Cărți poștale maxime cu Eminescu și Veronica Micle

Anul acesta, Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, a fost marcată de Romfilatelia prin emisiunea Cupluri celebre. Poezia dragostei dedicată lui Mihai Eminescu, de la nașterea căruia se împlineau 170 de ani, și Veronicăi Miclea, iubita poetului pentru o anumită perioadă de timp. Din punctul meu de vedere a fost o alegere îndoielnică a instituției care ne ”delectează” cu materiale filatelice, de a simplifica importanța Zilei Culturii Naționale și a aniversării nașterii Poetului la relația de iubire a acestuia, oricât de intensă ar fi fost ea.

Emisiunea respectivă se compune din două timbre și o coliță nedantelată. Vă las pe dumnevoastră să apreciați calitatea acestora. 

Cărți poștale maxime realizate.

1. Cu timbrul de 5 lei. Portretul lui Mihai Eminescu.

Cartea poștală a fost realizată 

de regretatul dr. Ioan Daniliuc.

2. Cu marca poștală de 11,50 lei. Veronica Micle.

3. Cu timbrul coliței nedantelate (28,50 lei). Mihai Eminescu și Veronica Micle.

Imaginea cărții poștale-suport reprezintă ilustraţia 

coperţii volumului de poezii „Iubire din iubire...Eminescu”

 de Liliana Albu. Grafica: Mihai Cătrună

Să auzim de bine!

Alex M

560 de ani de existență a Bucureștiului. Cărți poștale maxime.

În perioada 19-22 septembrie se desfășoară la București Expoziția Filatelică Națională cu Participare Internațională, EFIRO 2019, ediția a V-a. Cu acest prilej, a fost introdusă în circulație o emisiune de mărci poștale formată din 3 timbre și o coliță nedantelată, astfel:

- Marca poștală cu valoarea nominală de 1,70 lei marchează 560 de ani de atestare documentară a Bucureștiului și are ca imagine colița nedantelată dedicată aniversării a 500 de ani de existență a orașului București (20.09.1959).

- Pe timbrul de 3,10 lei este reprodus un plic circulat în anul 1858, cu francatură multiplă Cap de Bour 27 Parale + 27 Parale (raritate a filateliei românești).

- Al treile timbru, cu nominalul de 12 lei, se referă la aniversarea a 145 de ani de la înființarea Uniunii Poștale Universale (UPU) - 9 octombrie 1874, la Berna.

- Timbrul coliței nedantelate a emisiunii (28,50 lei) are ca imagine un fragment din prima coliță nedantelată românească (Expoziția EFIRO din anul 1932).

Am realizat cărți poștale maxime doar cu timbrul de 1,70 lei, folosind ștampila prima zi a emisiunii și ilustratele tipărite la tipografia KayaPrint din București.

1.Ilustrată maximă având ca imagine colița dantelată din anul 1959. Această coliță a fost tipărită în 30.000 de exemplare și este o raritate în filatelia noastră. Apropo: colițele contemporane cu noi au tiraj de maxim 5.000 de exemplare și, probabi, multe din ele zac prin magazinele filatelice.

2. Carte poștală maximă ce reproduce Hrisovul lui Țepeș din 20 septembrie 1459. Documentul a fost descoperit în jurul anului 1900, foarte deteriorat şi se păstrează la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu.

3. Ilustrate maxime cu portretul lui Vlad Țepeș.

Să auzimde bine!

Alex M

Cărți poștale maxime cu Dunărea.

Ultima emisiune de mărci poștale a lunii iunie a fost introdusă în circulație vineri, 28 iunie a.c., fiind prilejuită de sărbătorirea Zilei Internaționale a Dunării (29.06). Seria se compune din patru timbre, având ca temă Dunărea în pictura românească.

            1. Pe timbrul cu valoarea de 2,80 lei este ilustrată pictura „Dunărea la Cazane” (1930-1935), ulei pe placaj, autor Marius Bunescu ( 1881-1971).

            2. Pictura „Peisaj la Dunăre” (1934-1939), ulei pe carton, autor Petre Iorgulescu Yor (1890-1939) se regăsește pe marca poștală cu valoarea de 5 lei.

            3. Al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei ilustrează pictura „Dunărea la Turtucaia” (1912-1916), ulei pe pânză, autor Gheorghe Petrașcu (1872 – 1949).

