Centenarul Marii Uniri (IV)

Puteți revedea primele trei părți ale acestui ciclu dând clic aici, aici și aici.

În acest episod mă voi referi la alte două emisiuni de mărci poștale importante pentru tematica acestui serial: „Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire” (7 mai) și „80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria” (20 iulie)

6. Medaliile și decorațiile Războiului de Întregire.

Emisiunea se compune din 4 timbre.

  

 Cărți poștale maxime

6.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei are ca imagine Ordinul național Steaua României instituit la 10 mai 1877 , având cinci grade: cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer și mare cruce. Ordinul se acorda și cu însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Primele două grade se purtau pe pieptul stâng, cel de comandor la gât, gradul de mare ofițer la gât și pe piept, iar marea cruce în bandulieră, peste umărul stâng și la piept. Începând din 9 aprilie 1918, pentru fapte deosebite, gradele de comandor, ofițer și cavaler puteau fi purtate și cu panglica medaliei Virtute Militară, care avea culoarea roșie, cu câte o singură bandă albastră pe margini. Acest ordin se acorda doar ofițerilor.

 6.2 Ordinul național Coroana României  este reprezentat pe marca poștală cu valoare nominală de 3 lei. A fost instituit la 10 mai 1881, având aceleași grade ca și Steaua României. Ordinul nu avea însemne de război, Gradele ordinului Coroana Românei aveau același regim de purtare ca și cele ale ordinului Steaua României. În 1916, Ordinul Coroana României a primit însemne de război, reprezentând două spade încrucișate, cu vârful în sus, între brațele crucii. Din 9 aprilie 1918, acest ordin se purta și cu panglica medaliei Virtute Militară.

6.3 Pe timbrul cu valoare de 4,50 lei este ilustrată Medalia Virtutea Militară, cea mai importantă medalie acordată în perioada Primului Război Mondial. A fost înființată în 1880 și avea două clase: clasa I, de aur și clasa a II-a, de argint. Se purta cu panglică din moar de culoare albastră, cu câte o bandă roșie la margini. Ambele clase se așezau pe pieptul stâng. Această medalie avea întâietate în categoria sa de decorații, iar din 1916 se acorda numai gradelor inferioare (subofițeri și trupă). Medalia Virtutea Militară a fost acordată și femeilor, care o puteau purta și cu panglica sub formă de fundă. Din 9 aprilie 1918, panglica medaliei se putea atașa gradelor de cavaler, ofițer și comandor ale ordinelor naționale Steaua și Coroana României.

6.4 Medalia Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 este ilustrată pe marca poștală de 16 lei, fiind instituită în anul 1918. A fost conferită tuturor militarilor și asimilaților, de orice fel, care au luat parte la campania 1916-1918 și care au fost însumați (înrolați), atașați sau însărcinați cu diferite misiuni, la corpurile de trupă ori la serviciile militare. De asemenea, au primit distincția și funcționarii civili, precum și persoanele care, neaparținând oștirii, au fost chemate la un serviciu efectiv și permanent pe lângă armată. Pentru militari, panglica medaliei era din moar, în dungi, de culoare albastru închis și verde, alternând în mod egal, iar pentru civili culorile erau dispuse invers. Pentru luptele de pe diferite fronturi, la care persoana a luat parte în timpul războiului, s-au aplicat, transversal, pe panglică, barete din alamă, cu inscripții bronzate: ARDEAL, CERNA, JIU (TÂRGU-JIU), CARPAȚI, OITUZ, BUCUREȘTI, TURTUCAIA, DOBROGEA, MĂRĂȘTI, MĂRĂȘEȘTI, TG-OCNA etc.

7. 80 de ani de la trecerea la cele veșnice a Reginei Maria

Regina Maria „a întrupat aspirațiile cele mai înalte ale conștiinței românești. Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, Regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la București, Regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale (Constantin Argetoianu). Participarea efectivă la luptele duse în Moldova, precum și prezența suveranei în spitalele de răniți, i-a adus apelativul de „Mama Răniților”. Ea a rămas pentru toți cei care au văzut-o, atât în vizite la spitale, printre sutele de bolnavi, cât și pe front, printre soldații răniți, un simbol al curajului neclintit. Regina Maria a cucerit inimile tuturor românilor prin naturalețe, eleganță și inteligență, prin dăruire și bunătate, dar mai presus de toate, prin iubirea față de țara sa. A știut întotdeauna să se facă remarcată, apreciată și îndrăgită. Aprecia costumul popular românesc, pe care-l îmbrăca adesea, cutreierând prin țară. Regina s-a stins din viață la data de 18 iulie 1938, la Castelul Pelișor. Dorința sa a fost să trăiască ultimele clipe în țara căreia i-a dedicat întreaga viață.

