Hristos se naște, măriți-L!

În acest an marcarea, filatelică, a Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos s-a făcut prin emisiunea Crăciun 2019, pusă în circulație la 15 noiembrie. Au fost emise două mărci poștale (de 1,70 lei fiecare) și o coliță dantelată de 28,50 lei. Acestea au ca imagini trei miniaturi din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului, aflat în colecția Bibliotecii Academiei Române: „Nașterea Domnului” și „Steaua Magilor” pe timbre, și „Fecioara cu Pruncul” pe colița dantelată.

Ștampila prima zi are un desen tematic destul de simplist, dar potrivit pentru a realiza câteva cărți poștale maxime.

Cărți poștale maxime (realizare personală)

1. Nașterea Domnului

Fila din Imnul Acatist al Maicii Domnului
conținând miniatura „Nașterea Domnului”

2. Steaua magilor

Fila din Imnul Acatist al Maicii Domnului
conținând miniatura „Steaua Magilor”

3. Fecioara cu Pruncul

La Sfânta Naștere a Domnului Iisus Hristos să purtați în suflete pace și liniște, bucurie nemărginită și dragoste necondiționată pentru semeni!

CRĂCIUN  BINECUVÂNTAT!

Alex M

560 de ani de existență a Bucureștiului. Cărți poștale maxime.

În perioada 19-22 septembrie se desfășoară la București Expoziția Filatelică Națională cu Participare Internațională, EFIRO 2019, ediția a V-a. Cu acest prilej, a fost introdusă în circulație o emisiune de mărci poștale formată din 3 timbre și o coliță nedantelată, astfel:

- Marca poștală cu valoarea nominală de 1,70 lei marchează 560 de ani de atestare documentară a Bucureștiului și are ca imagine colița nedantelată dedicată aniversării a 500 de ani de existență a orașului București (20.09.1959).

- Pe timbrul de 3,10 lei este reprodus un plic circulat în anul 1858, cu francatură multiplă Cap de Bour 27 Parale + 27 Parale (raritate a filateliei românești).

- Al treile timbru, cu nominalul de 12 lei, se referă la aniversarea a 145 de ani de la înființarea Uniunii Poștale Universale (UPU) - 9 octombrie 1874, la Berna.

- Timbrul coliței nedantelate a emisiunii (28,50 lei) are ca imagine un fragment din prima coliță nedantelată românească (Expoziția EFIRO din anul 1932).

Am realizat cărți poștale maxime doar cu timbrul de 1,70 lei, folosind ștampila prima zi a emisiunii și ilustratele tipărite la tipografia KayaPrint din București.

1.Ilustrată maximă având ca imagine colița dantelată din anul 1959. Această coliță a fost tipărită în 30.000 de exemplare și este o raritate în filatelia noastră. Apropo: colițele contemporane cu noi au tiraj de maxim 5.000 de exemplare și, probabi, multe din ele zac prin magazinele filatelice.

2. Carte poștală maximă ce reproduce Hrisovul lui Țepeș din 20 septembrie 1459. Documentul a fost descoperit în jurul anului 1900, foarte deteriorat şi se păstrează la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu.

3. Ilustrate maxime cu portretul lui Vlad Țepeș.

Să auzimde bine!

Alex M

Castele pe cărți poștale maxime.

La 12 aprilie 2017, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale intitulată „Europa, Castele”, formată din două timbre cu valorile nominale de 4,50 lei, respectiv 15 lei. Pe primul timbru este reprezentat Castelul Corvinilor (Hunedoara), iar pe celălalt găsim imaginea Castelului Károlyi (Carei). Din păcate, ștampila prima zi, având localitatea București nu a putut fi folosită pentru realizarea de ilustrate maxime și am apelat, pentru obliterare, la serviciile oficiilor poștale Hunedoara și Carei. Mulțumesc, cu acest prilej, domnului Nicolae Chețe și doamnei Luciana Fericean pentru sprijinul acordat în acest sens.

1. Castelul Corvinilor impresionează prin prezența sa, ce domină orașul Hunedoara, reprezentând un monument singular în România și printre cele mai atractive din Europa. Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârîul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Aceasta a cunoscut, în timpul lui Iancu de Hunedoara, transformări însemnate servind atât drept punct strategic întărit, cât și ca reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare.