            4. Pe marca poștală cu valoarea nominală de 12 lei este redată pictura „Peisaj la Turtucaia. Dunăre” (1938), ulei pe pânză, autor Iosif Iser (1881-1958).

Tirajul total este de 48.800 timbre, din care 19.200 (39,34 %) pentru Poșta Română. Au mai fost tipărite și 225 de seturi de plicuri prima zi.

Ilustrate maxime realizate, folosind timbrele emisiunii, cărți poștale tipărite prin grija d-lui. Alexandru Antonache și ștampila prima zi.

1. Cu marca poștală având valoarea nomială de 2,80 lei.

Personalitatea lui Marius Bunescu (1881-1971), impresionează prin aportul pe care acesta l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și în plan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene. Primele lecții de pictură și desen le-a primit, între 1904 și 1906, de la Dimitrie Hârlescu. În 1906 s-a înscris la cursurile Academiei Regale din München, asemenea altor mari pictori români: Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Samuel Mützner, Cecilia Cuțescu-Storck și alții. A debutat în 1911, la Salonul Oficial din București. Un an mai târziu, a început o lungă carieră administrativă, primind conducerea Muzeului Anastase Simu și, mai târziu, a Casei Memoriale Simu. În perioada interbelică a înregistrat cele mai însemnate realizări pe plan artistic (expoziții personale, primite cu entuziasm de către critica de artă și interes din partea mediului colecționarilor, a redactat Catalogul Muzeului Simu în 1937, a primit Premiul Național de pictură în 1938, iar în 1940 Meritul Cultural în grad de cavaler clasa I. În perioada războiului a fost director al Muzeului Simu și director delegat al Artelor. În anii de după 1947, Bunescu a continuat pe calea începută înainte, fără a-și transforma stilul pentru a se adapta noilor condiții ideologice impuse artei.

2. Cu timbrul de 5 lei.

Cel care avea să fie pictorul Petre Iorgulescu-Yor (1890-1939) a absolvit Facultatea de Drept din Iași în anul 1914, dar s-a despărțit, fără regrete, de o carieră politică, impusă de familie, dedicându-se, pe deplin,  artei. În 1919 a plecat la Paris unde a studiat la Academia Julian, apoi la Academia Modernă, la clasa profesorilor Othon Friesz și Maurice Denis. Ca artist, a debutat la Salonul Oficial francez (1920), unde a organizat și prima sa expoziție personală de desene, manifestare primită elogios de presa franceză a vremii. În anul 1927, Iorgulescu-Yor a pictat, împreună cu prietenul său, artistul Vasile Popescu, într-un sat de pe malul Siretului, iar în perioada 1928 - 1939 a expus la Salonul Oficial București. Yor a excelat ca peisagist, fiind atras îndeosebi de farmecul Balcicului, de atmosfera medievală a Sighișoarei, de satele transilvănene sau de așezările din sudul țării. A fost un important colorist al perioadei interbelice, folosind o paletă largă de culori, preferatele sale fiind nuanțele calde, liniștitoare. Ultimii ani de viață îi sunt marcați de o gravă suferință fizică și psihică care l-a dus spre sinucidere.

3. Cu marca poștală de 8,50 lei.

Gheorghe Petrașcu (1872-1949 s-a născut în orașul Tecuci, într-o familie cu tradiții culturale. Scoala primară și gimnaziul le-a urmat la Tecuci, iar liceul la Brăila. A urmat cursurile Facultății de Știintele Naturii din București si cursurile Școlii de Arte Frumoase, clasa Profesorului Mirea.

Frate cu diplomatul, scriitorul și criticul literar și de artă Nicolae Petrașcu, Gheorghe Petrașcu a arătat, de tână, înclinații artistice, făcând primele studii la Universitatea Națională de Arte din București. La recomandarea lui Nicolae Grigorescu a primit o bursă pentru a se perfecționa în străinătate. După un scurt timp petrecut la München, a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian și a lucrat în atelierul lui Bouguereau (1899-1902). La prima sa expoziție personală, de la Ateneul Român (1900), a fost remarcat de scriitorii Barbu Delavrancea (atunci primar al Bucureștiului) și Alexandru Vlahuță, care au cumpărat, fiecare, câte o lucrare.

