România, țară membră a Uniunii Europene

Uniunea Europeană este rezultatul unui lung proces de cooperare și integrare inițiat în 1951 de șase state europene – Belgia, Germania de Vest, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda –  care au fondat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Aceasta a devenit, în 1957, Comunitatea Europeană, înființată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE). Uniunea Europeană a fost instituită prin Tratatul de la Maastricht, la 7 februarie 1992, tratat care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Aceste schimbări instituționale au fost însoțite de mărirea numărului de state membre prin șapte valuri de aderări succesive (1973 – Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, 1981 – Grecia, 1986 – Spania și Portugalia, 1995 – Austria, Finlanda și Suedia, 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, 2007– Bulgaria și România, 2013 – Croația), Uniunea Europeană are acum 28 de state membre.

România a fost prima ţară din Europa de Est care a stabilit relaţii cu Comunitatea Europeană, în anul 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, urmat de un acord cu privire la produsele industriale (1980). În 1990 s-au stabilit, prin semnarea unui acord de Comerţ şi Cooperare, relaţii diplomatice cu Uniunea Europeană, iar în 1993 s-a semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană. În vara anului 1995 România a depus cererea de aderare la Uniune, care a fost urmată de decizia Consiliului European de la Helsinki, în 1999, pentru deschiderea negocierilor de aderare a României şi de lansare oficială, în februarie 2000, a procesului de negociere. După parcurgerea etapelor procesului de aderare, în luna decembrie a anului 2003 Consiliul European a stabilit calendarul de aderare a României şi Bulgariei astfel: finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă la 1 ianuarie 2007.

*   *   *

Romania was the first country in Central and Eastern Europe that had official relations with the European Community, through an understanding, from January 1974, which included Romania in the Community Generalized System of Preferences, followed by a series of agreements with the EEC for trade facilitation. In 1980, Romania proceeded to a de facto recognition of the European Economic Community by signing bilateral agreements, including the Agreement on establishment of the Romania – CEE Joint Commission.  In March, 1990, Romania was the first country of the communist block to establish official relations with the European Community. Another reference point in the relations is the signing, in 1993, of an association agreement, also known as a European Agreement, which entered into force in 1995. That same year, Romania put forth its official request to join the European Union, together with the National Strategy for the Accession Preparation, a document signed in Snagov by all the parliamentary political parties, which set forth the procedural stages and actions that would be taken to bring us closer to the European structures.  Romania wrapped up the accession negotiations during the EU winter Summit in Brussels, in December 2004. The Accession Treaty was signed on April 25th, 2005, in Luxembourg, our country becoming a Member State of the European Union, on January 1st, 2007.  

*   *   *

Filatelic, relațiile României cu Uniunea Europeană sunt ilustrate prin următoarele emisiuni de mărci poștale:

1. Semnarea Tratatului de Aderare a României la UE, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 2 (5.000 lei fiecare)

- Număr de listă: 1682/1682a 

- Data introducerii în circulație: 25.04.2005

- Machetare: coli de 36 timbre și blocuri de 4 timbre (2 serii) 

- Tiraj: 1.114.272 timbre (30.000 blocuri)

- Plicuri prima zi: 750 seturi echipate cu mărci și 750 seturi echipate cu blocuri

Blocul de 4 timbre (2 serii) 

Cu aceste timbre am realizat două ilustrate maxime, cu prilejul Zilei Europei 2005, pe care le-am postat aici.

2. Emisiune comună România-Bulgaria. România și Bulgaria împreună în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 2 (50 bani și 2,10 lei)

- Număr de listă:1748/1748a

- Data introducerii în circulație: 29.11.2006

- Machetare: coli de 36 timbre și minicoli de 8 timbre (4 serii) și o vinietă

- Tiraj: 100.152 serii

- Plicuri prima zi: 570 bucăți

Minicoala de 8 timbre (4 serii) și o vinietă

Iată și timbrele emise de vecinii noștri de la sud, în cadrul acestei emisiuni comune.

Blocul de 2 timbre (o serie), emis de Bulgaria

Ilustrată maximă realizată cu timbrul având valoarea nominală de 50 de bani. S-a folosit ștampila prima zi.

Ilustrată maximă la care s-a folosit marca poștală și ștampila prima zi introduse în circulație de Bulgaria. Cartea poștală ilustrată este editată în România.

