Exponate de maximafilie

miercuri, 16 decembrie 2015

Ilustrate maxime cu plante medicinale, 1993

Emisiunea filatelică din luna august dedicată plantelor medicinale, la care m-am referit în două postări (clic aici şi aici), ar fi trebuit să continue o frumoasă tradiţie a filateliei româneşti, care a pus în circulaţie, periodic, mărci poştale cu acest subiect. Din păcate, Romfilatelia a găsit de cuviinţă ca acea emisiune să fie folosită pentru a face reclamă unui lanţ de farmacii, deturnând astfel mesajul pe care un timbru ar trebui să-l transmită. 
Vă propun acum patru ilustrate maxime realizate cu timbre ale emisiunii filatelice "Plante medicinale" (L.P. 1310; Mi 4866-4871), pusă în circulaţie la 30.03.1993 şi având tirajul de 160.000 de serii. Pentru obliterare s-au folosit ştampilele expoziţiei filatelice "Botanica '93", aplicate cam neglijent (cel puţin pe exemplarele pe care le am eu). Cărţile poştale ilustrate sunt machetate de Dan Ţăran. 
Seria de timbre "Plante medicinale", 1993;
Sursa http://magic-ro.com/poze_timbre/102925scan0004.jpg

1. Păducelul (Crataegus monogyna) este un arbust spinos, cu frunze lobate şi flori albe-crem, uneori roz, frumos mirositoare, grupate în buchete. În clasificarea botanică face parte din familia Rosaceae (ca şi măceşul) şi cuprinde circa 250 de specii răspândite în toată lumea, majoritatea cu proprietăţi medicinale, dintre care în România se găsesc cinci specii, cu denumiri populare de păducel, gherghin, gherghinar, mărăcine alb, mălăeţ şi mălaiul cucului. Medicina tradiţională de la noi foloseşte preparatele din păducel la peste 50 de afecţiuni maladive, în principal la cele cardiace şi nervoase. (http://ziarullumina.ro/paducelul-laptele-batranilor-leac-pentru-cardiaci-66439.html).
Ilustrată maximă "Păducel"

2. Cătina (Hippophae rhamnoides) este un arbust care poate creşte până la 5-6 metri înălţime. Ramurile prezintă numeroşi ţepi lungi,foarte ascuţiţi, iar frunzele sunt înguste, de culoare verde-argintiu. Florile, brun-gălbui, sunt mici şi apar în lunile martie - aprilie. Principala parte folosită în fitoterapie sunt fructele. Cătina are efect antioxidant, emolient, citoprotector, imunostimultor, vitaminizant, depurativ, antiinflamator şi cicatrizant. (Sursa)
Ilustrată maximă "Cătină albă"
Ilustrată maximă "Cătină albă" - verso

3. Afinul (Vaccinium myrtillus) este un arbust stufos, cu tulpina de culoare verde, lungă de circa 30–60 cm. Frunzele sunt mici, ovale şi crestate pe margine. Are florile verzui roșietice, albe sau rozé, cu petalele unite sub formă de clopoțel. Fructul, numit afină, reprezintă o bacă de culoare albastru-închis sau albastru-brumăriu, de formă rotundă, cu diametrul de 0,5 - 0,6 cm, zemoasă, cu gust plăcut dulce acrișor. Se recomandă în diabet, gută, enterocolită, parazitoze intestinale, infecții urinare, ca antiseptic minor și diuretic. Afinele sunt folosite la obținerea afinatei, o băutură alcoolică destul de apreciată, precum şi la prăjituri și alte dulciuri. (Sursa).
Ilustrată maximă "Afin"

4. Arnica (Arnica montana) este o plantă perenă, care creşte în regiunile montane, are flori asemănătoare margaretelor, galben-aprins, care înfloresc vara pe tulpini lungi şi păroase. Frunzele sunt ascuţite şi dispuse radial în jurul bazei. Numele provine, se pare, din cuvântul grecesc „arnikos" - pielea mielului.
Arnica are acţiune antiinflamatoare şi antiseptică fiind extrem de eficientă în tratamentul rănilor şi vânătăilor. De asemenea, este recomandată şi în contuzii, luxaţii,  imunitate scăzută, abcese, infecţii bacteriene şi fungice, precum şi pentru ameliorarea durerilor reumatice. 
(http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/arnica-arnica-montana-11440028/)
Ilustrată maximă "Arnică"


Să auzim de bine!
Alex M