Feriga de aur şi chipul lui Decebal, pe ilustrate maxime.

De curând am realizat ilustrate maxime cu încă două timbre din emisiunea de mărci poştale „Curiozităţi şi superlative Româneşti”, pusă în circulaţie la data de 24 februarie a.c. Este vorba de un exponat aflat în patrimoniul Muzeului Aurului din Brad, constituit din agregate cristaline din aur nativ incipiente sub formă de ferigă, precum şi de chipul lui Decebal sculptat în stâncă pe malul Dunării.

1. Feriga de aur.

Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în anul 1896. Cu timpul, aici s-au adunat peste 2.000 de exponate din ţări de pe toate continentele. Între acestea se remarcă piesele din aur nativ provenite din minele din Muntii Metaliferi, care constituie cea mai mare colecţie din Europa şi una din cele mai importante din lume.

Potrivit https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Aurului_din_Brad, în patrimoniul muzeului se găsesc:

- obiecte arheologice descoperite în zona Brad - Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu 5000 de ani și a unei activități de extragere a aurului veche de  2000 de ani;

- aur într-o ipostază inedită, aceea de minereu fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule și rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul;

- zăcăminte din zona Bradului cu forme spectaculoase care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, șarpe, ferigă, aripi de pasăre etc.;

- o colectie mineralogicã generalã, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe ţări şi organizatã pe criterii ştiintifice.

Cele două ilustrate maxime, reprezentând "Feriga de aur", sunt realizate cu marca poştală de 3,30 lei. Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Brad. Cărţile poştale ilustrate sunt tipărite la FullColor, Bucureşti.

2. Chipul lui Decebal sculptat în stâncă.

Chipul regelui dac Decebal este un basorelief, înalt de 55 m, aflat pe malul stâng al  Dunării, în zona Cazanelor Mici, la aproximativ 18 km de orașul Orșova (între localitățile Eșelnița și Dubova). Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, de 3 ori mai mare decât Colosul din Rhodos și doar cu 6 metri mai mică decât Statuia Libertății. Această lucrare impresionantă a fost efectată în perioada 1994-2004, din iniţiativa şi cu finanţarea omului de afaceri şi istoricului Iosif Constantin Drăgan.

Pentru realizarea ilustratei maxime reprezentând această spectaculoasă sculptură am folosit timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi a Ghişeului Poştal Dubova. Cartea poştală este tipărită tot la FullColor.

* * *

După cum aţi observat, calitatea ştampilelor aplicate este impecabilă. Mulţumesc, încă odată, celor care m-au sprijini, amabil şi profesionist,  pentru obliterarea acestor IM: domnul Mircea Cor, dirigintele OP Brad, doamna Ana Maria Ţipăr, diriginta Oficiului Zonal Poştal Drobeta-Turnu Severin şi doamna Ileana Potoroacă de la Ghişeul Poştal din Dubova.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu automobile elveţiene

La sfârşitul anului 2015 am avut parte de o surpriză foarte plăcută. Moş Crăciun mi-a adus în dar două realizări foarte frumoase ale Poştei Elveţiene: un set de patru ilustrate maxime şi anuarul timbrelor poştale emise în 2015.

1. Cele patru ilustrate maxime reprezintă automobile elveţiene. Timbrele au fost emise la 5 septembrie 2015, iar obliterarea s-a făcut cu ştampila prima zi. Cărţile poştale s-au confecţionat de Poşta Elveţiei.

1a. Ilustrata maximă realizată cu timbrul de 0,85 CHF reprezintă automobilul "Pic-Pic", fabricat la Geneva, în anul 1919 de Piccard-Pictet Company. În epocă a fost denumit Rolls Royce-ul elveţian.

Ilustrată maximă "Automobilul Pic-Pic, 1919"

1b. Ilustrata maximă prezentată în continuare foloseşte marca poştală cu valoarea nominală de 1 CHF şi are ca imagine automobilul "Martini", fabricat de Martini & Co. în anul 1906. Fondatorul companiei, Friedrich von Martini, s-a născut la Băile Herculane (Herkulesbad), în 1833.

