Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (I)

“Apărarea pămîntului dacic de regele Decebal şi poporul său a fost un imn de iubire cum rar au mai înălţat popoarele moşiei lor ameninţate”                                                   VASILE PÂRVAN

La sfârşitul anilor ‘70 şi începutul anilor ‘80 ai secolului trecut au fost puse în circulaţie mai multe seturi de cărţi poştale semiilustrate având ca imagini scene de pe Columna lui Traian. Subiectul m-a atras şi am căutat să trec prin circuitul poştal fiecare carte poştală, pe traseele prezumtive de desfăşurare a acţiunilor militare. Cu piesele obţinute am montat un exponat, pe care îl voi prezenta în mai multe postări. Concepţia exponatului este arătată în Planşa întâi, pe care o vedeţi mai jos şi sub formă de text scris, în extras, dumneavoastră putând astfel să lecturaţi mai uşor partea care vă va ajuta să înţelegeţi modul de realizare a exponatului. 

PLANŞA ÎNTÂI

(Extras)

            Exponatul prezintă un studiu comparativ a două versiuni total diferite privind reconstituirea desfăşurării conflictelor daco-romane, astfel:

                        -prima versiune-cea "clasică” (şi cea mai cunoscută) porneşte de la primele ipoteze, emise de către Conrad Cichorius şi Eugen Petersen, iar itinerariul de bază al trupelor romane este cel din Banat, între Lederata(Baziaş) şi Tibiscum (Caransebeş), şi apoi prin Porţile de Fier ale Transilvaniei;

                     -a doua versiune, lansată de Radu Florescu în lucrarea “Strămoşii românilor.Decebal şi Traian” (Editura Meridiane, 1980) susţine că itinerariul principal  este cel dintre Sucidava(Corabia) şi Cumidava(Râşnov), situat pe  Limesul transalutan.

            Exponatul cuprinde, în cea mai mare parte, cărţi poştale cu imagini de pe columna lui Traian, circulate pentru fiecare variantă, în localităţi din zonele în care se presupune că s-au desfăşurat acţiunile respective .

PLANUL EXPONATULUI

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

NOTĂ

1.Grupul de patru cifre înscris, în general, în partea laterală -stânga sus - a unei cărţi poştale reprezintă, în ordine: războiul-actul-episodul-scena, în care:

                        - scena constituie unitatea de bază, caracterizată prin unitate de acţiune şi de décor; ea este împărţiă în secvenţe;

                        - episodul cuprinde mai multe scene şi are ca element comun zona operaţională şi acţiunea;

                        - actul cuprinde 4 episoade şi are în comun zona operaţională şi desfăşurarea continuă a mai multor acţiuni succesive.

2. Numerotarea scenelor de pe Columnă este arătată în partea laterală - dreapta sus - a unei cărţi poştale, astfel:       

                        - pentru versiunea “clasică” - număr scris cu cifre arabe (numerotarea folosită pentru copia Columnei aflată la Muzeul Naţional de Istorie a României);

     - pentru versiunea “Florescu” - număr scris cu cifre romane.                                                                                             

        

Sper că v-a plăcut!


Să auzim de bine!
Alex M

Ilustrate maxime cu flori.

La 22 august 2014 în Belarus a fost emisă seria “Grădina Botanică Centrală a Academiei Naţionale de Ştiinţe din Belarus. Flori”, compusă din patru timbre şi patru ilustrate maxime.

Grădina Botanică din Minsk a fost fondată în anul 1932. Ea îmbină caracteristicile atracţiilor urbane cu cele ale unui important centru cultural – educativ şi de educaţie ecologică. Totodată, este una dintre cele mai mari grădini botanice din Europa, atât prin exponatele sale (mai mult de 10.000 de specii) cât şi prin suprafaţa ocupată (în jur de 100 de hectare). 

Ilustrată maximă "Dalie"

Ilustrată maximă "Bujor"

Ilustrată maximă "Trandafir"

Ilustrată maximă "Crin"

Şi iată acum o altă ilustrată maximă reprezentând dalia. De data aceasta din Liechtenstein.

Cu ilustrata maximă de mai jos - Trandafir, Republica Moldova a participat la Concursul Internaţional de Maximafilie din anul 2012, obţinând locul 5, cu 39 de puncte.

