Ilustrate maxime la aniversarea Corului Madrigal

O nouă emisiune de mărci poștale a fost introdusă în circulație la data de 27 februarie. Se numește „Corul Madrigal, 55 de ani”.

Este a 8-a, în cele în două luni care ­­­­au trecut din acest an. În total, în perioada respectivă au fost tipărite 17 timbre și 4 colițe, având valoarea nominală totală de 149,20 RON (32 EUR). Este greu să fac o comparație, completă și corectă, cu ceea ce s-a întâmplat, în aceeași perioadă, în alte state. Iată, totuși, câteva elemente de comparație:

- În Republca Moldova au fost 3 emisiuni cu 3 timbre, care au valoarea nominală de 13,25 de lei moldovenești (0,63 EUR);

- În Spania, 14 emisiuni – 16 timbre; 21,35 EUR;

- În Germania au fost 7 emisiuni cu 10 timbre; 11,85 EUR;

- Poșta Elveției a emis 8 serii cu 13 timbre; 14,80 CHF (12.20 EUR);

Iată unde ne clasăm, mai ales în privința valorilor nominale ale mărcilor poștale. Suntem, de departe, PRIMII!!

Să revenim la emisiunea noastră. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a fost înființat la 11 aprilie 1963. Logic, mă întreb de ce s-a ales data de 27 februarie pentru lansarea seriei?! La 27 februarie 1925 (acum 93 de ani) s-a născut Marin Constantin, fondatorul corului, dar asta este altceva. Dacă vorbim de cor, atunci să fie cor!!

Emisiunea se compune dintr-un timbru, cu valoarea nominală de 8 lei, tipărit într-un tiraj total de 18.288 exemplare Din acesta, poșta a primit 6.400 adică 35%. Se vede clar că nu putem vorbi aici de mărci poștale, ci de o emisiune speculativă, mizându-se pe vânzarea timbrelor la preț mare către filateliști, fără legătură cu cerințele Poștei Române. 

A mai fost editat un plic prima zi, pe care doritorii îl pot obține la prețul „modic” de 19 lei.

Corul Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, unul dintre cele mai apreciate ansambluri corale profesioniste, este o emblemă a vieții muzicale românești și universale, iar în cei aproape 55 de ani de existență artistică numele său a reprezentat imaginea României în lume, devenind un adevărat “brand de țară”. A fost fondat de compozitorul și dirijorul Marin Constantin, membrii ansamblului fiind selectați exclusiv din rândurile studenților Conservatorului București. Pe măsură ce s-au adunat deceniile de activitate muzicală notorietatea ansamblului s-a consolidat, ca urmare a celor peste 4000 de concerte susținute pe patru continente, sub coordonarea fondatorului, care s-a stins din viață în 2011. Discipolii maestrului Marin Constantin au dus mai departe conceptul unic creat prin sonoritatea specifică, amplasamentul stereofonic în scenă și costumele impunătoare. Dirijorul actual al ansamblului este Anna Ungureanu, muzician cu experiență de un deceniu alături de maestrul Marin Constantin.

Timbrul emisiunii are un bun potențial filatelic, pe el fiind reproduse portretul lui Marin Constantin și logoul, foarte frumos, al Corului. De asemenea, ștampila prima zi mi-a permis să realizez o ilustrată maximă cu triplă concordanță. Cărțile poștale au fost tipărite la Kayaprint, București.

1. Ilustrată maximă „Marin Constantin (1925-2011)”. 

Marin Constantin fost muzician, compozitor și dirijor de ansamblu coral, fondator, dirijor și director pe viață al Corului Național de Cameră Madrigal timp de 47 de ani, între 1963 și 2011. Specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian și baroc, precum și în muzica tradițională românească, a fost apreciat de critici muzicali din întreaga lume, primind numeroase premii și distincții interne și internaționale. A absolvit Facultatea de Pedagogie Muzicală (secția Dirijat Coral) a Conservatorului de Muzică din București (1944-1949) și Facultatea de Pedagogie, Psihologie și Filozofie a Universității din București (1945-1949). În 1985 a obținut titlul de doctor în muzicologie la Academia de Muzica „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, iar în anul 1994 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al acestei instituții. Totodată, a fost cel mai semnificativ promotor al muzicii românești contemporane, colaborând cu cei mai importanți compozitori români. Cele mai multe lucrări s-au cântat în primă audiție la Festivalurile George Enescu din perioada 1964 - 2009.

