Exponate de maximafilie

joi, 25 decembrie 2014

Naşterea Domnului

Crăciunul, sau Naşterea Domnului, este sărbătoarea creştină a naşterii după trup a Domnului Iisus Hristos, celebrată la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian). Ea face parte din cele 12 praznice împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, fiind a treia mare sărbătoare după cea de Paşti şi de Rusalii. Conform Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, Iisus S-a născut în cetatea Betleemului, unde Maria, mama lui Iisus, însoţită de logodnicul său Iosif, au venit din Nazaret pentru recensământul poruncit de proconsulul Quirinius, în timpul împăratului Octavian Augustus (Luca 2, 1). Negăsind loc de găzduire în cetate (Luca 2, 7), ei s-au adăpostit într-o peşteră păstorească, unde S-a născut Pruncul Sfânt (Luca 2, 1-20). Betleemul se mai chema și cetatea lui David, căci acolo  s-a născut și a fost uns ca împărat marele strămoș după trup al Mântuitorului. De asemenea, fericitul patriarh Iacov a numit Betleemul "Casa Pâinii", deoarece a proorocit că în acea cetate avea să Se nască Domnul nostru Iisus Hristos, Pâinea cea vie care S-a pogorât din cer. Pentru a afla mai multe informaţii daţi clic aici şi aici.
În mod firesc, această mare Sărbătoare a Creştinătăţii a fost oglindită de administraţiile poştale de pe toate continentele prin emisiuni filatelice puse în circulaţie, în general, în ultimele două luni ale fiecărui an. În ţara noastră, timbrele de Crăciun au apărut cu regularitate începând cu anul 1990. Ele au reprezentat, în cele mai multe situaţii, imaginile unor icoane ale Naşterii Domnului. Maximafiliştii au avut astfel posibilitatea de a realiza/procura o diversitate de materiale cu această tematică. În această postare vă prezint câteva piese la care s-au folosit mărci poştale puse în circulaţie în ultimii ani.

1. Suvenir filatelic "Crăciun Regal" 
    - Realizat de Romfilatelia.
    - Marca poştală folosită: Crăciun 2014, valoare nominală 1 leu, apărută la 21.11.2014. Alte informaţii găsiţi aici.
      - Obliterarea s-a făcut cu o ştampilă fără caracter poştal, având data de 6 decembrie 2014. Ştampila "a funcţionat" doar în birourile prestatorului român de (de)servicii filatelice, nefiind pusă la dispoziţia publicului.     
Craciun-regal_2014_PB
Crăciun Regal.
Craciun-regal_2014_Verso_PB
Crăciun Regal-verso

2. Ilustrată maximă "Crăciun 2013"
    - Realizare personală.
    - Marca poştală: Crăciun 2013, 1 leu, 22.11.2013. Reprezintă imaginea unei icoane aflată în patrimoniul Bisericii Domniţa Bălaşa din Bucureşti. 
      - Obliterare: Ştampilă ocazională, 24.12.2014, Oficiul poştal Bucureşti 63.
    - Suport tipărit la Fullcolor, Bucureşti.     
Craciun-2013_St omagiala-3_PB
Ilustrată maximă "Crăciun 2013". Concordanţă triplă de subiect.
   
3. Ilustrată maximă "Crăciun 2012"
    - Realizare personală.
    - Marca poştală: Crăciun 2012, 1 leu, 15.11.2012. Are ilustrată imaginea icoanei "Naşterea Domnului", aflată pe iconostasul Bisericii Mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti.
      - Obliterare: Ştampila Prima zi, 15.11.2012, Bucureşti.
     - Pentru realizarea suportului am folosit o fotografie a frescei pictate pe cupola Bisericii Radu Vodă şi am obţinut astfel doar concordanţă de subiect între imaginea de pe timbru şi cea de pe cartea poştală ilustrată. Cu două zile înainte de apariţia emisiunii am aflat că marca poştală va reprezenta o imagine a scenei Naşterii Domnului de la biserica respectivă, iar un preot mi-a arătat acestă frescă şi mi-a permis s-o fotografiez. Adevărata imagine a timbrului am văzut-o pe internet când era deja prea târziu ca să mai pot face alte ilustrate. Asta este situaţia! Aşa înţelege furnizorul naţional de materiale filatelice să ne sprijine! Voi reveni, cu alt prilej, asupra acestui aspect.
Craciun_2012-PZE
Ilustrată maximă "Crăciun 2012".
Concordanţă de subiect.
Craciun_2012-PZE-verso
Ilustrată maximă "Crăciun 2012"-verso