Să auzim de bine!

Alex M

Crucea Eroilor Români

Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, este un monument istoric de valoare naţională şi universală. Acesta a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, în perioada 1926 - 1928, "întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei". Crucea de pe Caraiman este situată la altitudinea de 2.291 metri, are înălţimea de 39,5 metri, include un soclu din ciment de 8 metri fiind desemnată cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit site-ului Guinness World Record, pe care îl puteţi accesa de aici 
Anul acesta se organizează o nouă ediţie a Marşului Comemorativ Crucea Eroilor, eveniment marcat şi printr-o ştampilă ocazională machetată de domnul dr. Ioan Daniliuc.

Folosindu-se această ştampilă ocazională şi timbrul cu valoarea nominală de 3,60 lei din seria “In memoriam, Eroii Neamului” (prezentată aici.) s-au putut face ilustrate maxime  interesante. Vă prezint două din cele aflate în colecţia mea. Efortul de a le realiza aparţine domnului dr. Ioan Daniliuc.

Ilustrată maximă Crucea de pe Caraiman

Ilustrată maximă Crucea de pe Caraiman - verso

Ilustrată maximă Crucea Eroilor 

Ilustrată maximă Crucea Eroilor - verso

Aştept acum momentul potrivit pentru a realiza ilustrate maxime şi cu Mausoleul de la Mărăşeşti. Probabil voi apela la serviciile doamnei diriginte a oficiului poştal din localitate care, intr-o altă împrejurare, a fost deosebit de amabilă.

Să auzim de bine!

Alex M

175 de ani de fotografie. Maximafilie de Ziua Internaţională a Fotografiei.

La 7 ianuarie 1839, Louis Daguerre (1787-1851) prezenta in faţa Academiei Franceze invenţia sa – daguerotipia. Aceasta consta în tratarea cu iod a unei plăci de cupru argintată (astfel se forma iodură de argint), după care placa era expusă la lumină, cu ajutorul unei camere obscure, timp de câteva minute şi apoi "developată" in vapori de mercur incălzit la 75 grade C. Imaginea era "fixată" cu o soluţie fierbinte de clorură de sodiu (mai târziu cu sulfit de sodiu). După numai câteva luni, la 19 august 1839, Guvernul francez a oferit secretul daguerotipiei, liber de orice drepturi, umanităţii (cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii, unde Daguerre depusese un brevet de invenţie). Din anul 2009, la 19 august se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Fotografiei.

În anul 2013, la 29 martie, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de timbre "Obiecte de colecţie – Aparate foto". Seria se compune din 6 mărci poştale, cu valori nominale cuprinse între 0,80 lei şi, obsedanta încă de pe atunci, 14,50 lei. În total, 21,30 lei, nejustificat de scump. Folosind aceste timbre, cărţi poştale ilustrate realizări personale şi ştampila Prima Zi a Emisiunii am făcut următoarele ilustrate maxime. 

Aparatul de fotografiat cu burduf Goldmann

 (Austria), 1890

Aparatul de fotografiat Manufacture D`optique E.Suter, 

(Basel, Elveţia), 1905

 Aparatul de fotografiat Plaubell Makina 

(Frankfurt, Germania), 1920

Aparatul de fotografiat Ernemann Tropen-Klapp 

(Dresda, Germania), 1924

Aparatul de fotografiat Balda Pontina 

(Laubegast, Germania), 1936-1937

Aparatul de fotografiat Welta Welti 

(Freital, Germania), 1938

La 20 septembrie 2013 era planificată o nouă serie de mărci poştale "Obiecte de colecţie – Aparate foto, partea a II-a". Seria n-a mai fost emisă, iar furnizorul nostru de servicii(?) filatelice nu a ne-a dat nici o explicaţie. Ce vreţi!? Trecuse în subordinea ministerului de resort şi avea mână liberă să-şi bată joc de beneficiari (clienţi în gândirea anacronică a instituţiei respective). Dar despre asemenea aspecte vom mai vorbi!

Să auzim de bine!

Alex M 

Sfinţii Martiri Brâncoveni

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română. Se are astfel în vedere sublinierea rolului esenţial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii pentru viaţa Bisericii lui Hristos şi pentru întărirea duhovnicească a fiecărui creştin. De asemenea, împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfetnicul reprezintă un prilej de pioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de reflecţie asupra moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti. Mai multe puteţi citi aici.

