Ilustrate maxime de Ziua Mării Negre

Ziua de 31 Octombrie a fost desemnată ca Zi Internaţională a Mării Negre în anul 1996, când toate cele 6 ţări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră. Acest plan conţine cel mai cuprinzator set de strategii / politici iniţiate pentru salvarea şi reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mări ale lumii.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, care scaldă țărmul României pe o lungime de 245 km, orientată est-vest, între Europa și Asia, cu o suprafață de 436.402 kmp și o adâncime maximă de 2.211 m. Adâncimea medie a Mării Negre este de 1.271 m. Mareele sunt, în general, de mică amploare (cca. 12 cm). Apa oxigenată din straturile superioare ale mării are o salinitate relativ mică, de circa 17 ‰, datorată revărsării mai multor fluvii şi râuri (Dunărea, Nistru, Nipru, Bugul de Sud etc.), cu circa 600 Km³ de apă dulce pe an. În straturile mai adânci, mai jos de 150 de metri, conținutul de sare este mult mai ridicat, în jur de 38‰, deoarece aceste ape provin, prin Strâmtoarea Bosfor, din Marea Mediterană.

Anul acesta s-au împlinit, la 3 februarie, cinci ani de la victoria istorică a României la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, în procesul cu Ucraina privind delimitarea Platoului Continental al Mării Negre 

(Hotărârea 100 din 1 februarie 2009). Un proces cu peste 30 de runde de negocieri intense, în urma căruia România a câştigat drepturile suverane de explorare şi exploatare a 80% dintr-o suprafaţă de 12.200 de kilometri pătrati. Acest rezultat a constituit prima extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane ale României după anul 1918. Experţii estimează că zona respectivă conţine circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol.

1. Ilustrată maximă "Delimitarea Platoului Continental al Mării Negre între România şi Ucraina"

I.M. Delimitarea Platoului Continental al Mării Negre
între România şi Ucraina

Am realizat această ilustrată maximă folosind marca poştală din emisiunea "Marea Neagră, istorie rescrisă", apărută la 3 februarie 2014, valoare nominală 9,10 lei, număr de listă 2013. Obliterarea am făcut-o cu ştampila Prima Zi, care s-a găsit la Oficiul Poştal Bucureşti 37. Suportul a fost tipărit la FullColor, Bucureşti.

Coliţa dantelată a emisiunii

I.M. Delimitarea Platoului Continental al Mării Negre 
între România şi Ucraina-verso

2. Ilustrată maximă "Detaliu din Hotărârea nr. 100 a C.I.J" 

I.M. Detaliu din Hotărârea nr. 100 din 3 februarie 2009 a C.I.J.

Am folosit acelaşi timbru şi aceeaşi ştampilă ca la ilustrata anterioară.

I.M. Detaliu din Hotărârea nr. 100 din 3 februarie 2009 a C.I.J.-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrată maximă cu Statuia Libertăţii

Cunoscutul simbol universal al libertăţii şi democraţiei, Statuia Libertăţii (Libertatea luminând lumea), este un cadou al Franţei făcut Statelor Unite ale Americii cu prilejul aniversării a 100 de ani de la declararea independentei. A fost inaugurată de președintele Grover Cleveland (1837-1908) la 28 octombrie 1886. Statuia este înaltă de 46,5 m fără soclu, şi de 93 m cu soclu. Ea are un înveliş de cupru care acoperă un schelet de fier şi cântăreşte 225 tone. Soclul, în formă de stea, este construit din piatră, iar în interiorul său se află un muzeu. Statuia reprezintă Zeiţa romană a Libertăţii (Libertas), care stă cu un picior pe lanţul rupt al sclaviei. Zeiţa ţine in mâna stângă o tablă cu inscriptia "JULY IV MDCCLXXVI" (adică, 4 iulie 1776), data când a fost ratificată Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii. În mâna dreaptă zeiţa are o făclie cu flacăra aurită. Pe capul zeiţei se afla o coroană împodobită cu şapte fascicole de lumină. Invelişul de cupru al statuii a fost proiectat de Frédéric Auguste Bartholdi, iar scheletul metalic de inginerul Gustave Eiffel, faimosul arhitect şi constructor al Turnului Eiffel.