Emisiunea de mărci poștale cuprine 2 timbre și o coliță nedantelată.

 Cărți poștale maxime

7.1 Primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3 lei, este ilustrat cu un portret al Reginei, în care suverana poartă pe cap coroana realizată special pentru ceremonia Încoronării de la Alba Iulia (15 octombrie 1922).

7.2 Pe al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 11,50 lei, este reprodus un alt portret, în care Regina poartă pe cap o diademă.

7.3 Timbrul coliței nedantelate, cu valoarea nominală de 19 lei, este ilustrat cu o fotografie de studio a Reginei, în care este îmbrăcată în stilul Belle-Époque.

Să auzim de bine!

Alex M

Pe aici nu se trece! Continuare

Iată alte câteva ilustrate maxime postate în continuarea celor dintr-un articol anterior.

1. Eroina sublocotenent Ecaterina Teodoroiu (1894-1917)

2. Generalul Eremia Grigorescu (1863-1919)

3. Mausoleul de la Mărășești. Observăm o frumoasă concordanță între două subiecte ale timbrului și imaginea cărții poștale (Mausoleul și bustul generalului Eremia Grigorescu).

4. Tun folosit în Bătălia de la Mărășești.

Să auzim de bine!

Alex M

Militari canadieni pe timbre românești dedicate centenarului luptelor de la Mărășești!!

 În iulie 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, România era o țară aflată la finalul unei etape, de peste 50 de ani, de modernizare structurală. Acest proces a afectat în mod diferit domeniile vieții sociale astfel încât, în primii ani ai secolului XX, societatea era dezvoltată neomogen, fiind departe de sincronizarea cu Occidentul european. Din punct de vedere militar România venea după o victorie fără glorie în Al Doilea Război Balcanic, euforia succesului făcând să se treacă, nepermis de ușor, peste lipsurile manifestate în domeniul conducerii militare, organizării și instruirii trupelor și mai ales a înzestrării cu armament și tehnică de luptă moderne.

Sistemul internațional era marcat de rivalitatea dintre marile puteri pentru controlul lumii. În Europa, Germania devenise principala putere și comportamentul ei pe continent a determinat recompunerea alianțelor în raport cu deceniile anterioare. România constituia obiectul rivalităților imperiilor vecine, care aveau pregătite planuri anexioniste pentru diferite părți ale teritoriului său, în timp ce obiectivul strategic al Țării era Întregirea Națională, prin unirea într-un singur stat a tuturor provinciilor istorice românești.

La izbucnirea ostilităților, România s-a declarat neutră, iar în august 1916 guvernul român a acceptat să intre în război de partea Antantei. Despre declanșarea războiului puteți vedea câteva ilustrate maxime aici. 

După o serie de victorii tactice rapide, în Transilvania, armata română a suferit, în toamna anului 1916, înfrângeri zdrobitoare, ceea ce a forțat autoritățile statului să se refugieze în Moldova, orașul Iași devenind Capitala Regatului României. Pentru a vedea postarea dedicată  acestui eveniment dați clic aici.

În iarna anului 1916 și primăvara lui 1917, sub o nouă conducere militară și cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne. Ca urmare, campania militară din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești.

La împlinirea a 100 de ani de la aceste momentele decisive ale istoriei României, Romfilatelia a lansat o emisiune de timbre sub titul Ziua Mărcii Poștale Românești „1917 - Pe aici nu se trece!”. Detalii despre această serie găsiți aici. 

Cele două mărci poștale au un foarte bun potențial maximafil, ceea ce a permis realizare mai multor ilustrate maxime.

1. Timbrul cu valoarea nominală 4,50 lei are imaginea compusă din patru subiecte, cel principal fiind chipul Ecaterinei Teodoroiu. 

Subiectele secundare reprezintă un tun și un drapel de luptă militar, ce au legătură cu evenimentele comemorate, dar  și o scenă cu soldați pornind la atac din tranșee  care nu se poate localiza în zona luptelor de pe teritoriul României. 

