Cărți poștale maxime din Botoșani

La 21 ianuarie a.c., Romfilatelia a pus în circulație, după patru ani, o nouă emisiunea de mărci poștale din ciclul „Orașele României” dedicată orașului Botoșani. Este a cincea serie de timbre din acest ciclu interesant, care a început în anul 2014 cu Arad și a continuat cu Alba Iulia – 2015, Brașov și Cluj Napoca – 2016. Nu putem găsi vreo logică în planificarea acestor emisiuni, atât privind data punerii în circulație (într-un an au fost două emisiuni, iar în trei ani niciuna), cât și alegerea orașului (până anul acesta au fost preferate numai orașe din Transilvania)!

Orașele României au fos subiectul și altor două cicluri care se referă explicit la o localitate: „Atestare documentară” , cu opt emisiuni începând din 2008 până în prezent (Iași, București de două ori, Oradea, Sibiu, Mediaș, Brăila și Timișoara) și „Orașe Dunărene” (o emisiune – Tulcea – în anul 2014).

Remarcăm faptul că sunt orașe importante pe care Romfilatelia nu le-a luat în considerare pentru a le dedica o emisiune filatelică (Târgoviște, Drobeta-Turnu Severin, Galați-oraș dunărean, atestat documentar acum 575 de ani, Constanța, Craiova, Focșani, Bistrița și multe altele).

Emisiunea ce prezintă Botoșaniul se compune din patru timbre, machetate în coli de 32 de timbre și minicoli de 5 și o vinietă. Tirajul total este de 61.384 timbre, din care 52% s-au repartizat poștei, restul fiind destinat filateliștiolr. Au mai fost editate 225 de plicuri prima zi și 211 albume filatelice. Pe fiecare marcă poștală este reprezentat un obiectiv din Botoșani, precum și stema Municipiului.

 Ilustrate maxime realizate

1. Cu timbrul avînd valoarea nominală 1,40 lei (Mănăstirea Popăuți)

Mănăstirea Popăuți a fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul mănăstirii a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929 și este alcătuit din Biserica "Sf. Nicolae" - Popăuți și Turnul clopotniță. Biserica este construită în stilul moldovenesc, acest lucru fiind vizibil atât în planul și dispunerea încăperilor bisericii, cât și în sistemul de construcție a turlei naosului și a decorațiunilor exterioare. Este zidită din piatră, în formă de cruce. Zidurile au grosime de peste un metru, iar intrarea în biserică se face prin ușa cu ancadramente gotice aflată pe partea de sud a  pronaosului. Turnul clopotniță are înălțimea de 17 metri, este zidit din piatră brută, cioplită numai la colțuri și la chenarele ușilor și ferestrelor și are trei etaje și acoperiș de șindrilă. Turnul avea o multiplă funcționalitate, el servind și ca adăpost în caz de pericol. În acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care putea fi ridicată. La cel de-al treilea etaj se afla clopotnița, aici existând patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale.

2. Cu timbrul având valoarea nominală 1,90 lei (Primăria și stema Municipiului)  

Clădirea Primăriei Botoșani a fost construită la sfârșitul sec. XVIII și a fost restaurată între 1906-1914. La mijlocul sec. XVIII a devenit sediul Tribunalului unde in perioada octombrie 1864 - martie 1865 Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist. Primăria Orașului Botoșani se află în această clădire încă din anul 1851. Pe atunci Domnitorul Moldovei, Grigori Ghica, a donat o casă Euforiei (denumire dată instituțiilor administrative de utilitate publica din trecut) aflată chiar pe locul unde astăzi este primăria. 

