Exponate de maximafilie

vineri, 30 septembrie 2016

Cele mai bune ilustrate maxime ale anului 2015

Surpriză plăcută din partea Comisiei de Maximafilie a FIP. S-au făcut publice rezultatele Concursului Internaţional de Maximafilie, ediţia a XIII-a, care a stabilit clasamentul celor mai bune ilustrate maxime create în anul 2015. Potrivit http://www.maximaphily.info/2015contest/2015BESTMCRESULTS.pdfpodiumul este următorul:

Premiul 1: Olanda (78 de puncte)
Ilustrata maximă „Van Gogh, Autoportret cu pălărie de paie”, realizată de Ronald van der Leeden. Concordanţă triplă.
- Marca poştală: „125 de ani de la moartea pictorului olandez Vincent van Gogh", 05.01.2015. Se pare că acest timbru, care face parte dintr-un bloc de 5 mărci poştale, este un „timbru personalizat” creat de Poşta Olandeză (nu de o persoană particulară), în scop comercial, timbrele personalizate fiind apreciate în mod deosebit de filatelişti!
- Obliterare: Ştampila prima zi, Amsterdam,
- Cartea poştală ilustrată: Muzeul Van Gogh, Amsterdam

Vincent Van Gogh (1853-1890) este unul dintre cei mai de seamă artiști ai tuturor timpurilor, lucrările sale fiind apreciate astăzi în întreaga lume, și estimate la zeci de milioane de euro.
În scurta sa viaţă de 37 de ani a concentrat o experiență artistică și existențială irepetabilă, traversând principalele curente ale timpului său fără să aparțină, în realitate, nici unuia şi propunând, dimpotrivă, o viziune cu totul personală a artei ca "semn" al propriului suflet. A fost, în egală măsură, expresionist, simbolist și suprarealist. S-a zbătut toată viața în sărăcie, singurul său venit constituindu-l ajutorul primit din partea fratelui mai mic, Theo. A realizat peste 2.000 de opere de artă (în jur de 900 de picturi și 1.100 de desene și schițe).  Tabloul Autoportret cu pălărie de paie (ulei pe carton, 41x33 cm) l-a pictat în vara anului 1887, la Paris. În prezent, lucrarea este la Amsterdam, în patrimoniul muzeului ce poartă numele artistului.
Surse: 


Premiul 2: Malaezia (48 de puncte)
Ilustrata maximă „Balena ucigaşă – Orca (Orcinus orca)”, realizată de Ye Choh San. Concordanţă triplă.
- Marca poştală: „Protecţia faunei marine în pericol de dispariţie”, valoarea nominală 1,40 MYR, 13.04.2015.
- Obliterare: Ştampila prima zi, Port Dickson
- Cartea poştală ilustrată: Germania

Orca (Orcinus orca), numită şi balena ucigașă, este cel mai mare mamifer marin din familia delfinilor. Orcile sunt ușor de recunoscut datorită culorilor caracteristice, alb si negru, și sunt considerate animale foarte inteligente. Orca poate atinge 10 metri lungime și o greutate de circa 7 tone. În ciuda taliei sale masive, ea se poate deplasa cu o viteză mare, de până la 60 km/h. Hrana principală o constituie bancurile de pești - heringi, scrumbii, somoni, toni - și chiar rechini. Se mai hrănesc și cu cefalopode - sepii, calmari – şi, mai rar, cu alte mamifere marine - delfini și mai ales foci și vidre de mare.