Este vorba de o fotografie făcută, tot în Primul Război Mondial, dar pe teritoriul Franței reprezentând soldați canadieni în Bătălia de pe Somme, în 1916. Pentru detalii accesați următoarele pagini de internet: [1] și [2]. Mai sunt și alte surse.

1.1 Ecaterina Teodoroiu (pe numele său adevărat Cătălina Toderoiu) s-a născut la 17 ianuarie 1894 în Vădeni, azi cartier al Municipiului Târgu Jiu. Ea făcea parte din cohorta de cercetaşi "Domnul Tudor", iar la 15 august 1916, ziua în care România a intrat în război, toţi cercetaşii din ţară au fost chemaţi să intre în serviciile auxiliare ale armatei. Printre ei s-a aflat şi Cătălina, care a îngrijit răniţii aduşi la Târgu Jiu. S-a remarcat în luptele de la Jiu şi Filiaşi, unde a fost rănită la ambele picioare. Regele Ferdinand I i-a acordat, personal, la 19 martie 1917, „Virtutea militară” clasa a II-a şi a fost avansată la gradul de sublocotenent, primind comanda unui pluton din Regimentul 43/59 infanterie Lupeni. În fruntea acestui pluton a căzut eroic în seara zilei de 22-23 august 1917, în timpul bătăliei de la Mărăşeşti.

Ilustrată maximă
„Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu”

1.2 Bătălia dela Mărăști a început cu un bombardament puternic al artileriei române asupra poziţiilor inamice. Distrugerile produse vizau facilitarea ofensivei trupelor de infanterie. Cel mai mare calibru de tun din dotarea artileriei române era cel de 152,4 milimetri, piesele fiind împrumutate de Armata a 2-a română de la două divizii rusești.

Ilustrată maximă „Artileria română în acțiune la Mărăști”

1.3 Ilustrată maximă „Drapel militar din perioada Primului Război Mondial”

2. Putem afirma că marca poștală de 8 lei are două subiecte principale (portretul generalului Eremia Grigorescu și Mausoleul de la Mărășești). Mai sunt reprezentate același drapel de luptă militar (apariție supărătoare a unui subiect pe fiecare timbru al seriei) și un detaliu dintr-o fotografie cu Regele Ferdinand și Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești.

2.1 În momentul intrării României în Primului Război Mondial, generalul Eremia Grigorescu (1863-1919) era comandantul Diviziei 15 Infanterie. Succesul repurtat în luptele din Dobrogea, de la Mulciova şi Arabagi, pentru oprirea înaintării diviziilor germano-turco-bulgare ce obținuseră victoria de la Turtucaia, au determinat chemarea lui pe frontul de la Oituz unde a  reuşit să stabilizeze situația. În luptele grele de la Oituz  generalul Grigorescu a rostit memorabilele cuvinte „Pe aici nu se trece!“ Și nu s-a trecut! A fost trimis, apoi, la Nămoloasa, în calitate de comandant al Corpului VI Armată și, de aici, la Mărăşeşti unde, de asemenea, generalul Grigorescu a rostit cuvintele: „Nici pe aici nu se trece!“. Fiind la comanda Armatei I Română şi a IV-a Rusă, în condiţii vitrege, a câştigat bătălii extrem de grele împotriva germanilor conduşi de feldmareşalul Mackensen, supranumit „spărgătorul de fronturi”. Pentru modul cum a condus trupele în aceste lupte a fost decorat cu Ordinele „Mihai Viteazul” clasa a III-a și, respectiv, clasa a II-a.

Ilustrată maximă
„Generalul Eremia Grigorescu”

2.2 În memoria ostașilor care și-au jertfit viața în luptele de la Mărășești, s-a înălțat Mausoleul "Întru slava eroilor neamului", cum stă scris pe frontispiciul acestuia. Inițiativa construirii Mausoleului aparține Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, exprimată în cadrul Congresului din data de 8 iunie 1919. Monumentul este printre cele mai importante din Europa și a fost construit după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu. Piatra de temelie s-a pus în data de 6 august 1923. La 28 septembrie 1924 s-au inaugurat criptele, în prezența Reginei Maria. Edificiul are 154 de cripte si gropi comune, în care sunt îngropați peste 5.000 de soldați și ofițeri români căzuți în Marele Război. Pentru o perioadă construirea mausoleului a stagnat, lucrările fiind reluate în 1936 prin zidirea cupolei monumentului. Doi ani mai târziu monumentul a fost finalizat, iar la 18 septembrie 1938 a fost inaugurat, în prezența Regelui Carol al II-lea.