3. România în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 1 (2,20 lei)

- Număr de listă: 1752/1752a

- Data introducerii în circulație: 03.01.2007

- Machetare: coli de 24 timbre și 24 viniete; minicoli de 8 timbre și 8 viniete

- Tiraj: 520.080 timbre (8.000 minicoli)

- Plicuri prima zi: 570 bucăți

Minicoala de 8 timbre și 8 viniete

Ilustrată maximă realizată cu ștampila prima zi.

Carton filatelic la care s-a folosit ștampila prima zi. Nu este realizată concordanța de loc.

4. 10 ani, România în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

- Număr de valori: 1

- Număr de listă: 2133

- Data introducerii în circulație: 27.01.2017

- Machetare: coli de 32 timbre șiminicoli de 6 timbre cu manșetă ilustrată

- Tiraj: 26.030 timbre

- Plicuri prima zi: 500 bucăți

Minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată

Ilustrată maximă realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi. Cartea poștală ilustrată - Allex Collection - tipărită la FullColor, București

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu tenis

Ultima emisiune de mărci poştale, apărută la 16 octombrie, este dedicată lui Ion Ţiriac, marele sportiv care, împreună cu  Ilie Năstase, a făcut cunoscut numele României în tenisul mondial al anilor '70 din secolul trecut. Având denumirea "Ion Ţiriac, un campion de legendă", emisiunea se compune dintr-un timbru (2,10 lei) şi o coliţă dantelată (9,10 lei). Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre şi minicoli de 8 timbre + o vinietă (două variante). Daţi clic aici pentru a vedea imaginile. 
S-au mai făcut două cartoane (suveniruri) filatelice, denumite greşit "cărţi maxime", puse în vânzare cu preţul de 20 de lei (4,20 lei timbrele, 1-2 lei ilustratele, iar restul este profitul neruşinat obţinut pentru nişte rebuturi). Aceasta este marca Romfilatelia! 

Prin bunăvoinţa domnului Alexandru Antonache am intrat în posesia unor ilustrate maxime adevărate, pe care le prezint în continuare.

Ilustrată maximă "Ion Ţiriac, un campion de legendă",
relizată cu timbrul de 2,10 lei.

Ilustrată maximă
"Ion Ţiriac, un campion de legendă",
relizată cu timbrul coliţei dantelate.

Ilustrată maximă "Ion Ţiriac, un campion de legendă",
relizată cu timbrul coliţei dantelate - verso.

Iată şi cele două suveniruri filatelice făcute de neprofesioniştii de la Romfilatelia. Nu le comentez!

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Maramureş

Trebuie să mărturisesc că aştept cu interes emisiunile filatelice din ciclul "Descoperiţi România" pe care furnizorul român de produse filatelice le pune în circulaţie cam de două ori pe an. Despre prima serie am scris aici. La data de 4 iulie 2014 a fost pusă în circulaţie a doua parte din acest ciclu, care este dedicată Maramureşului. Emisiunea se compune din patru mărci poştale, machetate în coală de 32 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă şi bloc de 4 timbre. Au fost realizate şi patru aşa zise ilustrate maxime (obliterarea s-a făcut cu ştampila prima zi care s-a aplicat la Bucureşti). Boală incurabilă la Romfilatelia. Valorile nominale şi imaginile timbrelor sunt următorele:
- 2,00 lei, Turnul Ştefan din Baia Mare;
- 3,30 lei, Troiţa din Berbeşti;
- 8,10 lei, Biserica de lemn din Sat Şugatag;
- 14,50 lei, Cimitirul Vesel din Săpânţa.

Minicolile de 5 timbre şi o vinietă

Cu fiecare marcă poştală am realizat ilustrate maxime. Pentru obliterare am apelat la oficiile poştale din localităţile în care se găsesc obiectivele reprezentate pe timbre. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Lucky superstar, Bucureşti.

1. Turnul Ştefan este turnul-clopotniță al fostei biserici parohiale cu hramul "Sfântul Rege Ștefan" din Baia Mare. Prima atestare documentară a acestei biserici, de rit romano-catolic, datează din 1347, însă construcția a fost inaugurată oficial abia în 1387. Turnul este construit din piatră masivă şi a fost ridicat la inițiativa principelui Ioan de Hunedoara. Construcția turnului începe după anul 1446, fiind finalizată abia în 1468.
Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi de la Oficiul Poştal Zonal Baia Mare (fost OPRM), la data de 16.08.2014 (în calendarul romano catolic Sfântul Rege Ştefan este prăznuit la 16 august). S-a realizat astfel atât concordanţa de loc, cât şi o frumoasă concordanţă de timp. 