Stema Municipiului Botoșani a fost adoptată de Guvernul României în ședința din 3 martie 2010, prin Hotărârea de Guvern numărul 157 publicată în Monitorul Oficial Partea I numărul 152 din 9 martie 2010. Stema se compune dintr-un scut triunghiular francez antic, cu marginile rotunjite. În vârful scutului, pe un câmp roșu, se află un păun de aur conturnat, cu coada desfacută. În partea superioară a scutului pe un câmp argintiu, se află Crucea Sfântului Gheorghe, de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri crenelate. Păunul din parte inferioară semnifică statutul unic al târgului medieval Botoșani, acela de apanaj al Doamnei Moldovei, fiind prezent încă din Evul Mediu pe sigiliul orașului. Crucea Sfântului Gheorghe face referire la Sfântul patron al orașului Botoșani, fiind hramul bisericii ridicate de Petru Rareș în centrul târgului medieval.

3. Cu timbrul având valoarea nominală 5 lei (Muzeul Județean de Istorie)

Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Clădirea a fost construită înainte de Primul Război Mondial, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziţie la parter şi la etaj, cu două secţii – istorie şi arheologie – în care se prezintă vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate. Începuturile muzeului se regăsesc în decembrie 1955, când a fost inaugurat Muzeul Raional sub conducerea profesorului Mircea Popescu. Patrimoniul muzeului cuprinde: arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase de ceramică pictată din cultura Cucuteni; ceramică şi podoabe dacice de la Stânceni, Strahotin); numismatică (monede romane, tezaure monetare din epoca medievală); istorie (documente, hărţi, arme, piese de harnaşament, peceţi, obiecte de podoabă din aur şi argint din epoca medievală, precum şi documente, costume de epocă, instrumente de măsură, instrumente muzicale, fotografii originale, ilustrate de epocă şi obiecte aparţinând unor personalităţi botoşănene din epoca modernă şi contemporană). În muzeu este înfăţişată, deopotrivă, şi latura istorico-culturală a societăţii româneşti, prin fotografii şi obiecte ce au aparţinut unor personalităţi precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză sau Octav Băncilă.

4. Cu timbrul având valoarea nominală 19 lei (Casa Memorială „Nicolae Iorga”)

Casa memorială „Nicolae Iorga" este locul în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de personalitatea ilustrului istoric Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieţii sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituţii de învăţământ din Europa  (Sorbona, Cambridge, Roma)  şi un mare număr de cărţi scrise de Nicolae Iorga, multe în ediţii princeps, precum şi ziare şi reviste pe care le-a editat şi îndrumat conturează dimensiunea extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalităţi  ale culturii româneşti şi universale. În cele două încăperi ocupate de Zulnia Iorga şi de cei doi copii ai săi, Nicolae şi George, este prezentată o reconstituire de epocă. Celelalte două încăperi sunt afectate unei expoziţii foto - documentare şi unei săli multifuncţionale unde sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga. În prima dintre acestea este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziţionată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior, datând din ultimele decenii ale secolului trecut, aparţinând unei familii cu un venit modest, dar cu un trecut prosper, timp în care s-au acumulat o serie de bunuri, provenind din agoniseală proprie sau moştenite de la familiile avute din care proveneau părinţii istoricului. În camera copiilor, pasiunea cititului de care era stăpânit fiul cel mare - Nicolae - este sugerată de o etajeră cu cărţi, o masă de scris, un sfeşnic cu lumânare. Martoră a primei lecturi, această încăpere beneficiază şi ea de o descriere amănunţită în cartea autobiografică a marelui istoric intitulată „O viaţă de om aşa cum a fost".

Să auzim de bine!

AlexM

Ilustrate maxime din Brăila

Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane. Mai târziu, este menționată ca Brayla, într-un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav, Voievodul Țării Românești și Ban de Severin (Vlaicu Vodă), într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Acest act constituie prima atestare documentară a orașului, Brăila fiind al treilea oraș ca vechime al țării, după Câmpulung în anul 1300, (alte surse menționează anul 1292 și chiar 1215) și Curtea de Argeș în 1336. Orașul a fost ocupat de turci în perioada 1538-1540 și ajunge raia, de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului al XX-lea, când a devenit un important port din România, fiind accesibil și navelor maritime de dimensiuni mici și medii.