Ilustrata maximă de mai jos a fost realizată de un coleg care, cunoscând aplecarea mea către asemenea piese, la întoarcerea sa dintr-o excursie în Statele Unite, mi-a dăruit-o, făcându-mi surpriză deosebită. Mulţumesc Dan Ristoiu! Iată că acum, după 17 ani, fac public darul tău!

Ilustrată maximă "Statuia Libertăţii".

Ilustrată maximă "Statuia Libertăţii"-verso.

Marca poştală a fost pusă în circulaţie la 1 februarie 1997 şi este îmregistrată în catalogul Scott la numărul 3122. Obliterarea s-a făcut cu ştampila de zi din 5 septembrie 1997, la "Grand Central Station" din New York.
Iată şi un plic Prima Zi. Sursa: internetul

Plic Prima Zi, obliterat la San Diego, CA

Să auzim de bine!

Alex M

Ziua Armatei Române - UPDATE

“25 octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua cînd armata română şi-a îndeplinit menirea firească. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele noastre ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte ARMATA şi pe cei care au fost sau sînt în slujba ei. Astăzi, umilită şi victimă a unui sistem politic ticăloşit, prea puţin recunoscător cu adevăratele simboluri naţionale, ARMATA ROMÂNĂ se poate mîndri că a tîrît România în NATO, organizaţie militară alături de care luptă, în prezent - anul viitor se împlinesc 10 ani! - în Afganistan, în cele mai periculoase provincii. ARMATA ROMÂNĂ a făcut onoare TRICOLORULUI şi în Iraq, Kosovo, Somalia, Angola”. Pentru sursă daţi clic aici.

În fiecare an, la 25 octombrie, se sărbătorește Ziua Armatei Române, prin care se aniversează eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupaţia şi administraţia hortysto-fascistă. În anul 1951 s-a stabilit, pentru prima oară în istoria Armatei Române, o zi anume pentru această instituţie. Prin Decretul Nr. 125 din 20 iulie 1951, data de 2 octombrie a devenit “Ziua Forţelor Armate ale R.P.R.”.  Motivul acestei alegeri îl constituia faptul că, la 2 octombrie 1943, Stalin aprobase organizarea Diviziei “Tudor Vladimirescu” din prizonieri de război români. În vara anului 1958 trupele sovietice s-au retras din România. Un an mai târziu, prin  Decretul nr. 381 din 01.10.1959 (clic aici pentru a vizualiza documentul), s-a stabilit ca "Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române" să fie data de 25 octombrie, când se aniversează eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupaţia şi administraţia hortysto-fascistă (25 octombrie 1944). La ofensiva pentru eliberarea părţii de nord- vest a ţării a participat Armata a 4-a română, în cooperare cu forţele aliate sovietice, în cadrul Operaţiei Debreţin”, concepută de Înaltul Comandament sovietic. Acţiunile militare s-au desfăşurat în trei faze:

- Prima fază (9-13 octombrie 1944) - operaţia ofensivă a Armatei a 4-a române în Podişul Transilvaniei şi eliberare Clujului.

- Faza a doua (14-20 octombrie) - acţiunile ofensive pentru zdrobirea forţelor inamice din “Poarta Someşului”.

- Ultima fază (21-25 octombrie) - luptele pentru eliberarea zonei Satu Mare – Carei. Atacul pentru eliberarea oraşului Carei a început în seara zilei de 24 octombrie şi, la căderea nopţii, ostaşii Diviziei 9 Infanterie au pătruns în oraş unde au angajat lupte de stradă, iar în dimineaţa zilei de 25 octombrie localitatea era eliberată.

Ilustrată maximă "Ziua Armatei Române 1990".
Concordanţă triplă de subiect

Această ilustrată maximă a fos realizată prin grija Societăţii române de filatelie tematică şi maximafilie. S-a folosit marca poştală cu valoarea de 60 de bani din emisiunea "Revoluţia populară din România, 22 decembrie 1989", pusă în circulaţie la 8 ianuarie 1990, L.P. 1233. Pentru obliterare s-a utilizat o ştampilă ocazională cu textul "25 octombrie/Ziua Armatei Române/70.750/Bucureşti-45/25-X-1990" şi având ca imagine un transportor blindat cu trei persoane pe el (un militar şi doi civili) şi Tricolorul cu Stema ţării decupată. 

Ilustrată maximă "Ziua Armatei Române 1990"-verso

Iată mai jos o ştampilă ocazională ce va fi aplicată astăzi la Oficiul Poştal Bistriţa 1.