4. Ilustrată maximă "Crăciun 2010 - Natale"
      - Realizată de dl. Florin Patapie-Raicu din Iaşi, căruia îi mulţumesc foarte mult pentru amabilitatea de a mi-o oferi.
      - Marca poştală: Emisiunea comună România-Vatican – "Crăciun 2010 - Natale", 1 leu, 15.11.2010. Timbrul reprezintă icoana „Naşterea Domnului“, pictată de Gh. Tattarescu şi aflată în patrimoniul Catedralei Mitropolitane din Iaşi.
       - Obliterare: Ştampila de zi, 24.12.2010, Oficiul Poştal Iaşi 8.
Ilustrată maximă "Crăciun 2010 - Natale". 
Concordanţă de loc şi dublă concordanţă de imagine. 
4a. Aceeaşi ilustrată maximă "Crăciun 2010 - Natale", realizată de Romfilatelia şi obliterată cu Ştampila Prima  zi din data de 15.11.2010, Bucureşti.       
Craciun_2010-Natale_1leu-fata_PB
Ilustrată maximă "Crăciun 2010 - Natale".
Concordanţă de subiect.

Îmi doresc din tot sufletul ca Sărbătoarea Crăciunului să vă întărească nădejdea, credinţa şi dragostea şi să ne aducă tuturor sănătate, bucurii, linişte şi pace.

Să auzim de bine!
Alex M

miercuri, 17 decembrie 2014

Ilustrate maxime cu inventatori care au schimbat lumea

A fost pusă în circulaţie penultima emisiune filatelică planificată pentru anul acesta, intitulată “Mari inventatori”. Evenimentul s-a întâmplat mai înainte cu două zile de 19 decembrie, data aprobată de către Ministerul pentru Societatea Informaţională, printr-un plan fără nicio valoare practică. Se pare că acest minister  nu prea are chef de treabă atunci când este vorba de timbre şi efecte poştale şi înghite toate mofturile prestatorului român de servicii filatelice, asupra căruia legea îl obligă să exercite “drepturile de control al statului asupra persoanei juridice emitente a timbrelor şi efectelor poştale…” (L. 187/2013, art. 471 , alin.5). 
Seria se compune din patru mărci poştale, machetate în coli de 32 de timbre şi minicoli de 5 timbre + o vinietă.

- Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei se află imaginea lui  Nikola Tesla (1856-1943) împreună cu una din invenţiile lui, motorul cu inducție alimentat cu ajutorul curentului alternativ. Pe vinietă sunt reprezentate: portretul inventatorului, turbina "Tesla"  brevetată la data de 6 mai 1913, un text şi semnătura lui Tesla. Textul este următorul: "Pacea nu poate veni decât ca o consecinţă a iluminării umanităţii".
2052_3-30lei_Tesla

- Timbrul cu valoarea nominală de 3,60 lei îl reprezintă pe inventatorul Thomas Alva Edison (1847-1931) şi cea mai cunoscută invenţie a sa: becul cu filament incandescent. "Cele trei lucruri esenţiale pentru a înfăptui ceva care să merite osteneala sunt munca stăruitoare, perseverenţa şi bunul simţ", iată textul scris pe vinietă, alături de care se mai găsesc portretul inventatorului, semnătura lui şi una din invenţiile sale pe care, din păcate, n-am fost capabil s-o identific. Bineînţeles că Romfilatelia nu ne dă nicio explicaţie, neştiind probabil că sunt persoane, şi nu puţine, care ar dori să afle cât mai multe informaţii despre o emisiune filatelică.
2052_3-60lei_Edison


- Marca poştală cu valoarea nominală de 4,30 lei îl înfăţişează pe Albert Einstein (1879-1955) şi cunoscuta formulă a Teoriei Relativităţii E = mc2. Pe vinietă se menţionează, cu umor fin: "Toată lumea ştie că anumite lucruri sunt irealizabile, până când vine cineva care nu ştie acest lucru şi le realizează."
2052_4-30lei_Eistein


- Pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei se găseşte imaginea lui Leonardo da Vinci (1452 - 1519), alături de cea a uneia din invenţiile sale, o instalaţie mecanică pentru irigarea terenurilor arabile. Textul scris pe vinietă exprimă încrederea genialului reprezentant al Renaşterii italiene în capacitatea fiinţei umane de a învăţa: "Învăţatul este singurul lucru pe care mintea nu îl epuizează niciodată, de care nu se teme niciodată şi pe care nu îl regretă niciodată". De asemenea, vinieta mai cuprinde portretul şi semnătura lui Leonardo da Vinci, precum şi schemele a două dispozitive pe care acesta le-a imaginat. În partea dreaptă am identificat dispozitivul de zbor desenat de Da Vinci, cunoscut sub numele de "şurubul zburător", care a fost conceput pentru a comprima aerul obţinând portanţă, similar cu funcţionarea elicopterelor moderne. Privind dispozitivul din partea stângă îmi declar, din nou, neputinţa de a-l fi putut identifica.
2052_14-50lei_Da-Vinci


                     
2052_Inventatori
Ştampila Prima Zi


Folosind timbrele acestei emisiuni şi ştampila Prima Zi, Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti, prin eforturile stăruitoare ale domnului dr. Ioan Daniliuc, a realizat un set de ilustrate maxime. Bineînţeles că au fost şi creaţii personale. Aplicarea ştampilelor s-a făcut cu măiestrie şi răbdare de domnul Emil Stanciu, căruia toţi îi suntem recunoscători pentru calitatea foarte bună a obliterărilor.
 
Nicola-Tesla1_fata_PB_17-dec-14
Ilustrată maximă "Nikola Tesla".
Suportul a fost tipărit la Copyline-Bucureşti
Nicola-Tesla1_verso_PB_17-dec-14
Ilustrată maximă "Nikola Tesla"-verso.



Edison1-fata_PB_17-dec-14
Ilustrată maximă "Thomas Alva Edison".
Edison1-verso_PB_17-dec-14
Ilustrată maximă "Thomas Alva Edison"-verso


Einstein_fata_PB_17-dec-14
Ilustrată maximă "Albert Einstein".
Suportul a fost tipărit la Copyline-Bucureşti

Da-Vinci_fata_PB_17-dec-14
Ilustrată maximă "Leonardo da Vinci".
Suportul a fost tipărit la Copyline-Bucureşti


Să auzim de bine!
Alex M

duminică, 14 decembrie 2014

Crucea Roşie la 100 de ani

Cu câteva zile în urmă am primit acest suvenir filatelic. Piesa a fost realizată în Elveţia cu prilejul Centenarului Crucii Roşii. De fapt este vorba de înfiinţarea, în anul 1863, a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) având sediul la Geneva. În anul 1963, când s-au sărbătorit 100 de ani de la fondarea acestei instituţii umanitare, multe administraţii poştale, inclusiv cea din România, au pus în circulaţie emisiuni de timbre cu subiectul respectiv. 
Marca poştală elveţiană a fost emisă la 21 martie 1963 şi are ca imagine Insigna Jubiliară a Crucii Roşii şi Globul Pământesc. Obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi. Din păcate lipseşte concordanţa de loc pentru a avea o reuşită ilustrată maximă. Ştampila a fost aplicată la Berna şi este valabilă pentru tot setul de timbre pus în circulaţie în "tranşa" din 21 martie.   
ElvetiaCrucea-rosie
ElvetiaCrucea-rosie-verso