Ilustrată maximă "Automobilul Martini, 1906"

Ilustrată maximă "Automobilul Martini, 1906"-verso

1c. Următoarea ilustrată maximă este realizată cu timbrul de 1,40 CHF ce ilustrează autobuzul electric de lux "Mathilde", construit în anul 1912 de A. Tribelhorn & Co. Această companie a fabricat, în exclusivitate, vehicule cu motor electric (Tribelhorn), cu accentul pe producţia de vehicule comerciale, cele pentru transport de persoane fiind fabricate în cantităţi mici. 

Ilustrată maximă "Tribelhorn, 1912"

1d. A patra ilustrată maximă are ca imagine automobilul "Fischer" (marca poştală cu valoarea nominală de 1,90 CHF), produs în anul 1913 de către Compania Fischer-car.

Ilustrată maximă "Autovehiculul Fischer, 1913"

2. Anuarul mărcilor poştale ne invită la o călătorie în lumea atractivă a timbrelor puse în circulaţie în Elveţia, în anul 2015. Este, de fapt, o colecţie a mărcilor poştale ce cuprinde câte un exemplar din fiecare emisiune a anului şi ştampila prima zi aferentă, informaţiile strict necesare (în patru limbi) şi numeroase fotografii. În plus, lucrarea mai are, în exclusivitate, un print alb-negru al seriei de timbre "Automobile elveţiene", în completarea timbrelor originale.

Coperta anuarului

Printul alb-negru al seriei "Automobile elveţiene"

Mărcile poştale şi ştampila Prima zi a emisiunii
"Automobile elveţiene"

LA MULŢI ANI şi să auzim de bine!

AlexM

Ilustrate maxime cu flori şi ceasuri (2)

Partea întâi o puteţi (re)vedea dând clic aici.

A doua parte a emisiunii “Ceasul florilor” a apărut la 21 iunie 2013 fiind compusă tot din şase timbre, care au ca imagini:
Pe valoarea nominală de 50 de bani:
- Liliuţa (Anthericum ramosum L.), a cărei oră de înflorire este 15;
- un ceas de masă Japy Frères, Beaucourt, 1823-1849.
Pe valoarea nominală de 1,20 lei:
- planta Barba împăratului (Mirabilis jalapa L.), ce are ora de înflorire 17;
- ceasul de masă german Kienzle, care a aparţinut istoricului Nicolae Iorga.
Pe valoarea nominală de 1,40 lei:
- Laurul porcesc (Datura stramonium L.); înfloreşte la ora 18;
- un ceas de buzunar fabricat la Geneva în perioada 1790-1800.
Pe valoarea nominală de 3 lei:
- Planta Ospăţelul de noapte (Silene latifolia Poir.), a cărei oră de înflorire este 19;
- un ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie fabricat în Austria (sec. XIX).
Pe valoarea nominală de 3,10 lei:
- Regina Nopţii (Nicotiana alata Link & Otto); ora de înflorire este 20;
- un ceas de şemineu (Franţa, secolul al XIX-lea).
Pe valoarea nominală de 4,70 lei:
- Luminiţa nopţii (Oenothera biennis L.), cu ora de înflorire 21;
- un ceas de masă miniatural fabricat în Franţa, secolul al XIX-lea.

Timbrul cu valoarea nominală de 50 B

Timbrul cu valoarea nominală de 1,20 L

Timbrul cu valoarea nominală de 1,40 L

Timbrul cu valoarea nominală de 3 L

Timbrul cu valoarea nominală de 3,10

Timbrul cu valoarea nominală de 4,70 L

Ştampila Prima Zi

Folosind mărcile poştale ale acestei emisiuni şi ştampila Prima Zi am realizat ilustrate maxime cu toate imaginile florilor, având sprijinul domnului Alexandru Antonache, şi cu trei imagini de ceasuri. 