Premiul 3: Mexic (39 de puncte)
Ilustrata maximă „Piramida (templul) Şarpelui cu Pene”, realizată de Guadelupe Morales Grifaldo.
- Marca poştală: „Arheologie. Xochicalco-Mexic”, valoarea nominală 11,50 $, 01.10. 2015.
- Obliterare: Ştampila prima zi, Tlalnepantla. Concordanţa de imagine este perfectă, dar concordanţa de loc este aproximativă”, pentru că Tlalnepantla este un oraș al statului Mexic (la nord de Ciudad de Mexico), situată la distanţă mare de zona unde se găseşte subiectul mărcii poştale.
- Cartea poştală ilustrată: Ediţie comercială

Xochicalco este un sit arheologic situat între localităţile Temixco și Miacatlan din statul Morelos, Mexic, la 38 km sud-vest de orașul Cuernavaca şi la mai bine de 60 km, în linie dreaptă, sud-vest de Ciudad de México, într-o regiune cu climă caldă, semiumedă şi cu o vegetaţie subtropicală. A fost declarat Patrimoniu Mondial de către UNESCO în anul 1999. Zona este sitată la o înălţime medie de 1350 m deasupra nivelului mării şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 4 km2. Situl arheologic este format din Piaţa Centrală, Marea piramidă, Piramida cu stele, Acropola, Observatorul astronomic şi Piramida “Șarpelui cu Pene”.
Considerată drept unul dintre cele mai frumoase monumente din întreaga lume precolumbiană, Piramida “Șarpelui cu Pene” este simbolul zonei. Edificiul este format dintr-un soclu în taluz, un parament şi o cornişe. Pe taluz, pe cele patru laturi ale monumentului, se află câte un relief al cărui motiv principal sunt opt şerpi, din care şase au corpul ondulat. Între zonele ondulate ale corpurilor şerpilor  sunt reprezentate, în mod alternativ, un personaj și o dată calendaristică. De asemenea, mai apar detalii despre locuri,  animale și fragmente de figuri umane în diferite atitudini.
Surse:


În acest concurs România s-a clasat pe locul 8, alături de alte 6 state, cu 15 puncte. Menţionez că la competiţie au participat 48 de ţări, din care 40 au primit puncte. 
Din păcate, pentru maximafiliştii români concursul rămâne o mare necunoscută. Nu cunoaştem ce ilustrată maximă a fost trimisă, la Comisie, să ne reprezinte şi nici când şi cum s-a făcut selecţia acesteia. Am tot sperat să avem un concurs intern, dar în zadar! Poate la anul. Sau „la mulţi ani”?!
Poate voi reveni.



Să auzim de bine!
Alex M


luni, 19 septembrie 2016

Centenarul artileriei şi rachetelor antiaeriene

Astăzi, 19 septembrie 2016, a apărut emisiunea poştală dedicată sărbătoririi Centenerului Artilerie şi Rachetelor Antiaeriene. Sentimental sunt legat de acest eveniment, eu fiind ofiţer de artilerie şi rachete antiaeriene, acum în retragere (fără obligaţii militare, potrivit legii).

În Armata Română, primele structuri specializate în lupta contra aeronavelor au fost înfiinţate în anul 1916, ceea ce a consemnat, în mod firesc, apariţia artileriei antiaeriene ca gen de armă de sine stătător. Acest moment a fost concretizat la 15 august 1916, prin înfiinţarea Corpului Apărării Antiaeriene, aflat în subordinea Cetăţii Bucureşti şi încadrat cu ofiţeri, subofiţeri şi trupă de artilerie de fortificaţii, având în dotare tunuri terestre, adaptate pentru trageri antiaeriene de către coloneii Burileanu şi Negrei. Mai târziu, la 19 septembrie 1916, pe timpul executării manevrei de la Flămânda de către Armata a 3-a, a fost doborât primul avion inamic de către o subunitate cu tunuri antiaeriene propriu-zise (calibru 75 mm Deport), şi nu cu tunuri terestre adaptate.
Aşadar, cele două zile ale anului 1916, 15 august şi 19 septembrie, sunt date de referinţă pentru începutul artileriei şi rachetelor antiaeriene. Alegerea lui 19 septembrie ca zi a acestei arme este oarecum subiectivă, mai ales că în primii ani după anul 1990 se hotărâse ca data aniversară să fie 15 august, când se sărbătoreşte, însă, şi Ziua Marinei Militare, eveniment mult mai mediatizat. Pentru a se evita “concurenţa”, Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene s-a stabilit a fi 19 septembrie.
Emisiunea se compune dintr-o marcă poştală cu valoarea nominală de 5 lei, machetată în coli de 32 de timbre şi minicoli de 6 timbre + 4 viniete + 2 tabsuri. A fost editat şi un plic prima zi ce se comercializează cu 20 de lei. Speculatorul Romfilatelia nu se dezminte! 
Minicoala de 6 timbre + 4 viniete + 2 tabsuri