Să auzim de bine!
Alex M

marți, 9 decembrie 2014

400 de ani de la moartea pictorului El Greco

El Greco, pe numele său adevărat Dominikos Theotokópoulos, de la moartea căruia (7 aprilie 1614) s-au împlinit patru veacuri, a fost un pictor spaniol manierist de origine greacă, devenit simbol al Şcolii spaniole de pictură şi al cărui nume este aproape sinonim cu cel al orasului Toledo. S-a născut la Candia (azi Heraklion / Creta), în anul 1541, şi este cunoscut mai ales datorită picturilor sale pe teme religioase și ca portretist, având însă şi contribuții în domeniul sculpturii și arhitecturii. Primele date despre marele pictor s-au găsit într-un act notarial din 6 iunie 1566, unde s-a păstrat semnătura lui, "Maestrul Menegos Theotokopoulos" și cuvântul adăugat de el însuși -"zgurafos" (în dialect grec local: pictor). În felul acesta aflăm că la vârsta de 25 ani era pictor specializat în miniaturi pe lemn și în fresce.  Aflaţi mai multe dând clic aici


La data de 22 august a.c. Romfilatelia a pus în circulaţie o serie de mărci poştale intitulată “Capodopere de artă universală din patrimoniul românesc”. Pe două din timbrele apărute cu acest prilej sunt reproduse lucrări ale lui El Greco aflate în patrimonial Muzeului Naţional de Artă a României:  Logodna Fecioarei şi Martiriul Sfântului Mauriciu şi al celor zece mii de tebani. Menţionez că muzeul deţine şi un al treilea tablou al lui El Greco: Adoraţia păstorilor. Seria mai are două mărci poştale ce reprezintă picturi ale lui Pieter Breughel cel Tânăr, pe care le voi prezenta într-o postare viitoare. 

1."Logodna Fecioarei" (ulei pe pânză, 110 x 83 cm), pictură realizată, probabil, în perioada 1608-1614. Lucrarea este  menţionată în 1621 în inventarul bunurilor găsite în atelierul artistului la moartea sa. Ea rămâne ca exemplu pentru perioada manieristă, îmbinând, într-o viziune personală, Occidentul catolic din perioada Contrareformei şi Răsăritul bizantin. Daţi clic aici pentru a vedea sursa informaţiilor.
Ilustrata maximă a fost realizată folosind timbrul cu valoarea nominală de 7,60 lei din seria menţionată, ştampila Prima Zi şi suportul procurat de la MNAR.
Logodna fecioarei
Ilustrată maximă "Logodna Fecioarei"
Logodna fecioarei-verso
Ilustrată maximă "Logodna Fecioarei"-verso

2. Martiriul Sfântului Mauriciu şi al celor zece mii de tebani (ulei pe pânză, 145 x 107 cm). Tablou pictat în perioada 1600-1606, după unele surse, sau în 1577, potrivit altora. Lucrare exemplară prin modul în care un episod dramatic din istoria creştinismului devine la El Greco pretextul unei"invenzione", în cea mai pură concepţie manieristă. Sursele informaţiilor le găsiţi aici şi aici.
Pentru realizarea ilustratei maxime s-a folosit marca poştală cu valoarea nominală de 8,10 lei din emisiunea menţionată la începutul acestei postări şi o carte poştală realizată de Allex Collection. Obliterarea s-a făcut cu ştampila Prima Zi.
Martiriul sf-Mauriciu-fata
Ilustrată maximă "Martiriul Sf. Mauriciu
şi al celor zece mii de tebani"
Martiriul sf-Mauriciu-verso
Ilustrată maximă "Martiriul Sf. Mauriciu
şi al celor zece mii de tebani"-verso

Să auzim de bine!
Alex M

vineri, 5 decembrie 2014

Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (IV)

Postările anterioare: (1), (2) şi (3).

S-a terminat Actul 1 al primului război dintre daci şi romani şi începe Actul 2, intitulat "Dacii atacă garnizoanele din Moesia Inferioară, dar Traian îi respinge". Acţiunile acestui act au loc într-o altă zonă, Moesia Inferioară, din care făcea parte şi Dobrogea de astăzi.