Ilustrată maximă „Mausoleul de la Mărășești”

2.3 Ilustrată maximă „Regele Ferdinand și Regina Maria decorând militarii care au luptat la Mărășești”

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime de 10 Mai, zi de sărbătoare naţonală

Prin Legea nr. 103 din 18 mai 2015, 10 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională, iar începând cu 2016 această zi va fi celebrată anual, la nivel naţional, prin organizarea de manifestări cultural-artistice diverse. Conform expunerii de motive ce a însoţit Legea nr. 103/2015 în forma sa de proiect, data de 10 mai “glorifică trei momente istorice diferite(…..), toate trei legate indisolubil de instituţia monarhiei.”

Aceste evenimente sunt:

- în 1866, începutul domniei lui Carol I;

- în 1877, proclamarea Independenţei de Stat (oficializarea actului în sine, prin promulgarea legii de către Carol I);

- în 1881, încoronarea lui Carol I ca Rege al României.

În cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi, în acest an, a zilei de 10 Mai se înscrie şi emisiunea de mărci poştale pusă în circulaţie de Romfilatelia şi denumită 150 de ani de la fondarea Dinastiei Regale Române. Seria se compune din două timbre şi o coliţă dantelată. Detalii găsiţi aici. A fost editat şi un album filatelic.

Cele două mărci poştale ilustrează simboluri ale Dinastiei Regale Române: Ordinul Carol I grad de colan, sceptrul Regelui Ferdinand şi coroana regală. Timbrul coliţei dantelate reprezintă primele trei generații ale Familiei Regale a României.

Seria, în ansamblul ei, are un bun potenţial maximafil, oferind multe posibilităţi de realizare a ilustratelor maxime. Entuziasmul nostru în acest sens a fost „frânat” de preţul mare (16 lei) stabilit pentru unul din timbre, dar nici celelalte piese nu sunt foarte accesibile. În plus, Poşta Română continuă să nu-şi îndeplinească menirea (în acest domeniu), întrucât de aproape două luni nu mai asigură, în timp util, aprovizionarea OP Bucureşti 37 cu timbrele nou apărute. Mai precis, când mărcile poştale ajung la oficiul respectiv, nu mai putem folosi ştampila prima zi!! Probabil asistăm la o nouă etapă a reformei poştei care să continue distrugerea acesteia. 

1. Ordinul Carol I este un ordin dinastic acordat de Casa Regală a României. A fost înființat la 10 mai 1906 de către Regele Carol I pentru a comemora jubileul a 40 de ani de domnie. De la înființare și până la abdicarea Regelui Mihai și abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, ordinul a fost cea mai înaltă decorație acordată de către Rege. După abdicare, ordinul devine inactiv şi a fost reînviat pe data de 5 ianuarie 2005 ca Ordin dinastic, de familie.

"Ordinul Carol I" functioneazaî n patru grade, aşa cum a decretat Regele Carol I la instituirea lui: în grad de Comandor, în grad de Mare Ofiter, în grad de Mare Cruce şi în grad de Colan. http://www.familiaregala.ro/ordine-si-decoratii/ordinul-carol-i

Ilustrată maximă „Ordinul Carol I în grad de Colan, din aur şi argint”

Ilustrată maximă „Carol al II-lea”. Elementul de concordanţă îl reprezintă Ordinul Carol I.

2. În ziua de 10 mai 1920, 6 fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I un buzdugan / sceptru din aur, împodobit cu pietre prețioase. Acesta a fost cumpărat prin subscripție publică și marcat cu inscripția: "Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și buna conducere a țării în anii 1916-1919". Regele Ferdinand a precizat ca primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sceptru

Ilustrată maximă „Sceptrul Regelui Ferdinand I”.

Ilustrată maximă „Sceptrul Regelui Ferdinand I - detaliu”. Observăm în prim plan statueta ţărăncii din Basarabia.

3. Familia Regală prezentată pe timbrul coliţei dantelate se compune din primele trei generaţii. De la stânga la dreapta, se disting: Principele Moștenitor Ferdinand, Principesa Elisabeta a României (ulterior Regină a Greciei), Regina Elisabeta a României, Principele Carol, Principesa Maria a României (ulterior Regină a Iugoslaviei), Principele Nicolae al României, Principesa Maria (ulterior Regina Maria a României) și Regele Carol I.