Cu prilejul aniversării celor 650 de ani ai Brăilei, Romfilatelia a pus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă din cinci timbre, care au următoarele imagini:

            - Ceasul baroc din centrul istoric (2,20 lei);

            - Catedrala „Nașterea Domnului” (3,50 lei);

            - Fântâna cinetică (4 lei);

            - Teatrul „Maria Filotti” (4,50 lei);

            - Casa memorială „Panait Istrati” (15 lei).

De asemenea, pe fiecare marcă poștală se găsește și stema actuală a Municipiului Brăila.

Au mai fost editate două plicuri prima zi și un album filatelic. 

Detalii despre această emisiune găsiți aici.

1. Una dintre cele mai reprezentative construcții ale Brăilei este Ceasul Public din Piața Traian, ridicat in anul 1909 de către firma cehă Carol Sakar. Construcția are peste 11 m înălțime, fiind executată în stil baroc. Realizarea lui s-a bazat pe donația testamentară a  lui Petru Naum care, în 1898, a lăsat municipalităţii, prin testament, 8.000 de lei aur pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”. Mecanismul propriu-zis a fost făcut la Munchen, de firma Johann Neher. Este vorba despre un mecanism cu greutăţi proiectat să se armeze odată la trei zile. Din cauza structurii de rezistenţă a turnului de susţinere, sistemul de greutăţi nu poate face cursa completă, astfel că orologiul, cu patru cadrane, trebuie întors mai des, odată la 24 de ore.

De la început, orologiul-turn a fost considerat o piesă de mobilier urban foarte rară, deoarece în epocă ceasurile publice se montau fie în turnurile bisericilor, fie pe alte construcţii administrative, fiind arareori construite ca obiective de sine stătătoare. 

Ilustrată maximă „Ceasul baroc din Piața Traian”

2. Catedrala „Nașterea Domnului”.

In anul 1964, în Postul Mare, în Brăila s-a demolat măreața biserică „Sfânta Sofia” construită după modelul Catedralei din Timișoara. Spațiul unde a fost amplasată această biserică a fost oferit, de către conducerea provizorie a județului si municipiului din 1990, pentru construirea unei noi biserici. Piatra de temelie a noului lăcaș de cult a fost așezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii Domnului. Catedrala este construită în stil neobizantin, în cruce cu braţe inegale, cu două coruri. Edificiul este acoperit cu tablă de cupru lăcuit, are lungimea de 42 de metri și înălţimea de 46 de metri la turla mare, fiind înzestrat cu cinci clopote acţionate electric. Fiind ridicată imediat după evenimentele din decembrie '89, i se mai spune şi „Catedrala Libertăţii".

Ilustrată maximă „Catedrala Nașterea Domnului”

3. Fântâna cinetică se află situată în centrul municipiului Brăila și reprezintă unul dintre cele mai însemnate obiective turistice ale localității. A fost realizată de sculptorul Constantin Lucaci, cunoscut pentru îndemânarea sa de a realiza sculpturi în oţel inoxidabil.

Monumentul înfăţișează două palme care se mișcă și se unesc apoi într-un căuș. Fântâna mobilă din oţel inoxidabil, perfect polizat, a fost turnată la Uzina Progresul Brăila, fiind inaugurată în anul 1989.

Ilustrată maximă „Fântâna cinetică”