Planşa nr. 21 cuprinde schema cu itinerariile de deplasare a trupelor, pe uscat şi pe Dunăre, precum şi primele două scene ale episodului 1. 
Plansa21-act2-ep1
Planşa nr. 21
Sus: Schema cu itinerariile de deplasare a trupelor;
Jos: Scenele 1 şi 2 din episodul 1 

Plansa21-act2-ep1-detaliu2
Planşa nr. 21-detaliul 1
Deplasarea trupelor în Actul 2 al primului război daco-roman
Episodul 1 "Dacii trec Dunărea şi atacă Moesia Inferioară"
Decebal încearcă o diversiune atacând, împreună cu aliaţii săi sarmaţi, garnizoanele romane din Moesia Inferioară. Traian este nevoit să întrerupă înaintarea de pe frontul apusean şi să intervină în sprijinul cetăţilor atacate.
Pl.21-detaliul 2. Dacii trec Dunărea (scena 1) şi atacă un
castru roman (scena 2). 1. Dacii trec Dunărea înot;
2. Stindard dac; 3. Castru roman;
4. Luptători daci asediază castrul roman.

Planşa nr. 22 cuprinde două cărţi poştale de nuanţe diferite ce reprezintă aceeaşi imagine din scena 1 a episodului 2 
Plansa22-ep2
Planşa nr. 22. Scena 1 din episodul 2

Episodul 2 "Traian îi atacă pe daci cu cavaleria şi asaltează tabăra lor de care"
Acţiunea surprinzătoare a lui Decebal în Moesia l-a obligat pe Traian să se deplaseze în această zonă, aducând trupe suplimentare, şi apoi să riposteze atacând cetăţile dacilor.
Plansa22-ep2-detaliu1
Pl.22-detaliu. Traian conduce marşul cavaleriei.
1. Traian

Pe planşa nr. 23 este reprezentată scena 2 din episodul 2 intitulată "Cavaleria romană îi şarjează pe sarmaţi"

Plansa23
Planşa nr. 23. Episodul 2, scena 2
Plansa23-detaliu1
Pl.23-detaliul 1. Cavaleria romană îi şarjează pe sarmaţi (roxolani).
1. Traian conduce cavaleria romană; 2. Catafractari sarmaţi
Plansa23-detaliu2
Pl.23-detaliul 2. Sarmaţii, aliaţii dacilor, se retrag
din faţa cavaleriei romane.





Să auzim de bine!
Alex M

vineri, 28 noiembrie 2014

150 de ani de la înfiinţarea CEC

Ca instituție, CEC-ul a fost înființat la 24 noiembrie 1864, printr-o lege sancţionată de Alexandru Ioan Cuza. Decretul domnesc poartă contrasemnăturile lui Mihail Kogălniceanu, Prim Ministru, Ludovic Steege, ministru de Finanţe si Nicolae Creţulescu, ministru de Justiţie.
La 1 ianuarie 1865, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni (CDC)   şi-a început activitatea sub conducerea economistului Enric Winterhalder. Primul sediu a fost unul modest, în trei camere mai mici din localul Ministerului de Finanțe al vremii. În 1875 s-a început construirea unei clădiri proprii, pe un teren unde fusese biserica Sf. Ioan cel Mare şi un han, ambele demolate din cauza degradării accentuate. Ulterior, între 1897 și 1900 s-a ridicat sediul actual, cunoscut sub numele de Palatul CEC. În anul 1948, CEC a devenit singura bancă de economii şi unica instituţie de credit cu atribuţii legate de atragerea disponibilităţilor băneşti ale populaţiei. După anul 1990 CEC şi-a extins activitatea, iar în 1996 a început procesul de reformare si modernizare a băncii. În anul 1999, CEC avea 7 milioane de clienți și gestiona circa 11.000 de miliarde de lei vechi, adică aproape o treime din economiile depuse la bănci de populație. În anul 2008 banca și-a lansat noua identitate și denumire, devenind CEC Bank.

Cu prilejul acestei aniversări, azi 28 noiembrie a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelică formată dintr-un timbru (8,10 lei) şi o coliţă dantelată (14,50 lei). Mărcile poştale sunt editate în coli de 32 de timbre şi minicoli de 8 timbre + 4 viniete. Pe viniete sunt reprezentaţi:
- Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni;
- Ludovic Steege, Ministrul Finanţelor în timpul înfiinţării CDC; 
Enric Winterhalder, primul Director al CDC;
- Ion Ghica, primul Preşedinte a CDC.
2050_CEC-minicoala
Minicoala de 8 timbre şi 4 viniete
a emisiunii
Timbrul coliţei dantelate are ca imagine una din cele două plăci (decorative?) amplaste la intrarea în sediul actual al CEC. Nu prea ştiu cum să le numesc, dar nu pot fi "frize decorative", aşa cum le spune producătorul român de timbre. Dar ce mai contează o bâlbă în plus din partea acestuia, după nenumăratele greşeli pe care le-a făcut şi le tot face cu o perseverenţă ce nu poate fi înţeleasă!!
2050a_CEC-Colita
Coliţa dantelată a emisiunii
Ştampila Prima Zi a emisiunii

Iată câteva ilustrate maxime realizate cu acest prilej.