Ilustrată maximă "Turnul Ştefan"

2. Troiţa (Crucea) din Berbeşti este unul din monumetele impunătoare existente la intrarea în această localitate. Există mai multe legende cu privire la cei care au ridicat Crucea. Troița mai este numită a Rednicenilor, o familie de nobili din Giulești și se presupune că a fost construită cu ajutorul episcopului Atanasie Rednic în secolul al XVIII-lea.

S-a aplicat ştampila de zi a Agenţiei Poştale Berbeşti, din data de 14.08.2014 (dată folosită pentru a marca Adormirea Maicii Domnului, marea sărbătoare a Creştinătăţii).

Ilustrată maximă "Troiţa din Berbeşti"

3. Biserica de lemn din sat Şugatag datează din anul 1642 şi are hramul Sfânta Cuvioasă Paraschieva. A fost construită din lemn de stejar, pe temelia unei alte biserici şi se încadrează în tipologia bisericilor de lemn maramureșene: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Unele fragmente ale picturii interioare se păstrează în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschieva”, realizată, semnată și datată de către zugravul Vișovan Gheorghe în anul 1785 și cea a Sfântului Nicolae. 

Obliterarea s-a făcut în ziua de 14.10.2014 (hramul bisericii), la Ghişeul Poştal Sat-Şugatag.

Ilustrată maximă "Biserica de lemn din Sat-Şugatag"

4. Cimitirul Vesel din Săpânţa este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Obliterarea: ştampila de zi a Ghişeului Poştal Săpânţa, având data de 14.08.2014. Am ales această zi, pentru că în perioada 14-16 august 2014 a avut loc a 5-a ediţie a festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", eveniment care se desfăşoară, în fiecare an, la Săpânţa. 

Ilustrată maximă "Cimitirul Vesel din Săpânţa"

Sursa de documentare o constituie "ro.wikipedia.org"

Să auzim de bine!

Alex M

Naşterea Domnului

Crăciunul, sau Naşterea Domnului, este sărbătoarea creştină a naşterii după trup a Domnului Iisus Hristos, celebrată la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian). Ea face parte din cele 12 praznice împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, fiind a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. Conform Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, Iisus S-a născut în cetatea Betleemului, unde Maria, mama lui Iisus, însoţită de logodnicul său Iosif, au venit din Nazaret pentru recensământul poruncit de proconsulul Quirinius, în timpul împăratului Octavian Augustus (Luca 2, 1). Negăsind loc de găzduire în cetate (Luca 2, 7), ei s-au adăpostit într-o peşteră păstorească, unde S-a născut Pruncul Sfânt (Luca 2, 1-20). Betleemul se mai chema și cetatea lui David, căci acolo  s-a născut și a fost uns ca împărat marele strămoș după trup al Mântuitorului. De asemenea, fericitul patriarh Iacov a numit Betleemul "Casa Pâinii", deoarece a proorocit că în acea cetate avea să Se nască Domnul nostru Iisus Hristos, Pâinea cea vie care S-a pogorât din cer. Pentru a afla mai multe informaţii daţi clic aici şi aici.
În mod firesc, această mare Sărbătoare a Creştinătăţii a fost oglindită de administraţiile poştale de pe toate continentele prin emisiuni filatelice puse în circulaţie, în general, în ultimele două luni ale fiecărui an. În ţara noastră, timbrele de Crăciun au apărut cu regularitate începând cu anul 1990. Ele au reprezentat, în cele mai multe situaţii, imaginile unor icoane ale Naşterii Domnului. Maximafiliştii au avut astfel posibilitatea de a realiza/procura o diversitate de materiale cu această tematică. În această postare vă prezint câteva piese la care s-au folosit mărci poştale puse în circulaţie în ultimii ani.

1. Suvenir filatelic "Crăciun Regal" 
    - Realizat de Romfilatelia.
    - Marca poştală folosită: Crăciun 2014, valoare nominală 1 leu, apărută la 21.11.2014. Alte informaţii găsiţi aici.
      - Obliterarea s-a făcut cu o ştampilă fără caracter poştal, având data de 6 decembrie 2014. Ştampila "a funcţionat" doar în birourile prestatorului român de (de)servicii filatelice, nefiind pusă la dispoziţia publicului.     