A pictat cu pasiune peisaje, atât în țară (Sinaia, Târgu Ocna, Câmpulung-Muscel), cât și în Franța (Vitré, Saint-Malo), Spania (Podul San Martin din Toledo) dar, mai ales, în Italia (Veneția, Chioggia, Napoli).

4. Cu marca poștală având valoarea nomială de 12 lei.

Iosif Iser (1881-1958) s-a la Bucureşti în familia negustorului Alexandru Rubinsohn, naturalizat ca Alexandru Iosif. A copilărit în satul Boteni, judeţul Argeş, locul în care tatăl său este administratorul unei mori, a urmat clasele primare la şcoala de Băieţi nr. 2 din Piteşti, unde l-a avut coleg pe Ion Minulescu, de care îl va lega toată viaţa o prietenie strânsă. După ce a terminat liceul la Bucureşti, a studiat pictura la München. S-a remarcat publicând schiţe satirice pentru „Adevărul” şi „Facla”. A lucrat şi în Franţa la Academia Rancon şi a colaborat cu publicaţii franceze cărora le furniza desene satirice. În 1936 a înfiinţat, împreună cu Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Steriade şi alţi pictori, gruparea „Arta”. A participat la numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. A organizat nenumărate expoziţii, personale şi de grup, atât în ţară, cât şi în străinătate, între anii 1906-1958, iar în 1955 a devenit membru al Academiei Române. A făcut nenumărate caricaturi în ziarele vremii, pentru "Adevărul" şi "Furnica". A expus de-a lungul timpului alături de artişti precum Pallady, Ressu, Tonitza, Petraşcu, Jalea, Medrea şi a legat prietenii cu Brâncuşi, Luchian, Picasso şi Derain. un colorit în care predomină tonurile pământoase. În perioada de maturitate, pictura lui Iser a cuprins scene de viață, pe teme dobrogene, cu portrete de localnici tătari. În urma unor călătorii în Spania și în Orient, Iosif Iser adoptă o coloristică mai luminoasă, cu tentă exotică, compozițiile capătă echilibru și monumentalitate. A continuat să trateze tema tătarilor, cu lucrarea Tătăroaică în albastru sau Familie de tătari. Mai târziu, a adăugat colecției și o serie de picturi care tratau arlechini. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române.

*  *  *

Cu această emisiune Romfilatelia ne-a făcut o nouă surpriză. Bineînțeles că neplăcută. „Inovatorii”  acestei societăți au găsit de cuviință ca ștampila prima zi să aibă textul principal în ...limba engleză! Motivul nu poate fi decât unul singur. Disprețul față de limba română. Acum îmi explic de ce comunicatele, în engleză, venite de la Romfilatelia sunt mai corecte decât cele redactate în Limba Română. Oricum, cu asemenea născociri nu vom intra mai repede în filatelia europeană. Pentru că diferențele între noi și restul Europei sunt enorme, și nu țin, neapărat, de limba folosită pentru inscripționare materialelor filatelice (timbre, plicuri prima zi, ștampile prima zi).

Și mai este un aspect care trebuie luat, serios, în considerare. Oare această ștampilă este valabilă, poștal vorbind??!! Și filatelic, de asemenea.

Să auzim de bine!

Alex M

Ziua Internațională a Omului de Zăpadă. Ilustrate maxime.

Începând cu anul 2011, la 18 ianuarie se sărbătorește Ziua Internațională a Omului de Zăpadă. Data nu este aleasă întâmplător, întrucât cifra „1” arată ca un baston sau o mătură, iar cifra „8” reprezintă chiar forma omului de zapadă.

Personaj de literatură sau obiect de joacă, omul de zăpadă poate fi aducător de magie, purtător de metafore sau instrument în dezvoltarea creativităţii. Cine n-a făcut în viaţa lui un om de zăpadă? Cu fular sau fără, triunghiular sau din trei sfere una peste alta, construirea omului de zăpadă a făcut parte din bucuriile iernii încă din Evul Mediu, prima dovadă documentară fiind un manuscris din anul 1380. De-a lungul istoriei găsim diverse urme lăsate de acest personaj. De exemplu, o biografie a lui Michelangelo menţionează figura de omăt modelată în iarna 1492-1493, la Palatul Medici. William Shakespeare aduce şi el vorba despre un om de zăpadă în drama „Richard II” (”O, that I were a mockery king of snow”). Mai multe aflați dând clic aici.