4. Teatrul „Maria Filotti”, cunoscut și sub numele vechi de Teatrul Rally.
Datând din jurul anilor 1840, clădirea teatrului a avut, inițial, destinația de han. După ce a ars în incendiul din 1859, reconstruită, va cunoaște numeroase transformări. Finalizarea construcției și inaugurarea Teatrului Rally a avut loc în 1864. Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalități de prestigiu ale artei europene, printre care și George Enescu, au oferit reprezentații memorabile publicului brăilean la Teatrul Rally. A fost de asemenea o perioadă bogată în reprezentații teatrale, susținute de trupele de teatru ale lui Costache și Iorgu Caragiale, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase ș.a. După spectacolul dat în onoarea Domnitorului Carol, din 1878 va purta și denumirea de Teatrul Regal. Hariclea Darclée debutează aici în 1881. În anul 1900 teatrul trece în proprietatea lui Dumitru Ionescu (afacerist de succes, consilier, președinte al consiliului județean, deputat, senator, primar al Brăilei în perioada 1906-1910 - unul dintre cei mai mari filantropi ai orașului). Acesta cedează prin testament clădirea către primărie și după moartea sa, în 1919, aceasta devine Teatrul Comunal. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primește numele actriței Maria Filotti, care a debutat pe scena sa în 1905 în rolul Giocondei. Declarată monument istoric, clădirea este inclusă în patrimoniul UNESCO.

Ilustrată maximă „Teatrul <Maria Filotti>”

5. Casa memorială „Panait Istrati” face parte din patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.

A fost înființată în 1984, cu prilejul centenarului scriitorului, născut în Brăila la 10.08.1884 (d. 16.04.1935). Se află într-o clădire aflată în Grădina Publică, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea cu destinație administrativă (Casa Grădinarului) unde, în a doua jumătate a secolului XIX-lea, trăia grădinarul care se ocupa de spaţiile verzi din  Brăila. Cu toate că Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinaţie deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spaţiul din vecinătatea casei pentru contemplarea Dunării şi a împrejurimilor. În plus, nici una din clădirile în care a locuit scriitorul, nu s-a păstrat. Aici sunt valorificate expoziţional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate, în cea mai mare parte, de la ultima soţie a scriitorului, Margareta Istrati. 

Ilustrată maximă „Casa memorială <Panait Istrati>” 

6. Stema Municipiului Brăila a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1.544 din 18 decembrie 2002.

Descrierea stemei

Stema municipiului Brăila, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut cu baza curbată.

Pe fond albastru, o cetate crenelată, de argint, având poarta închisă, cu două turnuri laterale rotunde deasupra construcţiei.

Între cele două turnuri se află o acvilă cruciată de aur privind spre dreapta, cu aripile întinse, ciocul roşu şi ţinând în gheare, de asemenea roşii, o semilună de argint, cu colţurile în sus.

În câmpul inferior, un brâu undat, de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificaţia elementelor însumate

Construcţia simbolizează vechea cetate a Brăilei.

Brâul reprezintă fluviul Dunărea.

Acvila cruciată care ţine în gheare semiluna simbolizează victoriile românilor în confruntările cu Poarta otomană.

Turnurile crenelate, în număr de şapte, conferă localităţii rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.

Ilustrată maximă
„Stema municipiului Brăila”

Să auzim de bine!
Alex M

Sfintele Paşti la Putna.

Într-o postare anterioară am prezentat emisiunea de mărci poştale Sfintele Paşti 2016 şi aţi putut vedea ilustratele maxime reprezentând Florile Paştelui, la care am folosit  ştampila prima zi din Bucureşti.

Iată acum trei cărţi poştale maxime realizate cu celelate timbre ale emisiunii, având ca imagini obiecte de cult aflate în patrimonial Mănăstirii Putna, astfel:

- Icoana Răstignirii (pe timbrul cu valoarea nominală de 1leu) de pe  iconostasul bisericii voievodale, pictată în perioada 1771 – 1773 din porunca mitropolitului Iacov al Moldovei;

- Scena Răstignirii Domnului, aflată pe crucea de mână dăruită de mitropolitul Sava schitului Sinești, în anul 1698 (pe timbrul coliţei dantelate cu valoarea de 8 lei).

Obliterarea s-a făcut la data de 29.04.2016 cu ştampila de zi a oficiului poştal Putna, prin amabilitatea doamnei diriginte Maria Cenuşă. Astfel am realizat atât concordanţa de timp, pentru că Sfintele Paşti a fost la 1 mai, cât şi pe cea de loc.

