Exponate de maximafilie

sâmbătă, 19 septembrie 2015

Ilustrate maxime cu flori

Primele două ilustrate maxime pe care le puteţi vedea în această postare sunt realizări ale Asociaţiei Filateliştilor din judeţul Sibiu. Ştampila ocazională şi cărţile poştale au fost machetate de dl. dr. Ioan Daniliuc. Mărcile poştale folosite fac parte din seria "Ceasul florilor-I".    
        
1966_Mac de camp_SO-Sibiu_PB_09-2015
Ilustrată maximă "Mac roşu de câmp".
Marca poştală cu valoarea nominală 60 de bani.
1966_Mac de camp_SO-Sibiu-verso
Ilustrată maximă "Mac roşu de câmp" - verso

1966_Luceafarul_SO-Sibiu_PB_09-2015
Ilustrată maximă "Luceafărul".
Marca poştală cu valoarea nominală 1 leu.

Următoarea ilustrată maximă a fost realizată folosindu-se timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei din emisiunea "Alfabetul florilor", aceeaşi ştampilă ocazională de la Sibiu şi o carte poştală tipărită la FullColor, Bucureşti. Mulţumesc domnului dr. Ioan Daniliuc pentru foarte frumoasa piesă obţinută.

Mac_SO-Sibiu_PB_09-2015
Ilustrată maximă "Maci"


Să auzim de bine!

sâmbătă, 12 septembrie 2015

Turnuri cu ceas pe ilustrate maxime româneşti

În trimestrul 3 al anului trecut, la 3 octombrie, a fost pusă în circulaţie o serie de timbre intitulată "Turnurile timpului, turnuri cu ceas". Emisiunea se compune din şase mărci poştale pe care sunt reprezentate tot atâtea turnuri cu ceas construite în ţara noastră, astfel:
- Turnul Primăriei din Oradea - pe timbrul cu valoarea nominală de 3,00 lei;
- Turnul trompeţilor din Mediaş - pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei;
- Turnul cu ceas al Palatului Culturii din Iaşi - pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei;
- Turnul Palatului Comunal din Buzău - pe timbrul cu valoarea nominală de de 3,60 lei;
- Turnul Casei Sfatului din Braşov - pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei;
- Turnul Central al Castelului Peleş - pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei.
Machetarea s-a făcut în coli de 32 de mărci poştale şi blocuri (minicoli?) de patru timbre.

Turnuri_1
Turnuri_2
Blocurile de patru timbre ale emisiunii
Imaginile timbrelor le-am prezentat şi într-o altă postare.

Ştampila prima zi are un desen tematic sugestiv dar, din păcate, a funcţionat doar la Bucureşti. Fac această afirmaţie întrucât, după părerea mea, serviciile filatelice de calitate presupun şi confecţionarea, în situaţii de acest fel, de ştampile prima zi în fiecare localitate prezentă, într-un fel sau altul, pe mărcile poştale. Îmi dau seama că o asemenea cerinţă este, acum, o utopie, furnizorul român de timbre nefiind capabil s-o înţeleagă. Dar nici forurile de conducere ale filateliei (F.F.R. şi comisiile de specialitate) nu se străduiesc pentru a încerca intrarea în normal. Şi nu doar în această situaţie ele lâncezesc! Sunt atâtea de reparat în filatelia românească şi peste tot...tăcere!! Când se va RESPECTA STATUTUL F.F.R.? Se găsesc acolo unele obligaţii cum ar fi: 
"f) să  stabilească şi să  menţină contacte strânse cu administraţia poştala naţională şi Uniunea Postală Universală, să  reprezinte şi să  apere în faţa acestora interesele colecţionarilor aparţinând membrilor afiliaţi;" (am reprodus din art.9 al Statutului, pe care îl puteţi găsi pe pagina de internet, decedată de ani de zile, a F.F.R.).

2041_turnuri
Ştampila prima zi
Revenim la turnurile noastre. În situaţia arătată mai sus, bineînţeles că nu am realizat ilustrate maxime folosind ştampila prima zi "oficială" şi am apelat la serviciile oficiilor poştale din ţară. 

1. Palatul Primăriei din Oradea a mai fost reprezentat pe un timbru din emisiunea "Oradea - 900 de ani de atestare documentară" despre care am scris aiciTurnul Primăriei are o înălţime de aproape 50 m. şi este prevăzut cu 4 nivele principale. La nivelul I  se află mecanismul orologiului  - numit „ceasul mamă". Orologiul de la cota cea mai înaltă cântă la ore fixe „Marşul lui Iancu" şi a fost construit în anul 1904. El a supravieţuit celor două războaie mondiale, iar acoperişul şi zidul turnului au supravieţuit incendiilor din 1917 şi 1944. Cadranul ceasului păstrează şi azi urme de gloanţe din timpul războiului din 1944. Nivelul al II-lea prezintă o panoramă de la 33,85 m. În anul 1904 s-a mutat, la acest nivel, „punctul de observare a incendiilor pentru oraş”, Nivelul al III-lea, aflat la 40,25 m, are montat pe parapetul balconului mai multe ciocane uriaşe funcţionale, care bat de câte trei ori la fiecare sfert de oră. În sfârşit, nivelul al IV-lea oferă posibilitatea observării în detaliu a obiectivelor turistice din zona centrală a oraşului cu ajutorul unui telescop. Sursa: http://www.oradea.ro/pagina/turnul-primariei