Crăciun Regal.

Crăciun Regal-verso

2. Ilustrată maximă "Crăciun 2013"

    - Realizare personală.

    - Marca poştală: Crăciun 2013, 1 leu, 22.11.2013. Reprezintă imaginea unei icoane aflată în patrimoniul Bisericii Domniţa Bălaşa din Bucureşti. 

      - Obliterare: Ştampilă ocazională, 24.12.2014, Oficiul poştal Bucureşti 63.

    - Suport tipărit la Fullcolor, Bucureşti.     

Ilustrată maximă "Crăciun 2013". Concordanţă triplă de subiect.

   

3. Ilustrată maximă "Crăciun 2012"

    - Realizare personală.

    - Marca poştală: Crăciun 2012, 1 leu, 15.11.2012. Are ilustrată imaginea icoanei "Naşterea Domnului", aflată pe iconostasul Bisericii Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti.

      - Obliterare: Ştampila Prima zi, 15.11.2012, Bucureşti.

     - Pentru realizarea suportului am folosit o fotografie a frescei pictate pe cupola Bisericii Radu Vodă şi am obţinut astfel doar concordanţă de subiect între imaginea de pe timbru şi cea de pe cartea poştală ilustrată. Cu două zile înainte de apariţia emisiunii am aflat că marca poştală va reprezenta o imagine a scenei Naşterii Domnului de la biserica respectivă, iar un preot mi-a arătat acestă frescă şi mi-a permis s-o fotografiez. Adevărata imagine a timbrului am văzut-o pe internet când era deja prea târziu ca să mai pot face alte ilustrate. Asta este situaţia! Aşa înţelege furnizorul naţional de materiale filatelice să ne sprijine! Voi reveni, cu alt prilej, asupra acestui aspect.

Ilustrată maximă "Crăciun 2012".
Concordanţă de subiect.

Ilustrată maximă "Crăciun 2012"-verso

4. Ilustrată maximă "Crăciun 2010 - Natale"

      - Realizată de dl. Florin Patapie-Raicu din Iaşi, căruia îi mulţumesc foarte mult pentru amabilitatea de a mi-o oferi.

      - Marca poştală: Emisiunea comună România-Vatican – "Crăciun 2010 - Natale", 1 leu, 15.11.2010. Timbrul reprezintă icoana „Naşterea Domnului“, pictată de Gh. Tattarescu şi aflată în patrimoniul Catedralei Mitropolitane din Iaşi.

       - Obliterare: Ştampila de zi, 24.12.2010, Oficiul Poştal Iaşi 8.

Ilustrată maximă "Crăciun 2010 - Natale". 
Concordanţă de loc şi dublă concordanţă de imagine. 

4a. Aceeaşi ilustrată maximă "Crăciun 2010 - Natale", realizată de Romfilatelia şi obliterată cu Ştampila Prima  zi din data de 15.11.2010, Bucureşti.       

Ilustrată maximă "Crăciun 2010 - Natale".
Concordanţă de subiect.

Îmi doresc din tot sufletul ca Sărbătoarea Crăciunului să vă întărească nădejdea, credinţa şi dragostea şi să ne aducă tuturor sănătate, bucurii, linişte şi pace.

Să auzim de bine!

Alex M

Crucea Roşie la 100 de ani

Cu câteva zile în urmă am primit acest suvenir filatelic. Piesa a fost realizată în Elveţia cu prilejul Centenarului Crucii Roşii. De fapt este vorba de înfiinţarea, în anul 1863, a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) având sediul la Geneva. În anul 1963, când s-au sărbătorit 100 de ani de la fondarea acestei instituţii umanitare, multe administraţii poştale, inclusiv cea din România, au pus în circulaţie emisiuni de timbre cu subiectul respectiv. 
Marca poştală elveţiană a fost emisă la 21 martie 1963 şi are ca imagine Insigna Jubiliară a Crucii Roşii şi Globul Pământesc. Obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi. Din păcate lipseşte concordanţa de loc pentru a avea o reuşită ilustrată maximă. Ştampila a fost aplicată la Berna şi este valabilă pentru tot setul de timbre pus în circulaţie în "tranşa" din 21 martie.   

Să auzim de bine!

Alex M