Ilustrată maximă „Marin Constantin 

2. Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal”.

Sigla Madrigalului reprezintă o liră (instrumentul muzical), împreună cu un grup coral de șase persoane purtând impunătoarele costume specifice. Alături de acest element grafic, sigla mai are și un text cu numele Corului și al fondatorului său.

Lira a fost aleasă ca simbol al talentului poetic, al inspirației poetice și al creației poetice lirice. Despre liră se spune că ar fi fost inventată de Hermes, care a construit-o dintr-o carapace de broască ţestoasă. Ca zeu al comerţului, el a oferit lira lui Apollo în schimbul unei cirezi de vite. Mare mânuitor al lirei, Apollo a dat muzicii cântate la acest instrument aura unei arte elevate şi binefăcătoare.

Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal”
- concordanță triplă -

Ilustrată maximă „Sigla Corului Madrigal” - verso

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime la aniversarea Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” București

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” București (7 iunie 1947) a fost celebrată filatelic printr-o emisiune de mărci poștale alcătuită dintr-un timbru, care are valoarea nominală de 8 lei, plus un plic "prima zi". Ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre şi minicoala de 8 timbre + 1 vignietă.

Minicoala de 8 timbre + 1 vignietă

L-am rugat pe colegul și bunul meu prieten, Dumitru Bâsceanu, să exprime câteva gânduri la această aniversare, cunoscând faptul că este un foarte bun cunoscător al fenomenului sportiv din armată. Dovada o găsiți aici. A răspuns cu amabilitate rugăminții mele, iar cele de mai jos îi aparțin.

<< Cotat printre cele mai puternice cluburi din România "Steaua" București și-a onorat întodeauna cartea sa de vizită. În istoria de 70 de ani a clubului, sportivii săi s-au întors, de la mai toate marile competiții interne si internaționale, purtând la piept medalii. Drumul olimpic a început la J.O. de la Helsinki (1952) când Iosif Sârbu a obținut prima medalie de aur a României. Bilanțul olimpic al clubului este de 100 de medalii olimpice (o treime din cele 307 ale Romaniei). Să adăugăm sutele de alte trofee obținute la celelalte competițiii internaționale (155 de medalii la campionatele mondiale, 287 la cele europene), precum şi 11.483 de titluri naţionale. 

C.S.A. "Steaua" București a fost și va rămâne un ambasator de elită al sportului românesc. Steaua de ieri și de azi, Steaua dintodeauna, este mai mult decât un nume. Ea a fost și rămâne o mândrie a Armatei, legenda vie a sportului românesc. >>

Filatelic am realizat două ilustrate maxime, una din ele având triplă concordanță.

1. Ilustrată maximă „Sigla CSA Steaua”.

Ilustrată maximă „Sigla CSA Steaua”

 

Ilustrată maximă „Sigla CSA Steaua” - verso

Ilustrată maximă „Sigla aniversară a CSA Steaua”

Ilustrată maximă
„Sigla aniversară a CSA Steaua”

*    *    *

De mult timp mărcile poștale românești nu mai sunt „un mijloc de informare în masă, de educare şi mai ales de promovare a valorilor (românești) în întreaga lume”. Am citat din prezentarea făcută de directorul general al Romfilatelia pe pagina de internet a instituției. Ca urmare, nu mă așteptam la minuni nici de la această emisiune care, după părerea mea, este un alt eșec: tiraj mic, valoare nominală mare, iar timbrul  ilustrează un subiect facil: sigla aniversară a clubului. Nu ni se (re)aduce în atenție nici măcar un moment semnificativ  din activitatea remarcabilă a acestui Club.Mare păcat! Poate altădată!?