În acest cotext, sâmbătă 16 august a fost pusă în circulaţie emisiunea filatelică intitulată "300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni" compusă din trei mărci poştale, trei ilustrate maxime şi un bloc de trei timbre nedantelate care se vinde condiţionat, adică într-un album împreună cu un plic Prima Zi. Timbrele au un foarte bun potenţial maximafil şi sunt editate în coli de 32 de bucăţi şi minicoli de 6 mărci poştale, cu manşetă ilustrată.  

Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 lei are ca imagine portretul lui Constantin Brâncoveanu (gravură din sec al XIX-lea) şi Vulturul Valah ce se găseşte şi în grafica Stemei Ţării Româneşti din vremea domnitorului.

Notă.

Iată cum descrie furnizorul român de produse filatelice acest timbru. 

Este cu adevărat "produs exclusiv, concept Romfilatelia". Salariaţii firmei respective poate vor afla, cu timpul, ce este "efigia"!!? Din păcate greşeala a fost preluată şi de mijloacele media româneşti care au publicat comunicatul. Din fericire, textul în limba engleză mai îndulceşte situaţia, folosind termenul emblem. Poate ne spune machetatorul ce a vrut să reprezinte.


Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei este reprezentată Icoana de la Sfânta Mănăstire Hurezi care îi înfăţişează pe Sfinţii Martiri Brâncoveni. 



Marca poştală cu valoarea nominală 14,50 lei (din nou această valoare inutilă serviciilor poştale) reprezintă Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti (ultima ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu) şi efigia Domnitorului.



Câteva ilustrate maxime realizate la Oficiul Poştal Bucureşti 37, acolo unde am putut folosi Ştampila Prima Zi.

Monedă din aur Anul comemorativ al
Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Biserica Sfântul
Gheorghe Nou, Bucureşti. Realizare personală.

Stema Ţării Româneşti în timpul domniei lui
Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Triplă concordanţă. Realizare personală.

Icoana de la Sfânta Mănăstire Hurezi. Realizare personală.

Statuia lui Constantin Brâncoveanu amplastă în curtea Bisericii
Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. Realizare personală.

Biserica Sfântul Gheorghe Nou, gravură de Auguste Raffet, 1837.
Această ilustrată maximă este realizată sub egida AFB,
prin eforturile stăruitoare ale d-lui. dr. I. Daniliuc

Postez, în continuare, şi cele trei ilustrate maxime din compunerea acestei emisiuni filatelice. Se găsesc în magazinele filatelice, la preţul de 51 de lei. Fără comentarii!




Ultima informaţie: la OP Bucureşti 13, în ziua de 21 august, doritorii pot folosi ştampila ocazională a cărei amprentă o vedeţi mai jos. Macheta a fost realizată de dl. dr. Ion Daniliuc. 

Să auzim de bine!
Alex M

15 august, Praznicul Adormirii Maicii Domnului

Biserica Ortodoxă cinsteşte, la 15 august, Adormirea Maicii Domnului numită în popor şi Uspenia sau Sfânta Maria Mare. După o pioasă tradiţie, la trei zile după adormirea ei, Sfânta Fecioară a fost ridicată cu trupul la cer, ca şi dumnezeiescul ei Fiu. Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioşii ortodocşi români, iar un număr foarte mare de biserici şi de mănăstiri au acest hram. 
Postez, în continuare, câteva cărţi poştale maxime cu trei biserici ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş"
Triplă concordanţă.

Marca poştală (MP): Emisiunea "Mănăstiri", 4 iulie 1991, 1 leu.

Cartea poştală ilustrată (CPI): Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

Obliterare (OBL): Ştampilă ocazională "Biserica Mănăstirii Argeşului / Ctitorită de Neagoe Basarab / 0450-Curtea de Argeş / 15.08 1991". Ştampila a fost realizată de Societatea Română de Filatelie Tematică şi Maximafilie. 

lustrată maximă "Biserica Mănăstirii Văratec"
Triplă concordanţă.

MP: Emisiunea "Mănăstiri", 4 iulie 1991, 4,50 lei.

CPI: Vezi imaginea de mai jos.