Cu prilejul acestui eveniment am realizat două cărți poștale maxime, pentru care am folosit:

- timbrele cu valorile nominale de 3 și 15 lei din emisiunile „Sărbători de iarnă” - 2018, respectiv „Obiceiuri de Anul Nou” - 2016;

- ștampila poștală de zi, cu data de 18.01.2019, a O.P. Vatra Dornei 1;

- cărți poștale tipărite la Good Color, respectiv FullColor, din București. 

Să auzim de bine!

Alex M

România, țară membră a Uniunii Europene

Uniunea Europeană este rezultatul unui lung proces de cooperare și integrare inițiat în 1951 de șase state europene – Belgia, Germania de Vest, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda –  care au fondat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Aceasta a devenit, în 1957, Comunitatea Europeană, înființată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE). Uniunea Europeană a fost instituită prin Tratatul de la Maastricht, la 7 februarie 1992, tratat care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Aceste schimbări instituționale au fost însoțite de mărirea numărului de state membre prin șapte valuri de aderări succesive (1973 – Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, 1981 – Grecia, 1986 – Spania și Portugalia, 1995 – Austria, Finlanda și Suedia, 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, 2007– Bulgaria și România, 2013 – Croația), Uniunea Europeană are acum 28 de state membre.

România a fost prima ţară din Europa de Est care a stabilit relaţii cu Comunitatea Europeană, în anul 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, urmat de un acord cu privire la produsele industriale (1980). În 1990 s-au stabilit, prin semnarea unui acord de Comerţ şi Cooperare, relaţii diplomatice cu Uniunea Europeană, iar în 1993 s-a semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană. În vara anului 1995 România a depus cererea de aderare la Uniune, care a fost urmată de decizia Consiliului European de la Helsinki, în 1999, pentru deschiderea negocierilor de aderare a României şi de lansare oficială, în februarie 2000, a procesului de negociere. După parcurgerea etapelor procesului de aderare, în luna decembrie a anului 2003 Consiliul European a stabilit calendarul de aderare a României şi Bulgariei astfel: finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă la 1 ianuarie 2007.

*   *   *

Romania was the first country in Central and Eastern Europe that had official relations with the European Community, through an understanding, from January 1974, which included Romania in the Community Generalized System of Preferences, followed by a series of agreements with the EEC for trade facilitation. In 1980, Romania proceeded to a de facto recognition of the European Economic Community by signing bilateral agreements, including the Agreement on establishment of the Romania – CEE Joint Commission.  In March, 1990, Romania was the first country of the communist block to establish official relations with the European Community. Another reference point in the relations is the signing, in 1993, of an association agreement, also known as a European Agreement, which entered into force in 1995. That same year, Romania put forth its official request to join the European Union, together with the National Strategy for the Accession Preparation, a document signed in Snagov by all the parliamentary political parties, which set forth the procedural stages and actions that would be taken to bring us closer to the European structures.  Romania wrapped up the accession negotiations during the EU winter Summit in Brussels, in December 2004. The Accession Treaty was signed on April 25th, 2005, in Luxembourg, our country becoming a Member State of the European Union, on January 1st, 2007.  

*   *   *

Filatelic, relațiile României cu Uniunea Europeană sunt ilustrate prin următoarele emisiuni de mărci poștale:

1. Semnarea Tratatului de Aderare a României la UE, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 2 (5.000 lei fiecare)

- Număr de listă: 1682/1682a 

- Data introducerii în circulație: 25.04.2005

- Machetare: coli de 36 timbre și blocuri de 4 timbre (2 serii) 

- Tiraj: 1.114.272 timbre (30.000 blocuri)

- Plicuri prima zi: 750 seturi echipate cu mărci și 750 seturi echipate cu blocuri

Blocul de 4 timbre (2 serii) 

Cu aceste timbre am realizat două ilustrate maxime, cu prilejul Zilei Europei 2005, pe care le-am postat aici.