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime la aniversarea Muzeului Național al Literaturii Române

Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957 de criticul şi istoricul literar Dumitru Panaitescu - Perpessicius. La început, muzeul a funcționat într-o clădire din șoseaua Kiseleff, iar între anii 1964 - 1966 în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu din strada Muzeul Zambaccian. Din 1967 a primit ca sediu Casa Krețulescu, pe Bulevardul Dacia, iar în anul 2014 muzeul a fost evacuat, în urma unui proces de retrocedare a imobilului respectiv, fiind mutat provizoriu în spații de depozitare aflate în clădirea Casei Presei Libere. La 21 martie 2017, de Ziua Mondială a Poeziei, a fost inaugurat noul sediu al Muzeului Naţional al Literaturii Române, într-o clădire situată pe strada Nicolae Crețulescu, la numărul 8, în centrul Capitalei. Potrivit sitului  http://www.descopera.ro,  academicianul Eugen Simion a subliniat, în alocuțiunea rostită cu acest prilej, că actualul amplasament al muzeului se găseşte în apropierea locului unde s-a aflat casa în care Slavici l-a găzduit pe Eminescu, este aproape de locul fostei case a lui Titu Maiorescu și în vecinătatea reşedinţei lui Radu Gyr, a lui Geo Bogza şi a lui Nichita Stănescu.

Muzeul Național al Literaturii Române deține peste 300.000 de manuscrise, cărți vechi și rare, documente istorico-literare, obiecte personale și piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români, obiecte de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), periodice, fotografii și înregistrări audio-video. Informații mai multe puteți afla accesând pagina de internet  a muzeului.

La aniversarea a 60 de ani de la înființarea Muzeului Național al Literaturii Române, Romfilatelia a pus în circulație, la 17 mai 2017, o emisiune de mărci poștale și un întreg poștal. Seria este alcătuită dintr-un timbru și o coliță dantelată, având valorile nominale de 8 și, respectiv, 16 lei. Pe marca poștală este reprezentat fondatorul muzeului, Perpessicius, iar pe timbrul coliței dantelate se află sigla muzeului. Puteți afla detalii consultând fișa emisiunii.

Cu acest prilej am realizat trei ilustrate maxime, folosind:  

- timbrul emisiunii și cel al coliței dantelate;

- ștampila prima zi, care a funcționat la OP București 37;  

- cărțile poștale ilustrate tipărite la FullColor, București. 
De asemenea, am francat întregul poștal, cod 017/2017 cu timbrul emisiunii și l-am obliterat cu ștampila prima zi, obținând un plic prima zi, dar și un „întreg poștal maxim”.                                              

1. Ilustrată maximă „Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu”.

Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), poet, critic și istoric literar  s-a născut la 21 octombrie 1891, la Brăila. Școala primară și cursurile liceale le-a urmat în orașul natal. După absolvirea liceului, în 1910, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, luându-și licența în filologie romanică în 1914. 
A debutat în presă cu schița „Omida. Din lumea celor care se târăsc.”, semnată Victor Pribeagu. A folosit pseudonimul „Perpessicius” începând cu 1915, în revista „Cronica”. 
La intrarea României în război, a fost mobilizat și trimis pe frontul din Dobrogea. In octombrie 1916 a fost grav rănit și şi-a pierdut mâna dreaptă din antebraţ. După război, a fost profesor de limba română la licee din Arad, Tg. Mureș, Brăila. În perioada 1929 – 1951 a predat la Liceul „Matei Basarab” din București. 
De asemenea, a desfășurat o bogată activitate gazetărească materializată prin colaborări la principalele publicaţii ale vremii: „Universul literar”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Spre ziuă”, „Cugetul românesc” și altele. Între 1934 și 1938 a deținut cronica literară la ''Radio București''.

Perpessicius s-a dedicat, începând din 1933, studiului manuscriselor lui Mihai Eminescu rezultând ediția critică a operei marelui poet, în șase volume monumentale publicate în perioada 1939 - 1963. Pentru această lucrare a primit, în 1954, Premiul de Stat. Un an mai târziu a devenit membru titular al Academiei Române și a fost numit, Directorul Bibliotecii Academiei Române (1955-1971). A întemeiat şi condus Muzeul Literaturii Române (1957-1971). A murit la București, la 29 martie 1971.

Ilustrată maximă „Perpessicius-Dumitru S. Panaitescu

Ilustrată maximă „Perpessicius-Dumitru S. Panaitescu, verso

2. Ilustrată maximă „Sigla Muzeului Național al Literaturii Române”, realizată cu timbrul emisiunii.

Ilustrată maximă „Sigla MNLR”(timbrul emisiunii)

3. Ilustrată maximă „Sigla Muzeului Național al Literaturii Române”, realizată cu timbrul coliței dantelate.

Ilustrată maximă „Sigla MNLR” (timbrul coliței dantelate)

Ilustrată maximă „Sigla MNLR” (timbrul coliței dantelate), verso

NOTĂ: Pe ilustratele reprezentând sigla muzeului ștampilele aplicate sunt mai șterse pe unele porțiuni din cauza calității mediocre a fotografiei.

