei. Fără comentarii!




Ultima informaţie: la OP Bucureşti 13, în ziua de 21 august, doritorii pot folosi ştampila ocazională a cărei amprentă o vedeţi mai jos. Macheta a fost realizată de dl. dr. Ion Daniliuc. 

Să auzim de bine!
Alex M