2050_Palatul-CEC-1_fata_PB
Ilustrată maximă "Casa de Consemnaţiuni - Bucureşti"
2050_Palatul-CEC-1_verso_PB
Ilustrată maximă "Casa de Consemnaţiuni - Bucureşti" - verso
2050_Palatul-CEC-2_fata_PB
Ilustrată maximă    "Bucureşti - Casa de Economii şi Consemnaţiuni" 
2050_Palatul-CEC-2_verso_PB
Ilustrată maximă
"Bucureşti - Casa de Economii şi Consemnaţiuni" - verso    

2050a_Palatul-CEC-fata_PB
Ilustrată maximă 
"Bucureşti - Palatul CEC - Una din plăcile decorative de la intrare"
Pe ilustrata maximă de sus, deasupra timbrului, se observă placa de marmură pusă acum 50 de ani, la aniversare a 100 de ani de la înfiinţarea CEC. Iată un detaliu din fotografie, cu această inscripţie.

CEC_Inscriptia-1964

Nu cunosc din ce motive această emisiune nu a fost lansată pe 24 noiembrie, potrivit planificării şi cum, de fapt, era normal. Numai că normalitatea este o stare nefirească şi...anormală pentru instituţia care livrează timbre în România. Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti a respectat însă momentul şi, prin dl. Ioan Daniliuc, a realizat o ştampilă ocazională pe care o prezint mai jos.


Să auzim de bine!
Alex M






miercuri, 26 noiembrie 2014

După 25 de ani! UPDATE

Acum trei zile am menţionat într-o postare (clic aici) că mesajul timbrului emis cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la căderea comunismului în România "este foarte îndoielnic". Acum regret că nu am fost mai direct. 
Pe situl http://www.stampnews.com/ este prezentată această emisiune, dar priviţi imaginea de mai jos şi trageţi concluzia despre ce părere îşi pot face străinii ca urmare a simbolurilor folosite de autorii timbrului şi a limbajului de lemn şi încurcat prin care se încearcă a se explica "mesajul" acestuia. 



Nu cunosc cum se preiau informaţiile pe acest sit.  Poate cineva să clarifice acest aspect? În neştiinţa mea, nu m-ar mira ca datele, inclusiv imaginile, să fie transmise de cei care au emis marca poştală!! Dar, dacă nu este aşa, de ce aceştia nu au intervenit de urgenţă pentru a se pune lucrurile la punct?! 

"Timbrul călătoreşte pretutindeni şi odată cu el şi tezaurul ţării noastre", afirma şefa producătorilor de timbre româneşti. Vezi detalii aici. Până acum eram convins că drapelul fostului PCR nu reprezintă parte a tezaurului românesc! Probabil că m-am înşelat.

Să auzim de bine!
Alex M

marți, 25 noiembrie 2014

A venit Crăciunul!

A sosit Crăciunul şi la noi, românii, printr-o emisiune filatelică pusă în circulaţie la 21 noiembrie 2014. Emisiunea este compusă dintr-un timbru, care are ca imagine una din cele trei icoane "Naşterea Domnului" ce se află în patrimoniul Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti. Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre, în minicoli de 8 timbre cu o vinietă şi în blocuri de 2 timbre. 
2049_Craciun-minicoala
Minicoala de 8 timbre şi o vinietă
Tirajul total este de 1.635.450 de timbre, din care 648 sunt nedantelate. 
Cu acest prilej au fost realizate şi trei "produse speciale":
- Albumul filatelic (421 de exemplare), compus din blocul de 2 timbre şi plicul Prima Zi, ambele având unele elemente de folio aur;
- Timbrul de argint aurit (421 de exemplare). Se vinde "la pachet" cu un timbru nedantelat; 
- Stampă Biserica Stavropoleos (227 de exemplare), pe care se găseşte un timbru dantelat obliterat cu ştampila Prima Zi şi un timbru nedantelat.
Asemenea produse fac, de mult timp, deliciul producătorului naţional de mărci poştale, pentru că se vând la preţuri de speculă şi condiţionat (vrei un bloc de două timbre? sau un timbru nedantelat? atunci ia şi un plic Prima Zi suflat cu aur sau o stampă, chiar dacă nu ai nevoie de ele). 