Cărțile poștale maxime pe care le-am realizat au fost obliterate la data de 24.05.2019, când la Hunedoara a  avut loc deschiderea oficială a celei de a V-a ediții a Târgului European al Castelelor, un eveniment unic în România care își propune să promoveze frumusețea monumentelor istorice din țară și din Europa.

2. O splendidă bijuterie arhitecturală, Castelul Karoly din Carei este considerat un adevărat “Peleş al Transilvaniei”. Predecesorul castelului a fost o casă întărită de piatră construită de Károlyi Láncz László cu învoirea lui Matei Corvin. În anul 1592, în fața pericolului turcesc, casa este transformată de către Károlyi Mihály în cetate. Au fost adăugate șanțuri de apărare, o curte interioară și bastioane în formă patrulateră. Mai târziu, în 1794, contele Károlyi József a ordonat dărâmarea cetății și construirea unui castel în stil baroc, iar peste 100 de ani acesta a fost reconstruit, din nou, devenind un castel în stil neogotic-neobaroc, cu șapte turnuri și șanț de apărare. 

Să auzim de bine!

Alex M

Cărți poștale maxime cu Dunărea.

Ultima emisiune de mărci poștale a lunii iunie a fost introdusă în circulație vineri, 28 iunie a.c., fiind prilejuită de sărbătorirea Zilei Internaționale a Dunării (29.06). Seria se compune din patru timbre, având ca temă Dunărea în pictura românească.

            1. Pe timbrul cu valoarea de 2,80 lei este ilustrată pictura „Dunărea la Cazane” (1930-1935), ulei pe placaj, autor Marius Bunescu ( 1881-1971).

            2. Pictura „Peisaj la Dunăre” (1934-1939), ulei pe carton, autor Petre Iorgulescu Yor (1890-1939) se regăsește pe marca poștală cu valoarea de 5 lei.

            3. Al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei ilustrează pictura „Dunărea la Turtucaia” (1912-1916), ulei pe pânză, autor Gheorghe Petrașcu (1872 – 1949).

            4. Pe marca poștală cu valoarea nominală de 12 lei este redată pictura „Peisaj la Turtucaia. Dunăre” (1938), ulei pe pânză, autor Iosif Iser (1881-1958).

Tirajul total este de 48.800 timbre, din care 19.200 (39,34 %) pentru Poșta Română. Au mai fost tipărite și 225 de seturi de plicuri prima zi.

Ilustrate maxime realizate, folosind timbrele emisiunii, cărți poștale tipărite prin grija d-lui. Alexandru Antonache și ștampila prima zi.

1. Cu marca poștală având valoarea nomială de 2,80 lei.

Personalitatea lui Marius Bunescu (1881-1971), impresionează prin aportul pe care acesta l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și în plan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene. Primele lecții de pictură și desen le-a primit, între 1904 și 1906, de la Dimitrie Hârlescu. În 1906 s-a înscris la cursurile Academiei Regale din München, asemenea altor mari pictori români: Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Samuel Mützner, Cecilia Cuțescu-Storck și alții. A debutat în 1911, la Salonul Oficial din București. Un an mai târziu, a început o lungă carieră administrativă, primind conducerea Muzeului Anastase Simu și, mai târziu, a Casei Memoriale Simu. În perioada interbelică a înregistrat cele mai însemnate realizări pe plan artistic (expoziții personale, primite cu entuziasm de către critica de artă și interes din partea mediului colecționarilor, a redactat Catalogul Muzeului Simu în 1937, a primit Premiul Național de pictură în 1938, iar în 1940 Meritul Cultural în grad de cavaler clasa I. În perioada războiului a fost director al Muzeului Simu și director delegat al Artelor. În anii de după 1947, Bunescu a continuat pe calea începută înainte, fără a-și transforma stilul pentru a se adapta noilor condiții ideologice impuse artei.