Cărţile poştale sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă “Icoana Răstignirii”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

2. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată”. 

 3. Ilustrată maximă “Cruce de mână sculptată, detaliu”. Imaginea este obţinută de la Mănăstirea Putna.

Voi reveni, în curând, şi cu alte piese realizate la Putna.

Să auzim de bine!

Alex M

Filatelie la Putna

Duminică, 10 iulie, s-au împlinit 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna. Puteţi afla lucruri foarte interesante despre „Mănăstirea cea dragă” a Sfântului Ștefan cel Mare accesând pagina de internet http://www.putna.ro/, de unde am preluat şi vă supun atenţiei următorul paragraf:

<<În Letopisețul anonim al Moldovei, se spune că după cucerirea Cetății Chilia, în luna ianuarie 1465, Ștefan cel Mare s-a întors cu toată oastea la Suceava, poruncind mitropolitului, episcopilor și tuturor preoților „să mulțumească lui Dumnezeu pentru ce i-a fost dăruit lui...”. Nu se precizează aici cum anume trebuia să se concretizeze această mulțumire, dar, având în vedere importanța pe care o acorda voievodul însuși acestei victorii, este de presupus că ea urma să fie pe măsura evenimentului. Lucrurile se lămuresc, de altfel, în Analele putnene și în Cronica moldo-polonă, unde, imediat după relatarea izbânzii de la Chilia, se menționează foarte lapidar că la 10 iulie 1466 Ștefan-vodă a început să zidească Mănăstirea Putna, cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”>>.

La această aniversare, Romfilatelia a pus în circulaţie emisiunea de mărci poştale Sfânta Mănăstire Putna, 550 de ani. Pentru detalii daţi clic aici.

Cu acest prilej, am avut parte şi de o surpriză plăcută. Ştampila prima zi a emisiunii a funcţionat la… Oficiul Poştal Putna. De asemenea, şi la emisiunea din 10 iunie dedicată Festivalului Internaţional de Teatru ştampila s-a găsit la locul evenimentului, la Sibiu. 
Sper ca fenomenul să fie ireversibil şi chiar să se perfecţioneze, prin alţi doi paşi care ar mai trebui făcuţi:

1. Pentru emisiunile poştale ce sunt compuse din timbre cu subiecte diferite să se confecţioneze ştampile prima zi potrivite fiecărui subiect. De exemplu, seria Sfintele Paşti din acest an are două timbre cu subiecte total diferite: unul reprezintă Icoana Răstignirii (ştampila emisiunii "se potriveşte"), iar celălalt are ca imagine aşa numitele flori ale Paştelui (pentru care ar fi fost necesară o ştampilă adecvată). 
http://filatelialmate.blogspot.ro/2016/03/ilustrate-maxime-cu-florile-pastelui.html

2. Ar trebui asigurat accesul tuturor doritorilor la ştampila prima zi, indiferent de locul unde aceasta funcţionează. Aici ar trebui să fie implicate:

            - Romfilatelia, care să publice, cu mult timp înainte, imaginile timbrelor, amprentele ştampilelor prima zi şi locul unde sunt puse la dispoziţia publicului.

            - Poşta Română, pentru stabilirea unui regim flexibil de utilizare a ştampilelor prima zi. În martie 2013 am sugerat Ministerului Comunicaţiilor o variantă în acest sens: 10 zile lucrătoare ştampila să rămână la OP respectiv, 30 de zile să fie la Oficiul Judeţean de Poştă şi, apoi, 3 luni la Centrala Poştei Române. Inutil să vă spun că nu am primit niciun răspuns!

Administraţiile poştale din multe state europene au adoptata un asemenea mod de lucru pe care îl consideră normal. În primul rând este o chestiune de respect faţă de cei care îndrăgesc filatelia!