1. Laurul porcesc (Datura stramonium L.) sau Ciumăfaia este o plantă anuală, care poate fi găsită atât în locuri necultivate, cât şi pe lângă case şi pe câmp. Tulpina creşte până în jur de 1,5 m, este bogat ramificată în partea superioară, iar frunzele sunt mari, de culoare verde-închis. Fructul este capsulă mare, ovoidală, având în interior seminţe mici, de culoare maro. Planta se foloseşte în industria farmaceutică pentru tratamentul astmului, în homeopatie, în bolile cardiace, digestive şi nervoase. Consumarea ciumăfaei, verde sau uscată, ori a seminţelor acesteia are efecte toxice.

Ilustrată maximă "Laurul porcesc"

2. În următoarea ilustrată maximă este reprezentată imaginea unui ceas de buzunar tip Jacquemarts, cu repetiţie, Robert et Courvoisier, fabricat la Geneva în anii 1790-1800. Ceasul are carcasă din aur, două figurine mobile, mecanism fus cu lanţ şi eşapament cu vergea. Diametrul este de 45 mm.

Ilustrată maximă "Ceas de buzunar"

3. Ospăţelul de noapte (Silene latifolia Poir.) sau Opaiţă este o plantă anuală, înaltă de 40-80 de cm, ce înfloreşte din luna mai până în septembrie. Florile sunt albe şi au diametrul de 2,5-3 cm, cu un caliciu umflat distinctiv și cinci petale albe crestate. Fructul este o capsulă dehiscentă, adică se deschide spontan când ajunge la maturitate punând în libertate semințele. Creşte în etajul fagului, în pajişti, tufărişuri şi pe marginea drumului. 

Ilustrată maximă "Ospăţelul de noapte"

4. Ilustrata maximă care urmează reprezintă un ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie, fabricat în Austria la începutul secolului al XIX-lea. Carcasa este cilindrică, din alamă şi susţinută de patru picioruşe în formă de şerpi încoronaţi şi încolăciţi.

Ilustrată maximă "Ceas de voiaj"

5. Regina Nopţii (Nicotiana alata Link & Otto) este o plantă perenă, cu frunze mari şi late şi flori albe, originară din America de Sud. Are tulpina înaltă de 80-100 cm. Florile numeroase, cu un miros deosebit de plăcut, se deschid în timpul nopţii, din luna iunie până în septembrie.

Ilustrată maximă "Regina nopţii"

6. În final am postat o ilustrată maximă având ca imagine un ceas de şemineu din secolul al XIX-lea, fabricat într-un atelier anonim din Paris. Carcasa este din bronz aurit şi emailat în albastru cobalt, cu cadran din porţelan pictat, policrom. Ceasul are eşapament cu ancoră, iar dimensiunile sunt de 43x40x11 cm.

Ilustrată maximă "Ceas de şemineu"

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu flori şi ceasuri (1)

În anul 2013 a apărut o emisiune filatelică, formată din două părţi, intitulată "Ceasul florilor". Fiecare timbru are ca imagine o floare, căreia îi este asociată un ceas aflat în colecţia Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” din Ploieşti, care indică ora înfloririi acesteia. Prima parte a emisiunii a fost pusă în circulaţie la 25 ianuarie şi este formată din şase mărci poştale ce reprezintă:
Pe valoarea nominală de 60 de bani:
- Macul roşu de câmp (Papaver rhoeas) a cărui oră de înflorire este 5 a.m.;
- un ceas de şemineu, realizat în Franţa, în secolul al XIX-lea.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 80 de bani:
- Cicoarea (Cichorium inthybus) a cărei oră de înflorire este 6 a.m.;
- un ceas de voiaj cu sonerie, realizat în Austria, la începutul secolului al XIX-lea.
Pe marca poştală cu valoarea nominală de 1,00 leu:
- Luceafărul (Scorzonera rosea) a cărui oră de înflorire este 7 a.m.;