2. Emisiune comună România-Bulgaria. România și Bulgaria împreună în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 2 (50 bani și 2,10 lei)

- Număr de listă:1748/1748a

- Data introducerii în circulație: 29.11.2006

- Machetare: coli de 36 timbre și minicoli de 8 timbre (4 serii) și o vinietă

- Tiraj: 100.152 serii

- Plicuri prima zi: 570 bucăți

Minicoala de 8 timbre (4 serii) și o vinietă

Iată și timbrele emise de vecinii noștri de la sud, în cadrul acestei emisiuni comune.

Blocul de 2 timbre (o serie), emis de Bulgaria

Ilustrată maximă realizată cu timbrul având valoarea nominală de 50 de bani. S-a folosit ștampila prima zi.

Ilustrată maximă la care s-a folosit marca poștală și ștampila prima zi introduse în circulație de Bulgaria. Cartea poștală ilustrată este editată în România.

3. România în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 1 (2,20 lei)

- Număr de listă: 1752/1752a

- Data introducerii în circulație: 03.01.2007

- Machetare: coli de 24 timbre și 24 viniete; minicoli de 8 timbre și 8 viniete

- Tiraj: 520.080 timbre (8.000 minicoli)

- Plicuri prima zi: 570 bucăți

Minicoala de 8 timbre și 8 viniete

Ilustrată maximă realizată cu ștampila prima zi.

Carton filatelic la care s-a folosit ștampila prima zi. Nu este realizată concordanța de loc.

4. 10 ani, România în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

- Număr de valori: 1

- Număr de listă: 2133

- Data introducerii în circulație: 27.01.2017

- Machetare: coli de 32 timbre șiminicoli de 6 timbre cu manșetă ilustrată

- Tiraj: 26.030 timbre

- Plicuri prima zi: 500 bucăți

Minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată

Ilustrată maximă realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi. Cartea poștală ilustrată - Allex Collection - tipărită la FullColor, București

Să auzim de bine!

Alex M

24 iunie, Ziua Universală a IEI

IA, simbol al culturii identitare româneşti, este sărbătorită la nivel global - începând din anul 2013 – odată cu Sânzienele şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Îniţiativa aparţine comunităţii online “La Blouse Roumaine” (https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/), care promovează IA ca brand de ţară al României şi a propus ca ziua de 24 iunie 2013 să marcheze prima celebrare a IEI româneşti sub denumirea de ZIUA UNIVERSALĂ A IEI. 

Întâmplător sau nu, Romfliatelia a pus în circulaţie, la data de 22 iunie, o emisiune de mărci poştale denumită Ia Românească, tezaur naţional. Sunt patru timbre (nu şase cum se afirmă în comunicatul transmis presei), iar valoarea nominală a seriei este de 28 de lei. Negustorul nu se dezminte! 

- Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei o prezintă pe Regina Elisabeta a României, care poartă o ie din Romanaţi, jud. Olt.

- Pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei este reprezentată Regina Maria a României, purtând o ie din jud. Dolj.

- Marca poştală cu valoarea nominală de 4,50 lei are ca imagine pe Smaranda Brăescu (prima femeie paraşutist cu brevet din România), care poartă o ie din zona Muscel, jud Argeş.

- Doamna cântecului românesc, Maria Tănase, purtând o ie din Pădureni, jud. Hunedoara, este reprezentată pe timbrul de 16 lei.

Pe fiecare marcă poştală este reprezentat şi un model de ie din zona respectivă.

Timbrele sunt machetate în coli de 20 de mărci poştale şi minicoli de 4 cu manşetă ilustrată. Tirajul total este de 50.720 de timbre, din care poşta primeşte 28.000. 

Minicolile emisiunii

Ştampila prima zi

Cu prilejul acestei emisiuni s-au realizat mai multe ilustrate maxime, unele sub egida AFB. 

1. Ilustrată maximă “Regina Elisabeta”. Cartea poştală folosită este o reproducere a unei ilustrate de epocă.

2. Ilustrată maximă “Regina Maria”

3. Ilustrată maximă “Smaranda Brăescu”. Este realizată sub egida AFB, de dl. dr. Ioan Daniliuc.

4. Ilustrată maximă “Maria Tănase”. Şi această ilustrată maximă este realizată sub egida AFB.

***

Cred că este o întâmplare apariţia acestei serii cu două zile înainte de 24 iunie. Afirm acest lucru, întrucât în comunicatul de presă, precum şi pe pagina de internet http://romfilatelia.ro/ro/ia-romaneasca-tezaur-national/ nu se aminteşte, nici măcar în treacăt, de apropiata sărbătoare a IEI. Textele publicate sunt în nota obişnuită: afirmaţii generale, fraze fără legătură între ele, cuvinte folosite incorect şi, sistematic, greşeli elementare. 