Tot astăzi este ziua de naştere a Regelui Mihai. 

Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la 25 octombrie 1921 la Sinaia şi este fiul legitim al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-mamă Elena. Totodată, este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii și văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a. Regele Mihai este una dintre ultimele figuri publice în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Mihai a devenit pentru prima dată Rege al României în 1927, după moartea bunicului său Regele Ferdinand I, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate. Regele-copil a fost tutelat de o regență condusă de unchiul său, prințul Nicolae al României. Treptat, această instituţie şi-a pierdut din autoritate, iar Carol al II-lea a profitat de divergenţele existente între formaţiunile politice şi s-a întors, inopinat și ilegal, în iunie 1930. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de „Mare Voievod de Alba-Iulia”. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie. Când mersul războiului s-a schimbat și forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a hotărât, la 23 august 1944, trecerea României in tabăra aliaţilor săi tradiţionali, arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923. Pe 30 decembrie 1947 regele a abdicat, în aceeași zi fiind proclamată republica populară. Există mai multe relatări asupra motivelor abdicării lui Mihai, de la negociere la ameninţare cu arma. În ianuarie 1948 a plecat în exil. După 50 de ani, lui Mihai i s-a redat cetăţenia română şi i s-a permis să revină definitv în ţară.

Ilustrată maximă "Regele Mihai".
Concordanţă triplă de imagine

Timbrul folosit este valoarea de 2,50 lei din emisiunea "140 de ani de la Fondarea Dinastiei Regale Române...", 08.05.2006, L.P. 1719. Obliterarea s-a făcut cu ştampila ocazională având textul "Salonul Filatelic Bucureşti 2011/Mihai I al României la 90 de ani /25.10.2011 / 014590 Bucureşti 13". Elementele grafice ale ştampilei sunt portretele regelui Mihai din tinereţe şi cel din 2011, sigla A.F.B. şi emblema Poştei Române. 

Ilustrată maximă "Regele Mihai"-verso.

Cu prilejul aniversării zilei de naştere a regelui Mihai astăzi s-a introdus în circulaţie o emisiune filatelică intitulată "Istoria regalității – Mihai I", compusă dintr-un timbru de 4,70 lei, o coliţă dantelată şi una nedantelată (ambele au aceeaşi imagine), cu valoarea nominală de 14,50 lei, fiecare!! Câtă imaginaţie are producătorul naţional de timbre!

Acum, pot să postez doar o imagine difuzată de agenţiile de presă.

Probabil că voi fi în măsură să realizez şi două-trei ilustrate maxime pe care le voi posta cât mai curând.

UPDATE
Iată imaginile timbrelor şi coliţelor din seria "Istoria regalităţii-Mihai I" care, aşa cum spuneam, a apărut la 25 octombrie 2014.

Minicoala de 8 timbre şi o vinietă

Coliţa dantelată

Coliţa nedantelată

Coliţa nedantelată a fost cumpărată, la rugămintea mea, de domnul Alexandru Antonache. Ce părere aveţi de faptul că seria coliţei (1234) este aceeaşi ca a piesei transmise de Romfilatelia agenţiilor de presă şi postată mai sus??! O fi de bine sau de rău?

Ştampila Prima Zi

Cu mărcile poştale ale acestei emisiuni şi folosind ştampila Prima Zi am realizat mai multe ilustrate maxime. Prezint mai jos două dintre ele. Cărţile poştale sunt confecţionate de domnul Alexandru Antonache.

Ilustrată maximă "Regele Mihai I şi Regina Ana"

Ilustrată maximă "Regele Mihai I"

Ilustrată maximă "Regele Mihai I"-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Romanian Stamp News: Indolenţă, incompetenţă sau rea voinţă la Cultură?...

Romanian Stamp News: Indolenţă, incompetenţă sau rea voinţă la Cultură?...: • Timbrele şi piesele filatelice intră sub incidenţa patrimoniului cultural mobil, dar în ultimii 25 de ani nicio instituţie a statului nu s...

De la eroare asumată la gafă nerecunoscută!

La data de 1 septembrie 2014 "Filatelia Liechtenstein" a introdus în circulaţie seria de mărci poştale intitulată „Colecții din Liechtenstein, Limuzine”. Au fost emise patru timbre, cu elemente grafice în folio aur, care s-au folosit şi pentru realizarea unor ilustrate maxime. Imaginile mărcilor poştale au fost pictate în ulei, special în acest scop, de către artistul canadian Mark Heine. Timbrele reprezintă: Rolls Royce Phantom II, 1933 (0,85 CHF); Pierce Arrow, Model 133, 1929 (1 CHF); Studebaker Big Six, 1935 (1,40 CHF); Jaguar Mark IV, 1948 (1,90 CHF). Mai multe puteţi afla de aici.