Revenim la emisiunea noastră. Cu sprijinul total al doamnei Maria Cenuşă, diriginta OP Putna, am primit un plic şi o ilustrată, ambele francate cu timbrul de 3 lei al emisiunii şi obliterate cu ştampila prima zi. Vă mulţumesc foarte mult, doamnă!

Plic prima zi, realizat de OP Putna

Carte poştală ilustrată

Carte poştală ilustrată-verso

Romfilatelia a pus în vânzare două cărţi poştale maxime reprezentând Mănăstirea Putna, pe care le prezint în continuare.
1. Pentru prima piesă s-a folosit marca poştală de 3 lei, pe care este prezentată Mănăstirea (gravură acvaforte de Antoine Kaindl ,1927), alături de o icoană pictată în atelierele Putnei, înfăţişându-l pe Ştefan cel Mare, ţinând în mână macheta mănăstirii. Cartea poştală reproduce o litografie din anul 1851 (Vezi textul complet de pe spatele ilustratei).

2. A doua ilustrată maximă este realizată cu timbrul de 15 lei, cuprinzând imaginea actuală a Bisericii Mănăstirii, iar cartea poştală reproduce cromolitografia după acuarelă de Franz Xavier Knapp (1870).

* * *

Cele două cărţi poştale maxime sunt plăcute ochiului dar, în opinia mea, nu sunt perfecte, deoarece:

- ştampila prima zi nu are o imagine specifică subiectului emisiunii, fiind neexpresivă; 

- cărţile poştale folosite ca suport au imagini ale Mănăstirii din alte perioade faţă de cele de pe timbre.

Să auzim de bine!

Alex M

Turnuri cu ceas pe ilustrate maxime româneşti

În trimestrul 3 al anului trecut, la 3 octombrie, a fost pusă în circulaţie o serie de timbre intitulată "Turnurile timpului, turnuri cu ceas". Emisiunea se compune din şase mărci poştale pe care sunt reprezentate tot atâtea turnuri cu ceas construite în ţara noastră, astfel:
- Turnul Primăriei din Oradea - pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei;
- Turnul trompeţilor din Mediaş - pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei;
- Turnul cu ceas al Palatului Culturii din Iaşi - pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei;
- Turnul Palatului Comunal din Buzău - pe timbrul cu valoarea nominală de de 3,60 lei;
- Turnul Casei Sfatului din Braşov - pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei;
- Turnul Central al Castelului Peleş - pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei.
Machetarea s-a făcut în coli de 32 de mărci poştale şi blocuri (minicoli?) de patru timbre.

Blocurile de patru timbre ale emisiunii

Imaginile timbrelor le-am prezentat şi într-o altă postare.

Ştampila prima zi are un desen tematic sugestiv dar, din păcate, a funcţionat doar la Bucureşti. Fac această afirmaţie întrucât, după părerea mea, serviciile filatelice de calitate presupun şi confecţionarea, în situaţii de acest fel, de ştampile prima zi în fiecare localitate prezentă, într-un fel sau altul, pe mărcile poştale. Îmi dau seama că o asemenea cerinţă este, acum, o utopie, furnizorul român de timbre nefiind capabil s-o înţeleagă. Dar nici forurile de conducere ale filateliei (F.F.R. şi comisiile de specialitate) nu se străduiesc pentru a încerca intrarea în normal. Şi nu doar în această situaţie ele lâncezesc! Sunt atâtea de reparat în filatelia românească şi peste tot...tăcere!! Când se va RESPECTA STATUTUL F.F.R.? Se găsesc acolo unele obligaţii cum ar fi: 
"f) să  stabilească şi să  menţină contacte strânse cu administraţia poştala naţională şi Uniunea Postală Universală, să  reprezinte şi să  apere în faţa acestora interesele colecţionarilor aparţinând membrilor afiliaţi;" (am reprodus din art.9 al Statutului, pe care îl puteţi găsi pe pagina de internet, decedată de ani de zile, a F.F.R.).