2. Cu timbrul de 5 lei.

Cel care avea să fie pictorul Petre Iorgulescu-Yor (1890-1939) a absolvit Facultatea de Drept din Iași în anul 1914, dar s-a despărțit, fără regrete, de o carieră politică, impusă de familie, dedicându-se, pe deplin,  artei. În 1919 a plecat la Paris unde a studiat la Academia Julian, apoi la Academia Modernă, la clasa profesorilor Othon Friesz și Maurice Denis. Ca artist, a debutat la Salonul Oficial francez (1920), unde a organizat și prima sa expoziție personală de desene, manifestare primită elogios de presa franceză a vremii. În anul 1927, Iorgulescu-Yor a pictat, împreună cu prietenul său, artistul Vasile Popescu, într-un sat de pe malul Siretului, iar în perioada 1928 - 1939 a expus la Salonul Oficial București. Yor a excelat ca peisagist, fiind atras îndeosebi de farmecul Balcicului, de atmosfera medievală a Sighișoarei, de satele transilvănene sau de așezările din sudul țării. A fost un important colorist al perioadei interbelice, folosind o paletă largă de culori, preferatele sale fiind nuanțele calde, liniștitoare. Ultimii ani de viață îi sunt marcați de o gravă suferință fizică și psihică care l-a dus spre sinucidere.

3. Cu marca poștală de 8,50 lei.

Gheorghe Petrașcu (1872-1949 s-a născut în orașul Tecuci, într-o familie cu tradiții culturale. Scoala primară și gimnaziul le-a urmat la Tecuci, iar liceul la Brăila. A urmat cursurile Facultății de Știintele Naturii din București si cursurile Școlii de Arte Frumoase, clasa Profesorului Mirea.

Frate cu diplomatul, scriitorul și criticul literar și de artă Nicolae Petrașcu, Gheorghe Petrașcu a arătat, de tână, înclinații artistice, făcând primele studii la Universitatea Națională de Arte din București. La recomandarea lui Nicolae Grigorescu a primit o bursă pentru a se perfecționa în străinătate. După un scurt timp petrecut la München, a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian și a lucrat în atelierul lui Bouguereau (1899-1902). La prima sa expoziție personală, de la Ateneul Român (1900), a fost remarcat de scriitorii Barbu Delavrancea (atunci primar al Bucureștiului) și Alexandru Vlahuță, care au cumpărat, fiecare, câte o lucrare.

A pictat cu pasiune peisaje, atât în țară (Sinaia, Târgu Ocna, Câmpulung-Muscel), cât și în Franța (Vitré, Saint-Malo), Spania (Podul San Martin din Toledo) dar, mai ales, în Italia (Veneția, Chioggia, Napoli).

4. Cu marca poștală având valoarea nomială de 12 lei.

Iosif Iser (1881-1958) s-a la Bucureşti în familia negustorului Alexandru Rubinsohn, naturalizat ca Alexandru Iosif. A copilărit în satul Boteni, judeţul Argeş, locul în care tatăl său este administratorul unei mori, a urmat clasele primare la şcoala de Băieţi nr. 2 din Piteşti, unde l-a avut coleg pe Ion Minulescu, de care îl va lega toată viaţa o prietenie strânsă. După ce a terminat liceul la Bucureşti, a studiat pictura la München. S-a remarcat publicând schiţe satirice pentru „Adevărul” şi „Facla”. A lucrat şi în Franţa la Academia Rancon şi a colaborat cu publicaţii franceze cărora le furniza desene satirice. În 1936 a înfiinţat, împreună cu Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Steriade şi alţi pictori, gruparea „Arta”. A participat la numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. A organizat nenumărate expoziţii, personale şi de grup, atât în ţară, cât şi în străinătate, între anii 1906-1958, iar în 1955 a devenit membru al Academiei Române. A făcut nenumărate caricaturi în ziarele vremii, pentru "Adevărul" şi "Furnica". A expus de-a lungul timpului alături de artişti precum Pallady, Ressu, Tonitza, Petraşcu, Jalea, Medrea şi a legat prietenii cu Brâncuşi, Luchian, Picasso şi Derain. un colorit în care predomină tonurile pământoase. În perioada de maturitate, pictura lui Iser a cuprins scene de viață, pe teme dobrogene, cu portrete de localnici tătari. În urma unor călătorii în Spania și în Orient, Iosif Iser adoptă o coloristică mai luminoasă, cu tentă exotică, compozițiile capătă echilibru și monumentalitate. A continuat să trateze tema tătarilor, cu lucrarea Tătăroaică în albastru sau Familie de tătari. Mai târziu, a adăugat colecției și o serie de picturi care tratau arlechini. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române.