Folosind timbrul aniversar şi ştampila prima zi am realizat mai multe ilustrate maxime. Cărţile poştale ilustrate le-am tipărit la FullColor, Bucureşti.
1. Ilustrată maximă “Racheta antiaeriană HAWK”.
Sistemele de rachete sol-aer cu bătaie medie HAWK (Homing All the Way Killer) asigură apărarea aeriană cu baza la sol a unor obiective importante împotriva atacurilor avioanelor pilotate şi fără pilot, a rachetelor de croazieră şi a altor vehicule aeriene ce evoluează la înălţimi mici şi medii. Ele au şi capacitatea de apărare împotriva rachetelor balistice tactice, fiind integrate cu sisteme de tip Patriot modernizate şi cu radare performante. Rachetele au configuraţie aerodinamică tip săgeată, cu aripi delta şi cârme-eleroane dreptunghiulare.
Ilustrată maximă “Racheta antiaeriană HAWK”

2. Ilustrată maximă “Racheta antiaeriană VOLHOV”.
Sistemul S-75 M3 „Volhov” este destinat apărării aeriene cu baza la sol împotriva atacurilor cu avioane, rachete cu aripi, aerostate automate în derivă şi cu alte tipuri de ţinte aeriene, în orice condiţii meteo, de timp şi anotimp. În unele cazuri poate fi folosit pentru nimicirea ţintelor terestre sau de la suprafaţa apei. Sistemul este dotat cu radar propriu de cercetare a spaţiului aerian, conjugat cu un radioaltimetru şi radar pentru teledirijarea rachetelor prin comenzi radio. În cazul prezenţei bruiajului, dirijarea rachetei la ţintă se poate face şi vizual, cu ajutorul unui sistem de televiziune. 
Ilustrată maximă “Racheta antiaeriană VOLHOV”
Ilustrată maximă “Racheta antiaeriană VOLHOV” - verso

 3. Ilustrată maximă “Insigna corespunzătoare titlului de specialist de clasă”.
Titlul de “specialist de clasă” se obţine în urma unor verificări periodice a nivelului de pregătire profesională, iar militarii care îndeplinesc baremele sunt declaraţi specialişti de clasă (1,2,sau3) şi distinşi cu insigna corespunzătoare. Insigna are culoarea bleu şi ca imagine două rachete şi un tun, suprapuse pe un ecran cu trei cercuri concentrice. Rachetele sunt încrucişate la 90 grade, iar tunul este pe diametrul ecranului, pe verticală.
Ilustrată maximă “Insigna corespunzătoare titlului
de specialist de clasă”
(((((())))))

Cu acest prilej am realizat şi un plic prima zi


Să auzim de bine!
Alex M



vineri, 9 septembrie 2016

Cărţi poştale maxime cu lilieci

O nouă emisiune filatelică a fost pusă în circulaţie astăzi, se intitulează “Lilieci” şi se compune din patru timbre având valoarea nominală de 30 de lei. Emisiunea este completată de un plic prima zi și un set de ilustrate maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă şi blocul de 4 timbre pe care îl găsim într-un album filatelic, alături de plicul prima zi “aurit”.
Preţurile sunt următoarele:
- Seria – 30 de lei;
- Plicul prima zi – 70 de lei, adică 233,33% din valoarea nominală a seriei;
- Ilustratele maxime – 72 de lei, reprezentând 240% din valoarea nominală a seriei;
- Albumul “filatelic” – 245 de lei, ceea ce înseamnă 816,67% din valoarea nominală a seriei;
Iată de ce am susţinut permanent că prestatorul de servicii filatelice român practică o speculă ordinară, la vedere şi fără ruşine, întrucât nu are de dat socoteală nimănui. Totodată, comercializarea aşa numitului album filatelic, reprezintă clar un exemplu de vânzare condiţionată a pieselor pe care acesta le conţine.