De ce a fost adoptată o asemenea abordare? Mister total, marca Romfilatelia. Potrivit informaţiilor de pe pagina de internet a instituţiei aflăm că “Această fotografie, realizată în momentul când Criza Dinastică (provocată de decesul singurului copil al Regelui Carol I) fusese rezolvată, înfățișează nu doar trei generații ale Familiei Regale, cu un profund impact istoric asupra României, ci și, prin Principesele Regale, legăturile Familiei Regale a României cu dinastiile Europei”.

Ilustrată maximă „Familia Regală la Peleş, 1909”. Cartea poştală este realizată sub egida AFB, fiind machetată de dl. dr. Ioan Daniliuc.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrată maximă, în varianta Romfilatelia, cu Medalia “Regele Mihai I pentru Loialitate”

Fac acum o completare a postării din data de 25 octombrie a.c. pe care o puteţi vedea dând clic aici.
Într-un perfect anonimat, la 8 noiembrie a existat la Bucureşti o ştampilă ocazională, dar nu cunosc la ce oficiu poştal. Cert este că
Romfilatelia a folosit această ştampilă pentru a realiza o ilustrată maximă concept propriu, adică fără valoare filatelică, întrucât:
1. Suportul este un montaj şi nu poate fi folosit în maximafilie. 
2. Denumirea cărţii poştale ilustrate (8 noiembrie - Ziua medaliei “Regele Mihai I pentru Loialitate”) nu are legătură cu imaginea acesteia, chiar dacă pe ea s-a adăugat aversul medaliei respective.
3. Ştampila folosită pentru obliterare este interesantă, dar rămâne un mister dacă are aprobarea Poştei Române. Eu cred că nu-l are.

Iată o carte poştală ilustrată care cred că ar fi potrivită pentru a realiza o ilustrată maximă. Dar unde găsesc ştampila?!

Să auzim de bine!

Alex M

ILUSTRATE MAXIME–IN MEMORIAM

Emisiunea filatelică “In Memoriam, Eroii Neamului”, pusă în circulaţie vineri 25 iulie, ne aminteşte, acum când se împlinesc 100 de ani de la începerea Primei Conflagraţii Mondiale a secolului trecut, de luptele şi jertfele ostaşilor români din acest război, încununate în final de înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Seria se compune din trei mărci poştale, având valorile nominale de 1 leu, 3,60 lei şi…ghiciţi?..14,50 lei. Toate timbrele, dar mai cu seamă cel cu valoarea de 1 leu, au potenţial maximafil important. Iată timbrele seriei.


Marca poştală de 1 leu are ca imagine Ordinul Militar Mihai Viteazul clasa 1, portretul Regelui Ferdinand I şi cel al generalului Alexandru Averescu, trei subiecte frumoase pentru ilustrate maxime.

Pe timbrul de 3,60 lei este reprezentată Crucea Eroilor Neamului (Crucea de pe Caraiman).

 Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti este imaginea mărcii de 14,50 lei

Ştampila Prima Zi are ca imagine un fragment din crucea de pe Ordinul Mihai Viteazul şi s-a aplicat la Oficiul Poştal Bucureşti 37. 
Pentru a îndeplini condiţia concordanţei de loc am realizat ilustrate maxime folosind doar marca de 1 leu. Pentru celelalte mărci aşteptăm momentul potrivit.
Iată câteva din cărţile poştale maxime, realizări personale.

Ilustrată maximă
Ordinul Militar Mihai Viteazul clasa 1;
Suportul este realizare personală şi este tipărit la
Lucky Superstar, Bucureşti

Acest ordin a fost instituit de Regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916 care a fost completat în 21 decembrie același an, prin Înaltul Decret nr. 3249. Conform acestora, ordinul era organizat pe trei clase, se acorda “exclusiv pentru fapte excepţionale de război ofiţerilor care s-au distins în faţa inamicului” şi nu se putea conferi decât începând cu clasa a III-a. Decretul din septembrie preciza forma decoraţiei, în termeni foarte generali, iar cel din decembrie sublinia că vor fi precizate printr-un regulament condiţiile şi modalităţile de conferire. În timpul Primului Război Mondial s-au acordat 16 ordine clasa I, 12 clasa a II-a şi 336 clasa a III-a, dintre acestea din urmă 43 fiind pentru decorarea unor unităţi militare.