4. Întreg poștal maxim și plicul prima zi, cod 017/2017. 

Imaginea principală de pe plic ilustrează actualul sediu al Muzeului Național al Literaturii Române. Se remarcă frumoasa concordanță de imagine realizată cu logoul muzeului, care este reprezentat pe: plic, marca fixă, timbrul emisiunii lipit pe plic și ștampila prima zi.

Întreg poștal maxim, cod 017/2017

Să auzim de bine!

Alex M

România, țară membră a Uniunii Europene

Uniunea Europeană este rezultatul unui lung proces de cooperare și integrare inițiat în 1951 de șase state europene – Belgia, Germania de Vest, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda –  care au fondat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Aceasta a devenit, în 1957, Comunitatea Europeană, înființată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE). Uniunea Europeană a fost instituită prin Tratatul de la Maastricht, la 7 februarie 1992, tratat care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Aceste schimbări instituționale au fost însoțite de mărirea numărului de state membre prin șapte valuri de aderări succesive (1973 – Danemarca, Irlanda și Marea Britanie, 1981 – Grecia, 1986 – Spania și Portugalia, 1995 – Austria, Finlanda și Suedia, 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, 2007– Bulgaria și România, 2013 – Croația), Uniunea Europeană are acum 28 de state membre.

România a fost prima ţară din Europa de Est care a stabilit relaţii cu Comunitatea Europeană, în anul 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, urmat de un acord cu privire la produsele industriale (1980). În 1990 s-au stabilit, prin semnarea unui acord de Comerţ şi Cooperare, relaţii diplomatice cu Uniunea Europeană, iar în 1993 s-a semnat Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană. În vara anului 1995 România a depus cererea de aderare la Uniune, care a fost urmată de decizia Consiliului European de la Helsinki, în 1999, pentru deschiderea negocierilor de aderare a României şi de lansare oficială, în februarie 2000, a procesului de negociere. După parcurgerea etapelor procesului de aderare, în luna decembrie a anului 2003 Consiliul European a stabilit calendarul de aderare a României şi Bulgariei astfel: finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă la 1 ianuarie 2007.

*   *   *

Romania was the first country in Central and Eastern Europe that had official relations with the European Community, through an understanding, from January 1974, which included Romania in the Community Generalized System of Preferences, followed by a series of agreements with the EEC for trade facilitation. In 1980, Romania proceeded to a de facto recognition of the European Economic Community by signing bilateral agreements, including the Agreement on establishment of the Romania – CEE Joint Commission.  In March, 1990, Romania was the first country of the communist block to establish official relations with the European Community. Another reference point in the relations is the signing, in 1993, of an association agreement, also known as a European Agreement, which entered into force in 1995. That same year, Romania put forth its official request to join the European Union, together with the National Strategy for the Accession Preparation, a document signed in Snagov by all the parliamentary political parties, which set forth the procedural stages and actions that would be taken to bring us closer to the European structures.  Romania wrapped up the accession negotiations during the EU winter Summit in Brussels, in December 2004. The Accession Treaty was signed on April 25th, 2005, in Luxembourg, our country becoming a Member State of the European Union, on January 1st, 2007.  

*   *   *

Filatelic, relațiile României cu Uniunea Europeană sunt ilustrate prin următoarele emisiuni de mărci poștale:

1. Semnarea Tratatului de Aderare a României la UE, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 2 (5.000 lei fiecare)

- Număr de listă: 1682/1682a 

- Data introducerii în circulație: 25.04.2005

- Machetare: coli de 36 timbre și blocuri de 4 timbre (2 serii) 

- Tiraj: 1.114.272 timbre (30.000 blocuri)

- Plicuri prima zi: 750 seturi echipate cu mărci și 750 seturi echipate cu blocuri

Blocul de 4 timbre (2 serii) 

Cu aceste timbre am realizat două ilustrate maxime, cu prilejul Zilei Europei 2005, pe care le-am postat aici.