Ilustrata maximă reprezentând Turnul Primăriei din Oradea este obliterată cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Oradea 1, la data de 16.12.2014. Mulţumesc doamnei diriginte pentru sprijinul acordat. Cartea poştală a fost tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.
Turn-ceas_Oradea1-fata
Ilustrată maximă "Turnul Primăriei din Oradea"

2. În centrul medieval al Mediaşului se afla o biserică evanghelică cu hramul Sfintei Margareta, atestată documentar în anul 1414. În urma marii invazii turceşti din 1438, care a afectat profund şi această aşezare, fortificaţia de apărare din jurul bisericii a fost întărită cu un zid dublu, precum şi cu mai multe turnuri de apărare. Acest complex de fortificaţii s-a păstrat până în zilele noastre. În anul 1550 Mediaşul este ridicat la rangul de oraş (civitas) şi, în consecinţă, turnul bisericii a fost înălţat cu trei etaje. De sus, din vârf, trâmbiţaşul oraşului anunţa pericolele ce ameninţau burgul (invazii, incendii, inundaţii). De aici vine şi numele turnului, Turnul Trompeţilor sau Trâmbiţaşilor. Turnul are o înălţime de 68 m şi o înclinaţie faţă de axa verticală de 2,28 m. Înclinarea s-a produs ca urmare a greutăţii suplimentare datorată supraînălţării sale cu etajele superioare. Turnul Trompeţilor se află în topul primelor zece clădiri înclinate din lume.
Pentru mai multe informaţii daţi clic aici şi aici.

Ilustrata maximă având ca imagine acest turn este obliterată cu ştampila ocazională dedicată aniversării a 600 de ani de existenţă a Bisericii Sfânta Margareta. Ştampila a fost aplicată la Oficiul Poştal Mediaş 1, la data de 27.11.2014.
Turn-ceas_Medias1-fata
Ilustrată maximă "Turnul Trompeţilor"
Turn-ceas_Medias1-verso
Ilustrată maximă "Turnul Trompeţilor" - verso

3. Palatul Culturii, recunoscut ca simbol al oraşului Iaşi, a fost construit in stil neogotic şi a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficialăClădirea a fost inaugurată pe 11 octombrie 1925 şi a servit drept Palat Administrativ şi de Justiţie pâna în 1955, când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituţii culturale ale oraşului, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal “Moldova” Iaşi. La faima Palatului Culturii a contribuit şi ceasul din turnul clădirii. Acesta este structurat pe 3 nivele, are 8 clopote si 3 cadrane. De fiecare dată când bate ora fixă, cele 8 clopote acompaniază ceasul. În tehnica de specialitate, un asemenea mecanism se numeste carillon. Cadranele au diametrul de 3.25 m şi sunt decorate cu mici vitralii, reprezentând cele 12 zodii. Câte doi plăieşi în costume naţionale, zugrăviţi pe zidul turnului, stau de strajă încadrând ceasornicul, după modelul oştenilor pictaţi la Castelul Peleş. Atât vitraliile, cât şi crenelurile în formă de cruce ale turnului sunt luminate electric în cursul nopţii. Cele 8 clopote reproduc, la fiecare oră exactă, "Hora Unirii”. Melodia este înregistrată pe un tambur cu 69 de ştifturi.
Sursa informaţiilor o găsiţi dând clic aici.

Ilustrata maximă pe care o prezint mai jos a fost realizată cu sprijinul extrem de amabil şi profesionist al domnului Florin Patapie, căruia îi mulţumesc şi pe această cale. Pentru obliterare s-a folosit ştampila de zi a Oficiului Poştal Iaşi 8 din data de 03.10.2014 (prima zi a emisiunii). 
Turn-ceas_Iasi1-fata_PB-sept-2015
Ilustrată maximă 
"Turnul cu ceas al Palatului Culturii din Iaşi"
Turn-ceas_Iasi1-verso_PB-sept-2015
Ilustrată maximă "Turnul cu ceas al Palatului Culturii din Iaşi" - verso

4. Palatul Comunal din centrul orașului Buzău serveşte drept sediu al Primăriei și Consiliului Local. A fost construit în perioada 1899-1903, la comanda primarului orașului, Nicu Constantinescu, după un proiect al arhitectului Alexandru Săvulescu. Această bijuterie arhitectonică a fost inaugurată în toamna anului 1903, iar recepţia s-a făcut la 16 decembrie 1903 în prezenţa Regelui Carol I şi a Principelui Ferdinand. La eveniment au participat şi alte personalităţi ale vremii, precum Armand Călinescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman. Turnul are înălţimea de 20 m, iar ceasul a fost instalat în 1903.