Cele patru valori ale seriei "Colecţii din Liechtenstein, Limuzine".

Ştampila Prima Zi.

Cele patru ilustrate maxime realizate de "Filatelia Liechtenstein"

La această emisiune a fost găsită o eroare tipografică. Pe marca poştală de 0,85 CHF lipseşte cratima în textul "Rolls-Royce". Întrucât numele Rolls-Royce este un brand, “Filatelia Liechtenstein” a apreciat că eroarea trebuie corectată şi, ca urmare, la 10 noiembrie 2014 timbrul va fi reemis. Citiţi toată informaţia aici.

Timbrul cu eroarea tipografică.

Timbrul ce va fi reemis la 10 noiembrie 2014

S-au făcut şi se vor mai face, probabil, greşeli de către instituţiile care emit mărci poştale. (Re)citiţi această postare. În definitiv erorile filatelice sunt apreciate, într-un fel, de colecţionari, dar este important ca ele să fie asumate şi, dacă este cazul, corectate. În ceea ce priveşte producţia autohtonă de timbre, nu putem uita gafa monumentală din luna aprilie 2013, când pe un timbru n-a fost reprezentată fiziciana Ştefania Mărăcineanu, ci chimista poloneză, stabilită în Franța, Marie Skłodowska-Curie! Prostia încă nu este recunoscută! La data respectivă am realizat trei ilustrate maxime, despre care am putea spune că sunt fie corecte, fie greşite!

1. Ilustrată maximă "Ştefania Mărăcineanu". Imaginea am preluat-o, cu acest nume, de pe internet, cunoscând deja că marca poştală este greşită. 

1.1 Ilustrata maximă este corectă pentru că: 

- există perfectă concordanţă între imaginea suportului şi cea a timbrului; 

- autorităţile naţionale (Ministerul Comunicaţiilor, ANCOM şi Romfilatelia) nu recunosc eroarea şi, oficial, imaginea de pe marca poştală este a româncei. 

1.2 Ilustrata maximă nu este corectă pentru că pe timbrul respectiv nu este reprezentată Ştefania Mărăcineanu. Optez pentru o asemenea interpretare! 

Ilustrată maximă Ştefania Mărăcineanu.

Ilustrată maximă Ştefania Mărăcineanu-verso

2. Ilustrată maximă "Marie Skłodowska-Curie". Imaginea am găsit-o tot pe internet, dar cu numele corect.

2.1 Ilustrata maximă este corectă pentru că: 

- există perfectă concordanţă între imaginea suportului şi cea a timbrului; 

- imaginea de pe timbru reprezintă, cu adevărat, chipul cunoscutei chimiste. 

După părerea mea aceasta este interpretarea justă!

2.2 Ilustrata maximă nu este corectă, pentru că, oficial, pe timbru este imaginea Ştefaniei Mărăcineanu. 

Ilustrată maximă
Marie Sklodovska-Curie

Ilustrată maximă Marie Sklodovska-Curie-verso

3. Ilustrată maximă "Marie Skłodowska-Curie".

3.1 Ilustrata maximă este corectă pentru că atât pe suport, cât şi pe marca poştală se găseşte imaginea savantei Marie Curie; 

3.2 Ilustrata maximă nu este corectă pentru că, oficial, pe timbru este o altă imagine, cea a Ştefaniei Mărăcineanu. 

Ilustrată maximă Marie Sklodovska-Curie

Ilustrată maximă Marie Sklodovska-Curie; verso

Mă întreb ce ar putea face un juriu care ar trebui să aprecieze eventuala prezenţă a unor asemenea piese într-un exponat?! De la Federaţia Filatelică Română şi Comisia de specialitate nu ţin minte să fi fost vreo reacţie/precizare!

Să concluzionăm. 

- În Liechtenstein se va retipări un timbru pentru că lipseşte o liniuţă (cratimă) într-un text. 