Ilustrată maximă Regele Ferdinand I

Ilustrată maximă Regele Ferdinand I - verso

Ferdinand a devenit rege al României la 10 octombrie 1914  în urma morții unchiului său regele Carol I. A condus România pe timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excludere sa din Casa Regală de Hohenzolern. Alegerea sa de a lupta de partea aspirațiilor poporului său împotriva propriei familii regale a făcut ca în România să mai fie numit și „Ferdinand cel Loial” sau „Ferdinand Întregitorul”.

Ilustrată maximă Generalul Alexandru Averescu 
Suportul este realizare personală, după o fotografie
aflată în arhiva Muzeului Militar Naţional
şi tipărit la Full Color Bucureşti

Alexandru Averescu  (1859 – 1938) a fost una dintre cele mai cunoscute personalităţi româneşti de la începutul secolului al-XX-lea, comandant şi teoretician militar. Îşi datorează renumele, în primul rând, faptelor sale de arme pe câmpurile de luptă ale Războiul pentru Întregirea Neamului, legându-şi numele de strălucitele bătălii de la Mărăști și Oituz (1917), în care a condus Armata a II-a. A fost, de asemenea, prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918), membru de onoare al Academiei Române și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.

Să auzim de bine!
Alex M

BRICUL MIRCEA

“Bricul Mircea” este numele a două nave din dotarea Marinei Române. Primul Bric Mircea era o corabie de tip goeletă construită integral din lemn, care a funcţionat între anii 1882 si 1944. La data de 17 mai 1939 a sosit în țară și a intrat în serviciul Marinei Militare Nava Şcoală „Mircea”,  un vas modern, construit la Șantierul Naval Blohm und Voss din Hamburg, Germania. Nava este dotată atât cu pânze cât şi cu un motor Diesel şi se află in funcţiune şi astăzi. Cu prilejul aniversării a 75 de ani de la intrarea în Serviciul Marinei Militare, la data de 25 martie 2014 Pavilionul navei-şcoală “Mircea” a fost decorat cu Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiţer, cu însemn de pace. La 75 de ani de la lansare, Nava s-a luptat cu cele mai mari veliere din lume în cadrul SCF Tall Ships Balck Sea Regatta 2014 (Regata Mării Negre), eveniment nautic ce a început la Varna și a avut ca escale porturile rusești Novorossiysk și Soci, încheindu-se la Constanţa. Aniversarea vârstei de 75 de ani, la 17 mai 2014, a găsit Nava Şcoală “Mircea” la Soci.

Filatelic, aceste evenimente au fost marcate prin apariţia unei serii de două timbre şi o coliţă pe care le prezint mai jos.

Nava Şcoală "Mircea" în misiune de instrucţie

Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiţer,
cu însemn de pace şi Nava Şcoală "Mircea"

Coliţa emisiunii. Timbrul reprezintă Nava Şcoală „Mircea”
în momentul lansării la apă (22.09.1938)

Spre surprindere mea, plăcută de altfel, ştampila prima zi a emisiunii s-a aplicat la Constanţa, aşa cum era normal. Numai că furnizorul de produse filatelice (Romfilatelia, pentru cine mai are dubii) nu obişnuieşte să procedeze normal când este vorba de respectarea regulilor filatelice, legale, de bun simţ etc.

Ştampila Prima Zi

Sub egida Asociaţiei Filateliştilor "Tomis", Constanţa au fost realizate patru cărţi poştale ilustrate şi o ştampilă ocazională, toate machetate de dl. dr. Ioan Daniliuc.

Ştampila poştală ocazională, aplicată la
Oficiul Poştal Constanţa 1, Ghişeul 2
(fostul Oficiu Constanţa Port)

Cu toate aceste materiale la dispoziţie s-au realizat ilustrate maxime foarte interesante. Prin amabilitatea filateliştilor din Constanţa şi cu sprijinul dr. Ioan Danieliuc, am intrat şi eu în posesia unora dintre ele. Iată câteva:

Ilustrată maximă realizată cu marca poştală (MP) de 1 leu
şi obliterată (OBL.) cu ştampila ocazională

MP: valoarea nominală de 14,50 lei; OBL: ŞPO

MP: valoarea nominală de 1 leu; OBL: ŞPZ

Să auzim de bine!
Alex M