Ilustratele maxime cu acest turn le-am obliterat cu ştampila de zi a Oficiului Poştal Buzău 1, chiar la data apariţiei timbrelor (3 octombrie 2014). În acea perioadă eram la Buzău, oraşul în care m-am născut, şi am găsit tot sprijinul la domnul diriginte al oficiului, căruia îi mulţumesc.
Turn-ceas_Buzau2-fata_PB-sept-2015
Ilustrată maximă "Buzău, Turnul Palatului Comunal"
Turn-ceas_Buzau2-verso_PB-sept-2015
Ilustrată maximă "Buzău, Turnul Palatului Comunal" - verso

Turn-ceas_Buzau1-fata_PB-sept-2015
Ilustrată maximă "Turnul Palatului Comunal din Buzău"
Turn-ceas_Buzau1-verso_PB-sept-2015
Ilustrată maximă 
"Turnul Palatului Comunal din Buzău" - verso

5. Casa Sfatului este un important monument de arhitecturã din municipiul Brașov şi a fost, iniţial, doar un turn de supraveghere, ale cărui baze se aflau pe cele ale actualului turn. La 23 decembrie 1420 s-a încheiat un acord între Adunarea Districtului Țării Bârsei și breasla blănarilor, privind construirea Casei Sfatului. În acest document se menționează că reprezentanții acestei bresle permit celor nouă comune ale provinciei Țara Bârsei să-și construiască, deasupra bolții de vânzare a breslei, o camerã pentru acordarea dreptății și pentru ședințele magistratului. În timp, clădirii i s-au adăugat noi încăperi dar şi turnul, în care a fost instalat un ceas cu cadrane pe toate cele patru feţe. Ceasul bătea orele zilei împreună cu clopotul care, din 1690, este acţionat de mecanismul orologiului.

Cu sprijinul lui Alexandru Dumitrescu. căruia îi mulţumesc pentru eforturile depuse, am reuşit să obţin două ilustrate maxime, pe care le prezint mai jos.
Turn-ceas_Brasov-st_slaba_PB-sept-2015
Ilustrată maximă "Turnul Casei Sfatului, Braşov"
OBL.: Ştampila de zi, OP Braşov 1, 17.03.2015
C.P.I.: S.C. Faber Maximus Timişoara
Turn-ceas_Brasov-mecanism_slab_PB-sept-2015
Ilustrată maximă "Mecanismul ceasului dinTurn"
OBL.Ştampila de zi, OP Braşov 1, 17.03.2015
C.P.I.: Tipărită la Copyline, Bucureşti

Să auzim de bine!
Alex M

joi, 3 septembrie 2015

Din nou despre păsările de baltă!

În postarea anterioară am promis că voi prezenta şi ilustratele maxime pe care le-am realizat folosind timbrele şi ştampila prima zi ale emisiunii filatelice  "Păsări de baltă". Iată o parte din acestea:

1. Ilustrată maximă "Chiră de baltă".
- M.P. 3,30 lei;
- C.P.I. tipărită la FullColor, Bucureşti.
2076_Chira de balta_2_1_PB_sept_2015

2. Ilustrată maximă "Pescăruş cu picioare galbene în Parcul Morarilor din Bucureşti".
- M.P. 4,30 lei;
- C.P.I. tipărită la FullColor, Bucureşti.
Mulţumesc şi pe această cale lui Ştefan pentru amabilitatea de a-mi fi pus la dispoziţie această frumoasă imagine. Mai multe puteţi afla aici
2076_Pescarus-picioare-galbene_2_1_PB_sept_2015

2076_Pescarus-picioare-galbene_1-verso_1_PB_sept_2015
Ilustrată maximă "Pescăruş cu picioare galbene în Parcul Morarilor din Bucureşti".- verso

3. Ilustrată maximă "Ciocîntors".
- M.P. 4,70 lei;
- C.P.I. tipărită la FullColor, Bucureşti.
2076_Ciocintors_2_1_PB_sept_2015

4. Ilustrată maximă "Călifar roşu".
- M.P. 8,10 lei;
- C.P.I. tipărită la FullColor, Bucureşti.
2076_Califar-rosu_1_PB_sept_2015

5. Ilustrată maximă "Lebădă de vară".
- M.P. 9,10 lei (coliţa dantelată);
- C.P.I. tipărită la Lucky superstar, Bucureşti.
Lebăda de vară sau lebăda mută (Cygnus olor) este o pasăre mare ce măsoară 144-158 centimetri. Lungimea aripilor deschise este de 2-2.5 metri. Are penajul alb şi prezintă un nod în partea superioară a ciocului. Acesta este de culoare portocalie, fiind negru la bază. Capul si gâtul pot avea, câteodata, o culoare mai închisă din cauza apei şi noroiului ce conţine fier.
Lebăda de vară este una dintre cele mai populare specii de lebede din sălbăticie, parcuri sau locurile native. Iarna este foarte intâlnită în apele marine, lacuri şi iazuri. Se poate vedea şi la Grădina Zoologică din Bucureşti.
Surse: http://bucurestizoo.ro/atlas/lebada-alba şi 
          http://www.zoo.ro/lebada-de-vara
2076_Lebada-de-vara_2_1_PB_sept_2015

Ilustrată maximă "Lebădă de vară" - verso


Să auzim de bine!
Alex M