2. Emisiune comună România-Bulgaria. România și Bulgaria împreună în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 2 (50 bani și 2,10 lei)

- Număr de listă:1748/1748a

- Data introducerii în circulație: 29.11.2006

- Machetare: coli de 36 timbre și minicoli de 8 timbre (4 serii) și o vinietă

- Tiraj: 100.152 serii

- Plicuri prima zi: 570 bucăți

Minicoala de 8 timbre (4 serii) și o vinietă

Iată și timbrele emise de vecinii noștri de la sud, în cadrul acestei emisiuni comune.

Blocul de 2 timbre (o serie), emis de Bulgaria

Ilustrată maximă realizată cu timbrul având valoarea nominală de 50 de bani. S-a folosit ștampila prima zi.

Ilustrată maximă la care s-a folosit marca poștală și ștampila prima zi introduse în circulație de Bulgaria. Cartea poștală ilustrată este editată în România.

3. România în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

-Număr de valori: 1 (2,20 lei)

- Număr de listă: 1752/1752a

- Data introducerii în circulație: 03.01.2007

- Machetare: coli de 24 timbre și 24 viniete; minicoli de 8 timbre și 8 viniete

- Tiraj: 520.080 timbre (8.000 minicoli)

- Plicuri prima zi: 570 bucăți

Minicoala de 8 timbre și 8 viniete

Ilustrată maximă realizată cu ștampila prima zi.

Carton filatelic la care s-a folosit ștampila prima zi. Nu este realizată concordanța de loc.

4. 10 ani, România în Uniunea Europeană, 

Date tehnice:

- Număr de valori: 1

- Număr de listă: 2133

- Data introducerii în circulație: 27.01.2017

- Machetare: coli de 32 timbre șiminicoli de 6 timbre cu manșetă ilustrată

- Tiraj: 26.030 timbre

- Plicuri prima zi: 500 bucăți

Minicoala de 6 timbre cu manșetă ilustrată

Ilustrată maximă realizată cu timbrul emisiunii și ștampila prima zi. Cartea poștală ilustrată - Allex Collection - tipărită la FullColor, București

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime prilejuite de aniversarea a 125 de ani de la primirea României în Uniunea Interparlamentară

Emisiunea de mărci poştale pusă în circulaţie azi, 18 aprilie, este una aniversară şi se intitulează România, 125 de ani în Uniunea Interparlamentară.

Uniunea Interparlamentară (UIP) este o organizație internațională înființată de William Randal Cremer (Marea Britanie) și Frédéric Passy (Franța), sprijiniţi de 28 de  parlamentari englezi şi 55 francezi.  Prima Conferință Interparlamentară s-a desfășurat în anul 1889, la Paris, unde au mai participat şi 11 reprezentanți ai altor parlamente din Europa, America şi Africa, care s-au alăturat iniţiatorilor. Actul fondator al Uniunii Interparlamentare îl constituie decizia luată în cadrul Conferinţei, la 30 iunie 1889, de a transforma acest for într-o instituție permanentă. Obiectivul inițial al organizației a fost arbitrarea conflictelor. În acest sens, UIP a avut un rol important când a fost creată Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga. De asemenea, UIP a militat pentru înființarea instituțiilor la nivel interguvernamental, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, la care are statut de observator permanent. 

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Interparlamentar%C4%83.

Parlamentul României a devenit membru al UIP la a treia Conferinţă a Uniunii desfăşurată în noiembrie 1891 la Roma, conform site-ului Senatului României. 

Uniunea Interparlamentară este astăzi o organizaţie la nivel mondial care reuneşte parlamentele a 170 de state membre şi 11 membri asociaţi, acţionând în favoarea păcii şi cooperării internaţionale (menţiune pe site-ul Romfilatelia).

Emisiunea de timbre dedicată aderării României, prin Parlamentul său, la UIP se compune dintr-o marcă poştală şi o coliţă dantelată, ambele cu potenţial maximafil bun. Astfel, timbrul (valoare nominală 3 lei) are ca imagine portretul senatorului Vasile Alexandrescu Urechia, cel care a condus delegaţia parlamentară română la Conferinţa din 1891, însoţit de un text explicativ, Drapelul României şi o ramură de laur. Pe timbrul coliţei este reprezentată sigla UIP. Detalii puteţi afla dacă daţi clic aici.