*  *  *

Cu această emisiune Romfilatelia ne-a făcut o nouă surpriză. Bineînțeles că neplăcută. „Inovatorii”  acestei societăți au găsit de cuviință ca ștampila prima zi să aibă textul principal în ...limba engleză! Motivul nu poate fi decât unul singur. Disprețul față de limba română. Acum îmi explic de ce comunicatele, în engleză, venite de la Romfilatelia sunt mai corecte decât cele redactate în Limba Română. Oricum, cu asemenea născociri nu vom intra mai repede în filatelia europeană. Pentru că diferențele între noi și restul Europei sunt enorme, și nu țin, neapărat, de limba folosită pentru inscripționare materialelor filatelice (timbre, plicuri prima zi, ștampile prima zi).

Și mai este un aspect care trebuie luat, serios, în considerare. Oare această ștampilă este valabilă, poștal vorbind??!! Și filatelic, de asemenea.

Să auzim de bine!

Alex M

Flori melifere pe cărți poștale maxime

„Flori melifere” este denumirea ultimei emisiuni de mărci poștale, pusă în circulație marți 11 iunie a.c. Au fost tipărite cinci timbre, având valoarea nominală de 30,20 lei, a căror imagini reproduc:

- Floarea de tei argintiu, la timbrul de 1,90 lei;

- Floarea de salcâm, pe marca poștală de 2,80 lei;

- Floarea soarelui, la timbrul cu valoarea nominală de 5 lei;

- Floarea de rapiță, pe marca de 8,50 lei;

- Floarea de măr, pe timbrul de 12 lei

Fiecare marcă poștală mai are, ca subiect secundar, imaginea stilizată a unei albine.

Ca forme de machetare s-au folosit coala de 32 de timbre, minicoala de 5 + o vinietă și blocul de 5 timbre nedantelate (în albumul filatelic). 

1. Teiul argintiu (Tilia tomentosa) este un arbore indigen, înalt până la 40 m, cu frunze cordiforme de 5-10 cm lungime, tomentoase pe spate şi de culoare cenuşie până la argintiu. Florile sunt aşezate în inflorescenţe, câte 5-10 la un loc şi înfloresc la sfarşitul lui iunie-începutul lui iulie, mai târziu decât celelalte de specii de tei. Se întâlneşte în regiunea de câmpie şi de dealuri, mai ales în regiunile joase din sudul şi estul ţării,

Este cea mai valoroasă specie de tei din ţara noastră, din punct de vedere melifer, datorită secreţiei abundente de nectar şi a parfumului pătrunzător al florilor. Cantitatea de nectar secretată de teiul argintiu este de 0,2-0,5 mg/floare, cu o concentraţie a zahărului de 46-62%, are o  producţie de miere extimată la 1200 kg/ha şi este clasificat cu o pondere economico-apicolă foarte mare. http://www.apiflora.ro/flora_melifera/cd1/CD%201/pag/ro/28.htm

A. Ilustrată maximă „Flori de tei argintiu”.

 B. Carte poștală maximă „Albină bând apă”.

În zilele caniculare albinele au nevoie de apă, pentru reglarea temperaturii corpului. De asemenea, apa este un element important și pentru viața familiilor de albine, întrcât ajută la digestia substanțelor nutritive, pregătirea hranei, menținerea umidității și temperaturii optime în stup!

Detalii pe https://agrointel.ro/61339/cata-apa-trebuie-sa-le-dam-albinelor-pe-timpul-verii-si-nu-numai/

2. Salcâmul reprezintă principala specie forestieră meliferă din România. El crește spontan pe aproape orice tip de teren și are o bună rezistență la ger, iubește lumina, suportă seceta și preferă solurile permeabile, ușoare, fertile. Salcâmul crește bine pe soluri ușoare, chiar și pe nisipuri nefixate, fiind cultivat pentru fixarea lor. Are frunze compuse și flori albe, în ciorchine, puternic mirositoare, iar fructele sunt păstăi aplatizate, brun roșcate. Înflorește primăvara târziu, în luna mai-iunie. Salcâmul trăiește în jur de 100 de ani și face parte din categoria arborilor cu lemn de esență tare, fiind greu, dur și deosebit de rezistent la umezeală. Arborii răzleţi produc 1100-1700 kg miere/ha, cei din masiv 900-1500 kg miere/ha, iar plantaţiile tinere doar 300-700 kg miere/ha.

Cărți poștale maxime cu flori de salcâm.