- un ceas de masă, realizat la Paris, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei: 

- Calcea calului (Caltha palustris) a cărei oră de înflorire este 8 a.m.;

- un ceas de masă tip Neuchatele, W.&A. Schmid-Schenker, realizat în Germania, în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Pe valoarea nominală de 2,40 lei: 

- Floarea soarelui (Helianthus annuus) a cărei oră de înflorire este 9 a.m.;

- un ceas tip portic, P. Bonnet & P. Pottier, realizat la Paris, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Pe marca poştală cu valoarea nominală de 5,00 lei: 

- Stejărelul (Veronica chamaedrys) a cărui oră de înflorire este 10 a.m.;

- o carcasă pentru ceas de masă în stil Boulle, realizată în Franţa, în secolul al XIX-lea.

Timbrul cu valoarea nominală 0,60 lei

Timbrul cu valoarea nominală 0,80 lei

Timbrul cu valoarea nominală 1 leu

Timbrul cu valoarea nominală 1,60 lei

Timbrul cu valoarea nominală 2,40 lei

Timbrul cu valoarea nominală 5 lei

Ştampila Prima Zi

Potenţialul maximafil al acestor mărci poştale este foarte bun, putându-se obţine ilustrate maxime atât cu imaginile florilor, cât şi cu ale ceasurilor. Din păcate, pentru ceasurile reprezentate pe timbre nu am avut posibilitatea de a face decât două ilustrate maxime. În schimb, cu florile am realizat ilustrate maxime cu toate timbrele, folosind ştampila Prima Zi. Am şi piese obliterate la oficii poştale din ţară, prea puţine însă în raport cu ce aş fi dorit. Oricum, încerc să fac mai multe. Suporţii sunt tipăriţi la Fullcolor, Bucureşti. 

1. Macul de câmp (Papaver rhoeas) este o floare anuală, ierboasă, înaltă de 20-90 cm, cu tulpina adeseori ramificată. Frunzele sunt alungite, adânc crestate. Întreaga plantă conţine un suc lăptos şi este acoperită cu peri aspri. Florile sunt aşezate câte una pe o codiţă lungă prevazută cu peri infipţi perpendicular pe ea. Fiecare floare are două sepale ce cad în momentul când bobocul se deschide, 4 petale de culoare roşie intens, uneori cu o pată neagră la baza lor. În mijlocul florii se află numeroase stamine ce înconjoară ovarul. Infloreşte in lunile mai-iulie. Creşte pe marginea drumurilor şi, mai ales, pe lângă semănăturile de cereale.

Ilustrată maximă "Maci de câmp în vază"

2. Cicoarea (Cichorium inthybus) este o plantă erbacee, perenă, înaltă până la 150 cm, cu tulpina ramificată. In pământ are o rădăcină pivotantă, de forma unui fus. Frunzele de la bază sunt alungite, adânc scobite, iar cele de pe tulpină sunt ovale şi ascuţite la vârf. Pe faţa inferioară sunt acoperite cu peri. Florile sunt lingulate, albastre, mari, având un diametru de 3-4 cm, fără codiţe, aşezate pe tulpini si ramuri, la baza frunzelor. Înfloreşte din luna iulie până în septembrie. Creşte în locuri virane, pe marginea drumurilor. Este comună în toată ţara.

Ilustrată maximă "Cicoarea"

3. Ilustrata maximă de mai jos, reprezentând un ceas de voiaj aflat, aşa cum am menţionat şi mai înainte, în patrimoniul Muzeului Ceasului din Ploieşti, a fost obliterată la Oficiul Poştal Ploieşti 1, cu ştampila de zi din data de 17.05.2013 (Ziua Internaţională a Muzeelor şi Noaptea Europeană a Muzeelor).