1. Ilustrate maxime "V.A. Urechia".

Vasile Alexandrescu-Urechia (n. 15 februarie 1834, Piatra Neamţ - m. 22 noiembrie 1901, Bucureşti) a fost membru fondator al Academiei Române, istoric, scriitor şi om politic aparţinând generaţiei creatoare a României moderne. După Unirea Principatelor Urechia a fost numit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza director în cadrul Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice din Moldova, apoi preşedinte al Comitetului de Inspecţiune a Şcoalelor din Iaşi. Începând cu 1864 s-a mutat la Bucureşti şi a fost numit director general în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar până la sfârşitul vieţii va fi profesor universitar de istorie şi de literatură română la Universitatea din Bucureşti. Din 1866 a intrat în politică, şi în perioada guvernului Ion C. Brătianu a îndeplinit, pentru doar un an, funcţia de ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice. V.A.Urechia s-a remarcat cel mai bine în domeniul academic, fiind o personalitate excepţională a culturii române. La 22 aprilie 1866 a fost printre membrii fondatori ai Societăţii Literare Române, viitoarea Academie Română. A editat numeroase culegeri de documente şi hrisoave interne şi externe şi a scris o „Istorie a românilor” în 14 volume (1891 - 1902) şi o „Istorie a şcoalelor” în 4 volume (1892 - 1901).

Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vasile_Alexandrescu-Urechia.

Ilustrată maximă "V.A.Urechia"

Ilustrată maximă "V.A.Urechia, litografie"

Ilustrată maximă "V.A.Urechia, litografie-verso"

2. Ilustrată maximă "Drapelul României".

Ilustrată maximă "Drapelul României"

Ilustrată maximă "Drapelul României"-verso

3. Ilustrată maximă "Sigla UIP".

Ilustrată maximă "Sigla UIP"

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime la aniversarea Academiei Române

O nouă emisiune de mărci poştale a fost pusă în circulaţie azi 4 aprilie 2016. Ea este dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române şi se compune dintr-un timbru de 5 lei, tariful pentru corespondenţă internă (scrisoare neprioritară cu greutatea  >500-1000g) şi o coliţă dantelată cu valoarea nominală de 8 lei (corespondenţă internaţională, scrisoare prioritară cu greutatea >50-100 g). Detalii despre această emisiune găsiţi aici.

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1/13 aprilie 1866, cu denumirea de Societatea Literară Română. Aceasta şi-a început activitatea la 1/13 august 1867, sub numele de Societatea Academică Română. Noua instituţie a fost, de la începuturile ei, reprezentativă pentru cultura din întreg spaţiul românesc. Conform decretului de înfiinţare, cei 21 de membri fondatori erau personalităţi marcante atât din Moldova (3) şi Ţara Românească (4), cât şi din teritoriile româneşti aflate sub stăpânirea imperiilor străine: habsburgic (Transilvania -3, Banat -2, Maramureş -2, Bucovina -2), ţarist (Basarabia -3) şi otoman (din rândul aromânilor din Peninsula Balcanică -2).

La 30 martie 1879, printr-o lege specială, Societatea Academică Română a fost decretată instituție națională cu numele de Academia Română, funcționând ca for al moralității și independenței științifice. Preocupările sale s-au extins în domeniul artelor, literelor și științei. De atunci, Academia Română funcționează ca forum național recunoscut al cercetării științifice, literare și de creație artistică.

La 9 iunie 1948 Academia Română devine Academia Republicii Populare Române, iar la 21 august 1965 primeşte numele de Academia Republicii Socialiste România.

După 1990 instituţia  și-a recăpătat numele de Academia Română.

Prin lege şi statut, clic http://www.legex.ro/Legea-752-2001-27624.aspx  şi http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=101044, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari şi corespondenţi şi 135 membri de onoare din care cel mult 40 din ţară.  În prezent Academia Română are 82 membri titulari, 79 membri corespondenţi (total 161), 36 membri de onoare din ţară şi 98 membri de onoare din străinătate (total 134).