OBL: Ştampilă ocazională "Biserica Mănăstirii Văratec / Construită în anul 1808 / 5683-Văratec / 15.08 1991". Ştampila a fost realizată de Societatea Română de Filatelie Tematică şi Maximafilie. 

lustrată maximă "Biserica Mănăstirii Văratec" - verso

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş"

MP: Emisiunea "Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş - 500 de ani", 12 octombrie 2012, 4,50 lei.

CPI: Vezi imaginea de mai jos.

OBL: Ştampilă poştală de zi, OP Curtea de Argeş 1, 14.08.2013

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş" - verso

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Hagigadar"

MP: Emisiunea comună de mărci poştale "România - Armenia, Biserica Mănăstirii armeneşti Hagigadar - 500 de ani", 11 august 2012, 4,70 lei.

CPI: Vezi imaginea de mai jos.

OBL: Ştampilă poştală de zi, Agenţia poştală Moara Nica, judeţul Suceava, 14.08.2013

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Hagigadar" - verso, cu TABS

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Hagigadar"

Ilustrată maximă "Biserica Mănăstirii Hagigadar" - verso, cu vinietă

Să remarcăm implicarea directă a Societăţii Române de Filatelie Tematică şi Maximafilie în realizarea ilustratelor maxime din anul 1991. (au fost şi altele, în afara celor două pe care le-am prezentat şi pentru care SRFTM a confecţionat suporţii - la Fabrica de timbre - şi ştampilele ocazionale). Acum, după mai mult de 20 de ani, doar AFB şi alte cîteva structuri filatelice din ţară se implică în maximafilie, dar pentru realizarea multor ilustrate maxime suntem cam pe cont propriu. Cu toate că avem o Societate de Maximafilie la nivel naţional!

Mai precizez că ştampilele poştale de zi au fost aplicate la data de 14 august pentru că ziua de 15 august era (şi este) zi nelucrătoare.

Să auzim de bine!

Alex M

România în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

La 17 octombrie 2003 Conferința Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Convenția reprezintă instrumentul legal prin care Statele Părți își asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum și tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005 România a acceptat această Convenție şi, la 20 ianuarie 2006, a depus instrumentele de ratificare. Întrucât am fost al 30-lea stat care a devenit Parte la Convenție, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitățiii UNESCO cu Ritualul Călușului, Doina, Ceramica de Horezu şi Colindatul de ceată bărbătească (împreună cu Republica Moldova). Totodată, 14 persoane din România au primit titlul de Tezaur Uman Viu. Despre acesta puteţi afla mai multe de aici.
La data de 7 august a fost pusă în circulaţie o emisune de mărci poştale dedicată celor patru elemente de patrimoniu cultural imaterial românesc. Emisiunea se compune din 3 timbre (3,10 lei; 6 lei; 9,10 lei) şi o colţă dantelată (9,10 lei). Tirajul destinat Poştei Române (14.400 de timbre) este editat în coli de câte 20 de mărci poştale şi o vinietă, aşa cum vedeţi mai jos. Pe surse, există informaţia că sunt două variante de coli: cu vinieta în colţul din dreapta-sus şi, respectiv, în colţul din stânga-sus al colii, dar nu există o menţiune oficială. Seria pe care o prezint mai jos are timbre de ambele feluri. Poate prestatorul nostru filatelic ne va dumiri! Sau nu!
Imaginea fiecărui timbru are un subiect principal, legat de elementul la care se referă, şi unul secundar ce conţine sigla UNESCO.

Cioban cântând o doină la fluier; valoare nominală 3,10 lei.

Căluşul; valoare nominală 6 lei.

Colindatul în ceată bărbătească; valoare nominală 9,10 lei.

Ceramică de Horezu; coliţă dantelată cu valoarea nominală de 9,10 lei.

Ştampila Prima zi

Folosind mărcile poştale din această emisiune am realizat ilustratele maxime pe care le prezint în continuare.

Cioban cântând o doină la fluier.

Căluşari.

Cartea poştală ilustrată are ca imagine litografia color "Căluşari', de Ştefan Iacobescu (1937-2001).

Cocoşul de Hurezi

Cocoşul de Hurezi, verso.

Sigla UNESCO. Triplă concordanţă.

Să auzim de bine!

Alex M