3. Floarea soarelui (Helianthus annuus) este o plantă meliferă, cu mult polen, care atrage cu ușurință albina datorită culorii și parfumului ei deosebit. Îşi are originea în America Centrală şi Canada, iar în Europa s-a răspândit foarte repede. Planta atinge, de obicei, înălţimea de 2 m, însă unele exemplare pot fi și mai mari. Diametrul pălăriei florii-soarelui poate varia de la 5 cm la 50 cm, iar o singură floare poate produce între 100 şi 8 000 de seminţe. Pe lângă importanţa tehnică deosebită a florii-soarelui, principală plantă producătoare de ulei din România, aceasta este și o valoroasă plantă meliferă. Producția de miere variază între 30 și 120 kg/ha.

Ilustrată maximă cu floarea soarelui.

4. Rapița (Brassica rapa subsp. oleifera) are largi utilizări industriale şi alimentare, fiind o plantă care a prins rapid în România datorită faptului că nu este foarte pretenţioasă. De asemenea, este o plantă meliferă cu foarte mare pondere economico-apicolă. Cantitatea de miere care se poate produce de pe un hectar de rapiță înflorită pornește de la 40-50 de kilograme.

Ilustrată maximă cu floare de rapiță și albină.

5. Mărul (Malus domestica) este un pom fructifer peren care poate atinge înălțimi de 3-12 m, în funcție de sol, și cu pondere economico-apicolă mijlocie. Floarea de măr, este de culoare alb-roz, secretă 0,7-1,4 mg nectar, care conţine 26-43% zahăr. Producţia de miere variază între 30-40 kg miere/ha.

Carte poștală maximă cu floare de măr.

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime cu mocănițe!

Odată cu trecerea timpului, trenulețele forestiere din țara noastră fascinează tot mai mult și sunt, deja, obiective căutate tot mai des de turiști. Plimbarea cu mocănița este o adevărată plăcere, iar trenurile trase cu locomotive cu aburi pe calea ferată cu ecartament îngust fac deliciul celor ce optează pentru ele în vacanțe.

Romfilatelia a adus în atenție aceste mijloace de transport prin emisiunea de mărci poștale intitulată Locomotive, mocănițe, pusă în circulație la 24.08.2018. Ștampila prima zi a funcționat la București, iar pentru a realiza ilustrate maxime competitive am apelat, pentru obliterare, la oficiile poștale din zonele în care circulă trenulețele respecive.

Iată ce am obținut.

1. Cu marca poștală de 1,60 lei: Mocănița Brad – Crișcior.

Prima linie a SC Căi Inguste Feroviare, inaugurată in anul 1907 cu scopul transportului de cărbune, a fost linia Brad-Criscior ce a servit acestui scop peste 90 de ani, până in 1998. Linia a fost transformată în scop turistic pentru transportul de pasageri începând cu anul 2001 și continuă, până în prezent, să circule în perioadele de sărbătoare de dinaintea Crăciunului, Paștelui si a Zilelor Bradului.

2. Cu marca poștală de 7,00 lei: Mocănița Moldovița (Huțulca).

Calea ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost construită de un proprietar de gater din Munchen, Louis Ortieb, și dată în folosință în anul 1888 pentru transport de masă lemnoasă de la pădure la gater. În anul 1909 linia a fost preluată de fondul bisericesc care a schimbat ecartamentul liniei de la 800 de milimetri la ecartament standardizat de 760 de milimetri. Inițial, traseul mocăniței avea 23,9 de kilometri, de la Moldovița la Roșoșa, însă în decursul anilor s-au mai construit o mulțime de variante și tot sistemul a ajuns, în anul 1987, cu înființarea porțiunii Râșcovei – Râșca Dreaptă - Arsuri, la o lungime de 73 de kilometri. Linia de la Moldovița a fost folosită până în anul 2001 pentru transport de masă lemnoasă. Începând cu iulie 2005, linia este administrată de Asociația pentru păstrarea liniilor înguste din România. În prezent, linia are 10,5 kilometri.

3. Cu marca poștală de 8,50 lei: Mocănița Sovata.

Mocăniţa „Sovata", sau locomotiva cu aburi pentru linie îngustă seria 764052, face parte din lotul de 10 locomotive construite în anul 1949, la fabrica Chrzanowo din Polonia, din care două au ajuns în România, fiind conservate până în anul 2011 în depoul Sibiu. Locomotivei propriu-zise i s-a adăugat tenderul (componenta unde se depozitează apa şi cărbunele), care a fost produs la Uzinele Reşiţa în anul 1916. Capacitatea rezervorului de apă este de 3 mc, iar cea a combustibilului de 3 tone. Mocăniţa funcţionează cu cărbune sau lemn de esenţă tare.