Ştampila prima zi

Revenim la turnurile noastre. În situaţia arătată mai sus, bineînţeles că nu am realizat ilustrate maxime folosind ştampila prima zi "oficială" şi am apelat la serviciile oficiilor poştale din ţară. 

1. Palatul Primăriei din Oradea a mai fost reprezentat pe un timbru din emisiunea "Oradea - 900 de ani de atestare documentară" despre care am scris aici. Turnul Primăriei are o înălţime de aproape 50 m. şi este prevăzut cu 4 nivele principale. La nivelul I  se află mecanismul orologiului  - numit „ceasul mamă". Orologiul de la cota cea mai înaltă cântă la ore fixe „Marşul lui Iancu" şi a fost construit în anul 1904. El a supravieţuit celor două războaie mondiale, iar acoperişul şi zidul turnului au supravieţuit incendiilor din 1917 şi 1944. Cadranul ceasului păstrează şi azi urme de gloanţe din timpul războiului din 1944. Nivelul al II-lea prezintă o panoramă de la 33,85 m. În anul 1904 s-a mutat, la acest nivel, „punctul de observare a incendiilor pentru oraş”, Nivelul al III-lea, aflat la 40,25 m, are montat pe parapetul balconului mai multe ciocane uriaşe funcţionale, care bat de câte trei ori la fiecare sfert de oră. În sfârşit, nivelul al IV-lea oferă posibilitatea observării în detaliu a obiectivelor turistice din zona centrală a oraşului cu ajutorul unui telescop. Sursa: http://www.oradea.ro/pagina/turnul-primariei

Ilustrata maximă reprezentând Turnul Primăriei din Oradea este obliterată cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Oradea 1, la data de 16.12.2014. Mulţumesc doamnei diriginte pentru sprijinul acordat. Cartea poştală a fost tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.

Ilustrată maximă "Turnul Primăriei din Oradea"

2. În centrul medieval al Mediaşului se afla o biserică evanghelică cu hramul Sfintei Margareta, atestată documentar în anul 1414. În urma marii invazii turceşti din 1438, care a afectat profund şi această aşezare, fortificaţia de apărare din jurul bisericii a fost întărită cu un zid dublu, precum şi cu mai multe turnuri de apărare. Acest complex de fortificaţii s-a păstrat până în zilele noastre. În anul 1550 Mediaşul este ridicat la rangul de oraş (civitas) şi, în consecinţă, turnul bisericii a fost înălţat cu trei etaje. De sus, din vârf, trâmbiţaşul oraşului anunţa pericolele ce ameninţau burgul (invazii, incendii, inundaţii). De aici vine şi numele turnului, Turnul Trompeţilor sau Trâmbiţaşilor. Turnul are o înălţime de 68 m şi o înclinaţie faţă de axa verticală de 2,28 m. Înclinarea s-a produs ca urmare a greutăţii suplimentare datorată supraînălţării sale cu etajele superioare. Turnul Trompeţilor se află în topul primelor zece clădiri înclinate din lume.

Pentru mai multe informaţii daţi clic aici şi aici.

Ilustrata maximă având ca imagine acest turn este obliterată cu ştampila ocazională dedicată aniversării a 600 de ani de existenţă a Bisericii Sfânta Margareta. Ştampila a fost aplicată la Oficiul Poştal Mediaş 1, la data de 27.11.2014.

Ilustrată maximă "Turnul Trompeţilor"