2049_Craciun
Ştampila Prima Zi
Folosind timbrul emisiunii şi ştampila Prima Zi am reuşit să fac două ilustrate maxime. La prima am folosit un suport având aceeaşi imgine cu marca poştală, iar la a doua acesta reprezintă o altă icoană, dintre cele care se află la Mănăstirea Stavropoleos. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la Lucky superstar - Bucureşti.
2049_Craciun-3-fata
Ilustrată maximă "Naşterea Domnului"
Concordanţă triplă de imagine
2049_Craciun-3-verso
Ilustrată maximă "Naşterea Domnului"
Concordanţă triplă de imagine - verso

2049_Craciun-1-fata
Ilustrată maximă "Naşterea Domnului"
Concordanţă de subiect 
În încheiere, un gând care nu-mi dă pace. Este oare creştineşte ca momentul naşterii Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos să fie sărbătorită folosind aurul şi argintul? Eu cred că NU.

Să auzim de bine!
Alex M

duminică, 23 noiembrie 2014

După 25 de ani!

Au trecut 25 de ani de la căderea regimului comunist în ţara noastră. Cu acest prilej, producătorul român de timbre a pus în circulaţie o emisiune filatelică formată dintr-un timbru (14,50 lei) şi o coliţă dantelată (8,10 lei). Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre şi minicoli de 5 timbre şi o vinietă (în două variante). Din nou valoarea de 14,50 lei nu lipseşte, semn că prestatorul de servicii filatelice este decis să continue politica antinaţională, ilegală, inumană şi nesimţită din domeniul preţurilor, dusă de peste doi ani, pentru falimentarea filateliei.
În plus, timbrul este de o urâţenie pe care o asemenea emisiune nu o merita. Autorii au fost preocupaţi doar de de profitul bănesc ce-l vor obţine şi au tratat superficial mesajul pe care-l transmit. Face impresia unei emisiuni pregătită în grabă.
Ni se spune că "timbrul emisiunii cu valoarea nominală de 14,50 lei ilustrează în manieră grafică și simbolică numărul „XXV” menit....". Mă întreb ce ar putea însemna "maniera grafică", când ne referim la reprezentarea unui număr?! Dar cum limba română nu este prietena comunicatorilor de la Romfilatelia, trecem peste asta. În ceea ce priveşte simbolismul numărului "XXV", care se explică în continuare, abordarea este extrem de simplistă şi incorectă. Iată ce ni se explică: "...cifra romană XX este un semn al negării regimului comunist ce vine să anuleze zidul oprimării, iar cifra romană V reprezintă un simbol al victoriei...". Lăsăm la o parte problemele de semantică ce apar şi în această frază şi ne referim la mesajul timbrului, care este foarte îndoielnic. Nu negarea regimului comunist trebuia marcată, ci înlăturarea acestuia. Simbolul comunismului (secera şi ciocanul) trebuia distrus, nu "bifat" cu XX. Recunosc că nu înţeleg trimiterea la un "zid al oprimării". Să se fi inspirat autorii din situaţia ce a existat în Germania până în toamna lui 1989? Îi duce mintea!!
Timbrul cu vinietă, varianta 1
Timbrul cu vinietă, varianta a 2-a

Timbrul coliţei dantelate reprezintă un monument care, de fapt, nu există. Aici suntem minţiţi pe faţă pentru că producătorul timbrelor nu face precizarea că imaginea este doar macheta operei „Aripi” (Monumentul luptei anticomuniste) aparținând artistului Mihai Buculei. Mai multe despre acest proiect puteţi găsi aici şi aici.

Coliţa dantelată
Ştampila "Prima Zi"

Să auzim de bine!
Alex M