Cu prilejul acestei emisiuni am realizat ilustrate maxime atât cu timbrul emisiunii, cât şi cu marca poştală a coliţei. Obliterarea am făcut-o cu ştampila prima zi, care a funcţionat la Oficiul Poştal Bucureşti 37. Cărţile poştale ilustrate au fost tipărite la FullColor, Bucureşti.

1. Ilustrată maximă "Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"-verso

2. Ilustrată maximă "Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Ilustrată maximă “Clădirea Academiei Române şi Zeiţa Minerva"

Potrivit statutului, Academia Română are ca însemne sigla şi drapelul. Sigla este de formă circulară, şi o reprezintă pe Zeiţa Minerva în picioare, ţinând în mâna stângă lancea iar în dreapta Pământul, sub forma unei sfere deasupra căreia se află o Victorie înaripată; lângă Zeiţă este un scut pus astfel încât privitorul să nu vadă dintr-o dată chipul Meduzei şi bufniţa, simbolul antic al gândirii. Imaginea Zeiţei este înconjurată de inscripţia „Academia Română 1866“.

Sursa: http://www.curentul.info/2011/index.php/2011111865794/Cultura/Minerva-emblema-Academiei-Romane.html 

3. Ilustrată maximă "Sigla Academiei Române"

3. Ilustrată maximă “Sigla Academiei Române”

3. Ilustrată maximă “Sigla Academiei Române”-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime de Ziua Mărcii Poştale Româneşti

Anul acesta, tradiţionala emisiune filatelică "Ziua Mărcii Poştale Româneşti", pusă in circulaţie la 15 iulie, este dedicată împlinirii a 130 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Emisiunea se compune dintr-un timbru cu valoarea nominală de 5,00 lei, o coliţă dantelată (8,10 lei) şi un bloc de două timbre nedantelate (vâdut condiţionat într-un aşa numit album filatelic, împreună cu un plic Prima zi cu ştampilă "aurită"; totul la preţul de 139 de lei). A fost realizată şi o ilustrată maximă.
Marca poştală este machetată în coli de 32 de timbre şi minicoli de 8 timbre + o vinietă.
Pe timbrul de 5 lei este reprodusă imaginea proiectului Catedralei Mântuirii Neamului alături de elemente ale Crucii Patriarhale. Marca poştală a coliţei conţine, de asemenea, proiectului noii Catedrale, împreună cu Emblema Patriarhiei şi o parte din Tomosul de recunoaştere a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Timbre cu vinietă

Coliţa dantelată

Ştampila Prima Zi

Biserica Ortodoxă Română a luat fiinţă în anul 1872 prin desprinderea Mitropoliei Ungrovlahiei şi Mitropoliei Moldovei de sub ascultarea canonică a Patriarhiei de Constantinopol şi ridicarea mitropolitului Ungrovlahiei, totodată arhiepiscop de Bucureşti, în rangul de mitropolit-primat al României.

După proclamarea independenţei de stat a României (9 mai 1877), au urmat tratative cu Patriarhia de Constantinopol în vederea recunoaşterii autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. Această recunoaştere a fost acordată pe 25 aprilie 1885 de patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea. 

La data de 4 februarie 1925, Sfântul Sinod a hotărât să înfiinţeze Patriarhia Ortodoxă Română. Legea pentru înfiinţarea patriarhiei a fost promulgată la 25 februarie 1925, iar pe 1 noiembrie 1925 a avut loc înscăunarea lui Miron Cristea ca primul Patriarh al României. 
Sursa: http://www.revistaortodoxa.ro/?p=1399

Timbrul şi coliţa au un bun potenţial maximafil, dar ştampila Prima Zi este machetată total neinspirat şi nu ne ajută să obţinem ilustrate maxime de calitate foarte bună (cu triplă concordanţă).

1. Ilustrată maximă realizată de Romfilatelia: Catedrala Mântuirii Neamului (proiect de arhitectură). 

2. Ilustrată maximă "Catedrala Mântuirii Neamului (proiect)". Realizare personală. Cartea poştală este tipărită la Tipografia Cărţilor Bisericeşti.

3. Ilustrată maximă "Emblema Patriarhiei". Realizare personală. Suportul a fost tipărit la FullColor, Bucureşti

4. Ilustrată maximă "Crucea Patriarhală, simbol al Patriarhiei Române". Realizare personală. Suportul a fost tipărit la FullColor, Bucureşti

Să auzim de bine!

Alex M