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime de 10 Mai, zi de sărbătoare naţonală

Prin Legea nr. 103 din 18 mai 2015, 10 mai a fost declarată zi de sărbătoare naţională, iar începând cu 2016 această zi va fi celebrată anual, la nivel naţional, prin organizarea de manifestări cultural-artistice diverse. Conform expunerii de motive ce a însoţit Legea nr. 103/2015 în forma sa de proiect, data de 10 mai “glorifică trei momente istorice diferite(…..), toate trei legate indisolubil de instituţia monarhiei.”

Aceste evenimente sunt:

- în 1866, începutul domniei lui Carol I;

- în 1877, proclamarea Independenţei de Stat (oficializarea actului în sine, prin promulgarea legii de către Carol I);

- în 1881, încoronarea lui Carol I ca Rege al României.

În cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi, în acest an, a zilei de 10 Mai se înscrie şi emisiunea de mărci poştale pusă în circulaţie de Romfilatelia şi denumită 150 de ani de la fondarea Dinastiei Regale Române. Seria se compune din două timbre şi o coliţă dantelată. Detalii găsiţi aici. A fost editat şi un album filatelic.

Cele două mărci poştale ilustrează simboluri ale Dinastiei Regale Române: Ordinul Carol I grad de colan, sceptrul Regelui Ferdinand şi coroana regală. Timbrul coliţei dantelate reprezintă primele trei generații ale Familiei Regale a României.

Seria, în ansamblul ei, are un bun potenţial maximafil, oferind multe posibilităţi de realizare a ilustratelor maxime. Entuziasmul nostru în acest sens a fost „frânat” de preţul mare (16 lei) stabilit pentru unul din timbre, dar nici celelalte piese nu sunt foarte accesibile. În plus, Poşta Română continuă să nu-şi îndeplinească menirea (în acest domeniu), întrucât de aproape două luni nu mai asigură, în timp util, aprovizionarea OP Bucureşti 37 cu timbrele nou apărute. Mai precis, când mărcile poştale ajung la oficiul respectiv, nu mai putem folosi ştampila prima zi!! Probabil asistăm la o nouă etapă a reformei poştei care să continue distrugerea acesteia. 

1. Ordinul Carol I este un ordin dinastic acordat de Casa Regală a României. A fost înființat la 10 mai 1906 de către Regele Carol I pentru a comemora jubileul a 40 de ani de domnie. De la înființare și până la abdicarea Regelui Mihai și abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, ordinul a fost cea mai înaltă decorație acordată de către Rege. După abdicare, ordinul devine inactiv şi a fost reînviat pe data de 5 ianuarie 2005 ca Ordin dinastic, de familie.

"Ordinul Carol I" functioneazaî n patru grade, aşa cum a decretat Regele Carol I la instituirea lui: în grad de Comandor, în grad de Mare Ofiter, în grad de Mare Cruce şi în grad de Colan. http://www.familiaregala.ro/ordine-si-decoratii/ordinul-carol-i

Ilustrată maximă „Ordinul Carol I în grad de Colan, din aur şi argint”

Ilustrată maximă „Carol al II-lea”. Elementul de concordanţă îl reprezintă Ordinul Carol I.

2. În ziua de 10 mai 1920, 6 fete de la orfelinatul Radu-Vodă i-au oferit regelui Ferdinand I un buzdugan / sceptru din aur, împodobit cu pietre prețioase. Acesta a fost cumpărat prin subscripție publică și marcat cu inscripția: "Regelui Ferdinand I, regele tuturor românilor dându-i-se acest buzdugan de către poporul său ca răsplată pentru vrednicia și buna conducere a țării în anii 1916-1919". Regele Ferdinand a precizat ca primește emoționat "darul", care a fost purtat în trecut și de voievozii Țărilor Române. Pe acest buzdugan, în partea superioară, sunt reprezentate patru statuete de țărănci în costume naționale. Ele reprezintă România (regatul vechi), Transilvania, Basarabia și Bucovina. În vârful buzduganului se regăsește capul acvilei cruciate.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sceptru

Ilustrată maximă „Sceptrul Regelui Ferdinand I”.