Garnitura de tren are 3 vagoane, două închise şi unul tip gondolă. Toate vagoanele au o lungime cuprinsă între 11 şi 12 metri. Vagonul gondolă a fost construit 1953, iar celelalte două în anii 1985 şi 1991. Cele trei vagoane au fost renovate în anul 2003 şi au o capacitate totală de 90 de locuri. Viteza maximă a mocăniţei este de 35km/h, iar autonomia este de 30 km.

4. Cu timbrul de 12,00 lei: Mocănița Valea Vaserului.

Una dintre ultimele mocănițe construite în țară, inaugurată la 1 octombrie 1933, mocănița de pe Valea Vaserului are un traseu lung (aproximativ 56 km) și străbate numeroase creste muntoase, punctul maxim de altitudine fiind la 1.100 metri. Mocănița este singura care mai transportă, zilnic, lemne.

Cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă de pe Vaser Poșta Română a anunțat o ștampilă ocazională ce ar fi trebuit să fie folosită de OP Vișeu de Sus, la data de 01.10. 2018. Ștampila a fost solicitată de Federația Filatelică Română dar nu a mai ajuns la Oficiul poștal! Trebuie să remarc că, din păcate, asemenea situații sunt generalizate în filatelia noastră.

5.Cu timbrul coliței dandelate, având valoarea nominală de 19 lei: Mocănița Covasna-Comandău.

Mocănița a fost folosită, inițial, pentru transportul de lemne din pădurile din regiune și înconjoară localitățile Comandău și Covasna, pe o porțiune de cale ferată între Planul Înclinat și gara Covasna de unde mocănița își ia numele. Astăzi, scopul ei unic sunt plimbările de agrement pentru turiștii din zonă. Mocănița a fost reinaugurată în anul 2009 și urmează un traseu lung de 3,6 km, ce pornește din dreptul hotelului Clermont și ajunge la Planul Înclinat, putând transporta până la 72 de persoane.

Să auzim de bine!

Cărți poștale maxime cu păsările naționale ale României.

Pentru acest an PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales pentru emisiunea de mărci poștale Europa tematica „Păsări naționale”.

România, pe lângă faptul că este printre puținele țări care nu au un motto național (Nihil sine Deo al Regatului Romaniei a fost abandonat după destrămarea monarhiei), se situează în rândul statelor care duc lipsă și de „pasărea națională”.

Romfilatelia a ales să ilustreze, pe cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale „Europa 2019”, ciocârlia de câmp și acvila de munte, ca păsări naționale ale țării noastre. Machetarea mărcilor poștale s-a făcut în coală de 32 de timbre, minicoală de 6 timbre și bloc de 4 timbre (2 serii, în două modele). Emisiunea este completată cu un produs filatelic special, cu medalie. Aversul medaliei redă imaginea acvilei de munte, iar reversul acesteia prezintă Crucea Eroilor Neamului.

1. Timbrul cu valoarea nominală de 1,80 lei are ca subiect principal ciocârlia de câmp. Ca element secundar este reprezentată Cula Greceanu din comuna Măldărești, județul Vâlcea.

Ilustrate maxime realizate.

Ciocârlia de câmp

Ciocârlia de câmp

2. Timbrul de 19 lei reprezintă acvila de munte, iar în fundal eate ilustrat un peisaj montan cuprizând Sfixul din Bucegi.

Cu această marcă poștală am realizat o singură carte poștală maximă, întrucât dacă aș fi folosit ștampila prima zi / București nu obțineam concordanța de loc corectă

Acvila de munte, reprezentată pe aversul medaliei
din produsul filatelic special

Să auzim de bine!

Alex M.

Cecilia Cuțescu-Storck, 140 de ani de la naștere. Cărți poștale maxime.

Cecilia Cuțescu-Storck (14 martie 1879 – 29 octombrie 1969) a fost o pictoriță din România, cu puternică influență în viața culturală din perioada interbelică.S-a născut în Comuna Câineni, din Vâlcea, fiind adoptată de bunicii materni. În anul 1897 a fost  trimisă la München pentru a studia pictura cu cei mai buni profesori ai vremii, iar apoi drumul ei ajunge în Franţa, la École des Beaux-Arts din Paris. În 1903 s-a căsătorit cu muzicianul Romulus Kunzer. După nouă ani de studii în străinătate, Cecilia Cuţescu s-a stabilit la Bucureşti, iar în 1909 s-a recăsătorit cu sculptorul Frederic Storck. Împreună cu artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore,  a înfiinţat „Asociaţia Femeilor pictore şi sculptore” (1916), devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti. Tot în anul 1916, Cecilia devine profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti,  fiind prima femeie profesor la o universitate de artă din Europa.