Ilustrată maximă "Turnul Trompeţilor" - verso

3. Palatul Culturii, recunoscut ca simbol al oraşului Iaşi, a fost construit in stil neogotic şi a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială. Clădirea a fost inaugurată pe 11 octombrie 1925 şi a servit drept Palat Administrativ şi de Justiţie pâna în 1955, când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituţii culturale ale oraşului, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal “Moldova” Iaşi. La faima Palatului Culturii a contribuit şi ceasul din turnul clădirii. Acesta este structurat pe 3 nivele, are 8 clopote si 3 cadrane. De fiecare dată când bate ora fixă, cele 8 clopote acompaniază ceasul. În tehnica de specialitate, un asemenea mecanism se numeste carillon. Cadranele au diametrul de 3.25 m şi sunt decorate cu mici vitralii, reprezentând cele 12 zodii. Câte doi plăieşi în costume naţionale, zugrăviţi pe zidul turnului, stau de strajă încadrând ceasornicul, după modelul oştenilor pictaţi la Castelul Peleş. Atât vitraliile, cât şi crenelurile în formă de cruce ale turnului sunt luminate electric în cursul nopţii. Cele 8 clopote reproduc, la fiecare oră exactă, "Hora Unirii”. Melodia este înregistrată pe un tambur cu 69 de ştifturi.

Sursa informaţiilor o găsiţi dând clic aici.

Ilustrata maximă pe care o prezint mai jos a fost realizată cu sprijinul extrem de amabil şi profesionist al domnului Florin Patapie, căruia îi mulţumesc şi pe această cale. Pentru obliterare s-a folosit ştampila de zi a Oficiului Poştal Iaşi 8 din data de 03.10.2014 (prima zi a emisiunii). 

Ilustrată maximă 
"Turnul cu ceas al Palatului Culturii din Iaşi"

Ilustrată maximă "Turnul cu ceas al Palatului Culturii din Iaşi" - verso

4. Palatul Comunal din centrul orașului Buzău serveşte drept sediu al Primăriei și Consiliului Local. A fost construit în perioada 1899-1903, la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu. Această bijuterie arhitectonică a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepţia s-a făcut la 16 decembrie 1903 în prezenţa Regelui Carol I şi a Principelui Ferdinand. La eveniment au participat şi alte personalităţi ale vremii, precum Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman. Turnul are înălţimea de 20 m, iar ceasul a fost instalat în 1903.

Ilustratele maxime cu acest turn le-am obliterat cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Buzău 1, chiar la data apariţiei timbrelor (3 octombrie 2014). În acea perioadă eram la Buzău, oraşul în care m-am născut, şi am găsit tot sprijinul la domnul diriginte al oficiului, căruia îi mulţumesc.

Ilustrată maximă "Buzău, Turnul Palatului Comunal"

Ilustrată maximă "Buzău, Turnul Palatului Comunal" - verso

Ilustrată maximă "Turnul Palatului Comunal din Buzău"

Ilustrată maximă 
"Turnul Palatului Comunal din Buzău" - verso

5. Casa Sfatului este un important monument de arhitecturã din municipiul Brașov şi a fost, iniţial, doar un turn de supraveghere, ale cărui baze se aflau pe cele ale actualului turn. La 23 decembrie 1420 s-a încheiat un acord între Adunarea Districtului Țării Bârsei și breasla blănarilor, privind construirea Casei Sfatului. În acest document se menționează că reprezentanții acestei bresle permit celor nouă comune ale provinciei Țara Bârsei să-și construiască, deasupra bolții de vânzare a breslei, o camerã pentru acordarea dreptății și pentru ședințele magistratului. În timp, clădirii i s-au adăugat noi încăperi dar şi turnul, în care a fost instalat un ceas cu cadrane pe toate cele patru feţe. Ceasul bătea orele zilei împreună cu clopotul care, din 1690, este acţionat de mecanismul orologiului.

Cu sprijinul lui Alexandru Dumitrescu. căruia îi mulţumesc pentru eforturile depuse, am reuşit să obţin două ilustrate maxime, pe care le prezint mai jos.

Ilustrată maximă "Turnul Casei Sfatului, Braşov"
OBL.: Ştampila de zi, OP Braşov 1, 17.03.2015
C.P.I.: S.C. Faber Maximus Timişoara

Ilustrată maximă "Mecanismul ceasului dinTurn"
OBL.: Ştampila de zi, OP Braşov 1, 17.03.2015
C.P.I.: Tipărită la Copyline, Bucureşti

Să auzim de bine!

Alex M