Ilustrată maximă „Sceptrul Regelui Ferdinand I - detaliu”. Observăm în prim plan statueta ţărăncii din Basarabia.

3. Familia Regală prezentată pe timbrul coliţei dantelate se compune din primele trei generaţii. De la stânga la dreapta, se disting: Principele Moștenitor Ferdinand, Principesa Elisabeta a României (ulterior Regină a Greciei), Regina Elisabeta a României, Principele Carol, Principesa Maria a României (ulterior Regină a Iugoslaviei), Principele Nicolae al României, Principesa Maria (ulterior Regina Maria a României) și Regele Carol I.

De ce a fost adoptată o asemenea abordare? Mister total, marca Romfilatelia. Potrivit informaţiilor de pe pagina de internet a instituţiei aflăm că “Această fotografie, realizată în momentul când Criza Dinastică (provocată de decesul singurului copil al Regelui Carol I) fusese rezolvată, înfățișează nu doar trei generații ale Familiei Regale, cu un profund impact istoric asupra României, ci și, prin Principesele Regale, legăturile Familiei Regale a României cu dinastiile Europei”.

Ilustrată maximă „Familia Regală la Peleş, 1909”. Cartea poştală este realizată sub egida AFB, fiind machetată de dl. dr. Ioan Daniliuc.

Să auzim de bine!

Alex M

Ciocănitorile pe ilustrate maxime (II)

Anul acesta, Luna Plantării Arborilor a fost marcată de Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti printr-o ştampilă ocazională având ca imagine "sanitarul pădurii" (ciocănitoarea). Ştampila a fost pusă la dispoziţia publicului la Oficiul Poştal Bucureşti 63, la data de 24 martie.

Folosind această ştampilă şi timbre din seria "Ciocănitori", despre care am vorbit aici, am realizat două ilustrate maxime. 

Ilustrată maximă "Ghionoaia verde (Picus viridius)"

Ilustrată maximă "Capîntors (Jynx torquilla)" 

Să auzim de bine!

Alex M

Ziua Pământului marcată pe ilustrate maxime şi plicuri

În fiecare an, la 22 aprilie, se sărbătorește Ziua Pământului. Iniţiativa a avut-o, în anul 1970, senatorul american Gaylord Nelson, cu scopul de a scoate clasa politică din dezinteresul pe care il arăta față de mediu. În primul an Ziua Pământului a fost celebrată de circa 20 de milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri. În anul 2009 ONU a instituit data de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei – Ziua Internaţională a Mamei Pământ – zi a mobilizãrii tuturor oamenilor în vederea protejării mediului înconjurător.

Iată Declarația ONU: "Fiind de acord că Mama Pământ reflectă interdependența care există între ființele umane, alte specii vii și planeta pe care o locuim cu toții, Adunarea Generală a declarat 22 aprilie drept Ziua Internațională a Mamei Pământ, pentru a recunoaște responsabilitatea pe care o avem de a promova armonia cu natura și Pământul, pentru a ajunge la un echilibru între nevoile economice, sociale și de mediu ale generațiilor prezente și viitoare."

În anul 2013 Romfilatelia a introdus în circulaţie o marcă poştală dedicată Zilei Planetei Pământ. Timbrul are valoarea nominală de 5 lei (6,25 lei pentru seria cu vinietă, potrivit Listei de preţuri - 2015) şi l-am folosit pentru a realiza câteva ilustrate maxime. Obliterarea am făcut-o cu ştampila prima zi.

Ilustrată maximă "Narcisă bătută"

Ilustrată maximă "Ziua Pământului-1"

Ilustrată maximă "Ziua Pământului-2"

Am realizat, de asemenea, şi un plic prima zi. 

În anul 2008, am marcat Ziua Pământului cu un plic particular, ştampilat la Oficiul Poştal Bucureşti 45. Din păcate, cam prin 2009-2010, acest oficiu a fost desfiinţat cu toate că funcţiona în localul respectiv de zeci de ani. A fost înlocuit de Oficiul 15, înfiinţat cu câtva timp în urmă! Interesele necunoscute ale Poştei Române!!

Şi Google sărbătorește ZIUA PĂMÂNTULUI. 

Să auzim de bine!

Alex M