A fost, de asemenea, și prima femeie din România care a realizat artă murală. Este vorba de frescele „Istoria negoțului românesc”, care se află în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, „Apologia artelor românești”, de pe plafonul fostului Palat Regal şi de lucrarea „Agricultura, industria şi comerţul", aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank. În perioada interbelică a primit numeroase distincţii la expoziţii internaţionale, printre care şi cea de Cavaler al Legiunii de Onoare (Franța,1933).

În anul 1948, operele soților Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând atunci doar anexele ce au fost folosite ca spațiu de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat si adăpostește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.

Pentru întreaga activitate artistică, în anul 1957 Cecilia a primit titlul de „Maestru Emerit al Artei”. Artista s-a stins din viață în 1969, la București.

Cu prilejul celor 140 de ani de la nașterea Ceciliei Cuțescu-Storck, la data de 14.03.2019 Romfilatelia a introdus în circulație o emisiune de mărci poștale compusă dintr-un timbru (5 lei), o coliță dantelată (28,50 lei și un plic prima zi (13 lei). 

Ilustrate maxime realizate 

1. Cu marca poștală a emisiunii, pe care este ilustrat autoportretul Ceciliei Cuțescu-Storck.

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, autoportret”

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

Ilustrată maximă „Cecilia Cuțescu-Storck, portret”

2. Folosind timbrul coliței dantelate. Acesta are ca imagine portretul Ceciliei Cutescu-Stork, lucrat în marmură de Frederic Stork în anul căsătoriei lor (1909).

Ilustrată maximă
„Cecilia Cuțescu-Storck, portret de Frederic Storck”

.

Să auzim de bine!

Alex M

Muzeul Național Brukenthal pe cărți poștale maxime

Muzeul Național Brukenthal aniversează în fiecare an, pe 25 februarie, data la care a fost deschis oficial. Inaugurarea muzeului a avut loc în 25 februarie 1817 și funcționează în palatul cu același nume, construit de baronul Samuel von Bruckental între anii 1778 –1788. Edificiul a fost ridicat pentru a servi drept reşedinţă oficială a baronului şi sediu al colecţiilor sale. Muzeul porpriu-zis este considerat cel mai vechi din România și una dintre primele instituții de acest gen din Europa. Adăpostește importante colecţii aflate într-un vast complex muzeal naţional alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare.

La 17.02.2017 Romfilatelia a dedicat o emisiune de mărci poștale, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la deschiderea muzeului. Au fost puse în circulație patru timbre, astfel:

            - Portretul baronului Samuel Von Brukenthal este ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 2,20 lei; de asemenea, se găsește – ca subiect secundar – și pe celelalte trei timbre ale seriei;

            - Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează faţada Palatului Brukenthal;

            -  Blazonul familiei Brukenthal este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,00 lei;

            - Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 15,00 lei, se află – ca subiect secundar – și pe marca poștală de 2,20 lei.

Au fost tipărite și 210 seturi a câte 2 plicuri prima zi, ia ca forme de machetare s-au folosit coala de 32 de timbre și minicoala de 5 timbre +1 vinietă.

Mai multe pe http://www.romfilatelia.ro/ro/muzeul-national-brukenthal-200-de-ani-de-la-infiintare/

Pentru a obține ilustrate maxime cu aceste mărci poștale am folosit ștampila aniversară realizată de AF Sibiu, care a fost la dispoziția publicului la OP Sibiu 1, în ziua de 25.02.2017.

Ilustrate maxime realizate

1. Cu timbrul de 2,20 lei

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Ceasul de buzunar al baronului Samuel Von Brukenthal

2. Cu timbrul de 2,50 lei

Faţada Palatului Brukenthal

3. Cu timbrul de 8 lei

Blazonul familiei Brukenthal 

4. Cu timbrul de 15 lei.

 Ceasul de buzunar
al baronului Samuel Von Brukenthal

Portretul baronului Samuel Von Brukenthal

Să auzim de bine!
Alex M