Mărcile poştale au următoarele imagini:
- Plecotus auritus (liliacul urecheat brun) - 2,50 lei;
- Pipistrellus pipistrellus (liliacul pitic) - 4,50 lei;
- Miniopterus schreibersii (liliacul cu aripi lungi) - 8 lei;
- Nyctalus noctula (liliacul de amurg) - 15 lei.
Minicolile emisiunii filatelice

Ştampila prima zi 
Elementul grafic principal al ştampilei este un castel, aspect remarcat pentru prima dată de domnul Dorin Popescu pe facebook. Este o dovadă, în plus, că Romfilatelia nu dă doi bani pe acurateţea filatelică dar, şi mai grav, duce totul în derizoriul unui mit care, în opinia mea, nu este favorabil românilor. Aşa înţelege această instituţie să promoveze valorile naţionale. Aştept ca într-o viitoare, dar puţin probabilă, emisiune de mărci poştale dedicată lui Vlad Ţepeş să văd pe ştampilă un… liliac! 

Ilustratele maxime pe care le voi prezenta în continuare sunt cele realizate de Romfilatelia. 
1.Liliacul urecheat brun este o specie de talie mijlocie. Lungimea corpului este de 42-55 mm, lungimea antebrațului de 35-43 mm. Poate fi întâlnit în zonele împădurite muntoase. Vara se adăpostește în scorburi, sub scoarța copacilor şi în construcțiile umane. Iarna preferă cavitățile subterane.
 Ilustrată maximă "Liliacul urecheat brun".

2. Liliacul pitic este una dintre cele mai mici specii de liliac din ţara noastră şi din Europa, cântărind doar 3-7 grame. Liliecii din această specie au o anvergură a aripilor de 190-250 mm şi o lungime a corpului de 35-45 mm. În Româânia este destul de comun, mai mult pe lângă locuinţe, în grupuri mai mari sau mai mici, prin pivniţe sau poduri, pe sub streşini, prin clădiri părăsite, rar prin scorburi şi peşteri. Iarna preferă cavitățile subterane.
Ilustrată maximă "Liliacul pitic".

Ilustrată maximă "Liliacul pitic"-verso.

3. Liliacul cu aripi lungi are botul foarte scurt şi o frunte bombată. Urechile sunt scurte şi triunghiulare şi nu depăşesc vârful capului. Vânează insecte mici şi fluturi de noapte. Fiind o specie exclusiv cavernicolă, coloniile se adăpostesc în peşteri pe tot parcursul anului. Preferă intrările mari, respectiv regiunile carstice din zona de deal şi de munte. Poate forma colonii de peste 10.000 de exemplare. În ţara noastră are efective semnificative în sudul şi vestul ţării, precum şi în Dobrogea. 
Ilustrată maximă "Liliacul cu aripi lungi"

4. Liliacul de amurg (de seară) este o specie de talie mare cu o greutate de 15-30 grame, având o lungime totală a corpului între 60 şi 82 mm, iar a antebraţului de 48 până la 58 mm. Migrează pe distanţe mari. Este o specie comună în toată Europa, exceptând regiunile nordice şi sudice, formând colonii mari de reproducere în scorburi, fisurile stâncilor şi ale clădirilor. Hibernează în scorburi, fisuri şi, rareori, în peşteri.
Ilustrată maximă "Liliacul de amurg"




Să auzim de bine!
Alex M