Ilustrată maximă "Ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie.."

Ilustrată maximă "Ceas de voiaj cu sonerie şi repetiţie.."-verso

4. Luceafărul (Scorzonera rosea) este o plantă ierboasă, perenă, care creşte în zona montană şi subalpină, în fâneţe, pajişti şi poieni. Tulpina are pînă la 30 cm înălţime, este frunzoasă şi poartă la vârf un singur capitul mare compus din flori de un roşu-deschis, înconjurat la bază de involucru alungit format din frunzişoare verzi, înguste, ascuţite. Frunzele sînt înguste şi lungi, ca iarba. Înfloreşte în perioada iunie-august. 
Ilustrata maximă, pe care o prezint în cotinuare, a fost obliterată cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Poiana Ţapului, la data de 2 octombrie 2013.  

Ilustrată maximă "Luceafărul".

5. Următoarea ilustrată maximă reprezintă ceasul de masă realizat la Paris în ultimul sfert al secolului XIX. Ceasul are eşapament (mecanism care provoacă ticăitul; vezi detalii aici) cu ancoră. Carcasa este în formă de sferă aplatizată, decorată în tehnica cloisonné (care permite încastrarea emailului în metal), susţinută de doi sfincşi din bronz. Baza este din onix verde. 

Ilustrată maximă
"Ceas de masă de la sfârşitul sec. al XIX-lea "

Să auzim de bine!

Alex M

175 de ani de fotografie. Maximafilie de Ziua Internaţională a Fotografiei.

La 7 ianuarie 1839, Louis Daguerre (1787-1851) prezenta in faţa Academiei Franceze invenţia sa – daguerotipia. Aceasta consta în tratarea cu iod a unei plăci de cupru argintată (astfel se forma iodură de argint), după care placa era expusă la lumină, cu ajutorul unei camere obscure, timp de câteva minute şi apoi "developată" in vapori de mercur incălzit la 75 grade C. Imaginea era "fixată" cu o soluţie fierbinte de clorură de sodiu (mai târziu cu sulfit de sodiu). După numai câteva luni, la 19 august 1839, Guvernul francez a oferit secretul daguerotipiei, liber de orice drepturi, umanităţii (cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii, unde Daguerre depusese un brevet de invenţie). Din anul 2009, la 19 august se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Fotografiei.

În anul 2013, la 29 martie, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de timbre "Obiecte de colecţie – Aparate foto". Seria se compune din 6 mărci poştale, cu valori nominale cuprinse între 0,80 lei şi, obsedanta încă de pe atunci, 14,50 lei. În total, 21,30 lei, nejustificat de scump. Folosind aceste timbre, cărţi poştale ilustrate realizări personale şi ştampila Prima Zi a Emisiunii am făcut următoarele ilustrate maxime. 

Aparatul de fotografiat cu burduf Goldmann

 (Austria), 1890

Aparatul de fotografiat Manufacture D`optique E.Suter, 

(Basel, Elveţia), 1905

 Aparatul de fotografiat Plaubell Makina 

(Frankfurt, Germania), 1920

Aparatul de fotografiat Ernemann Tropen-Klapp 

(Dresda, Germania), 1924

Aparatul de fotografiat Balda Pontina 

(Laubegast, Germania), 1936-1937

Aparatul de fotografiat Welta Welti 

(Freital, Germania), 1938

La 20 septembrie 2013 era planificată o nouă serie de mărci poştale "Obiecte de colecţie – Aparate foto, partea a II-a". Seria n-a mai fost emisă, iar furnizorul nostru de servicii(?) filatelice nu a ne-a dat nici o explicaţie. Ce vreţi!? Trecuse în subordinea ministerului de resort şi avea mână liberă să-şi bată joc de beneficiari (clienţi în gândirea anacronică a instituţiei respective). Dar despre asemenea aspecte vom mai vorbi!

Să auzim de bine!

Alex M