- Oficialităţile din ţara noastră nici măcar nu au recunoscut greşeala făcută prin punerea în circulaţie a unui timbru "mincinos", pe care imaginea unei savante românce este substituită cu o altă imagine. Cine sunt cei care au greşit? Poate îi vom afla cândva! Atunci când Romfilatelia, Ministerul Comunicaţiilor, instituţiile care au reprezentanţi în Comisia Filatelică, Federaţia Filatelică, consultanţii pentru emisiunile filatelice etc. vor fi competenţi şi responsabili şi nu vor urmări doar obţinerea de avantaje băneşti în urma activităţilor desfăşurate în domeniul filatelic!

***

De la această gafă greşelile Romfilatelia s-au ţinut lanţ. Unele mai mici, comparabile cu cea făcută de "Filatelia Liechtenstein", altele mai mari, fără a se recunoaşte însă vreuna din ele. Poate le voi reaminti cu alt prilej. 

Să auzim de bine!

Alex M

Columna lui Traian oglindită pe întreguri poştale (III)

- Pentru a revedea primele două părţi, inclusiv concepţia în care este realizat exponatul (planşa 1), daţi clic aici şi aici.
- Prin intermediul basoreliefurilor reprezenate pe Columna lui Traian, în postarea anterioară am urmărit scenele din Episodul 3 al Actului 1 din Primul Război Daco-Roman. În drumul lor spre Sarmizegetusa, trupele romane şi-au croit drum prin pădure şi au executat lucrări de fortificaţii. A apărut şi primul prizonier dac, semn că forţele dacilor sunt tot mai aproape. Apoi au trecut munţii şi s-au regrupat în aproprierea zonei de luptă.
- La sugestia unui vizitator al blogului, a cărui părere o preţuiesc, de acum înainte voi posta şi imaginea mărită a basoreliefurilor de pe cărţile poştale, alături de planşele exponatului.

- În acest articol este prezentat Episodul4. Acesta se intitulează Traian învinge pe daci într-o  bătălie şi cucereşte o cetate. În Scena întâi a episodului, pentru care nu sunt imagini, romanii traversează o pădure şi se pregătesc de bătălie, iar în Scena a doua Traian învinge o armată a dacilor.

Pe planşa nr. 15 este reprezentată ultima secvenţă din Scena a doua, în care se vede Decebal, după ce a pierdut lupta. Basorelieful din imagine continuă cu prima secvenţă din Scena a treia a episodului. Romanii dau foc unei cetăţi, pe care dacii o părăsesc, iar Traian intră în cetate. Acţiunea este localizatâ în zona bătăliei de la Tapae.  

Planşa nr. 15. Episodul 4, ultima secvenţă din Scena a doua şi Scena a treia, secvenţa întâi

Planşa nr.15 - detaliu;
1. Decebal, 2. Traian; 3. Cetate dacică; 4. Dacii părăsesc cetatea.

Cărţile poştale de pe planşa nr. 16 reprezintă secvenţa a doua  din Scena a treia. Ostaşii romani trec prin vad un râu de munte, în prejma unei cetăţi dacice, iar Traian se adresează soldaţilor legionari. 

Planşa nr. 16. Episodul 4, Scena a treia, secvenţa a doua

Planşa 16 - detaliu
1. Râu; 2, Cetate dacică; 3. Traian vorbind trupelor

Planşa nr. 17 cuprinde ultima parte a secvenţei a doua, cu soldaţii romani ascultându-l pe împărat şi secvenţa a treia, în care Traian primeşte o delegaţie de comati, pe care îi respinge.

Planşa nr. 17. Episodul 4, Scena a treia, secvnţele 2 şi 3

Planşa nr. 17 - detaliu
1.Traian; 2. Soli daci; 3. Castru

Planşa nr. 18 are cărţi poştale cu aceleaşi imagini ca în planşa precedentă, dar cu alt cod şi cu altă marcă fixă.

Planşa nr. 18; Episodul 4, Scena a treia, secvnţele 2 şi 3

Cele două cărţi poştale de pe Planşa nr. 19 au în imagine ultima secvenţă a Scenei a treia, în care vedem solii daci, precum şi începutul Scenei a patra, cu trupele romane exploatând victoria obţinută pe câmpul de luptă.

Planşa nr. 19; Episodul 4, Scena 3, secvenţa 4 şi Scena 4, secvenţa 1

Planşa nr. 19 - detaliu.
1. Soli daci; 2. Soldaţii romani distrug aşezările dacilor şi curăţă zona.

Planşa nr. 20 are cărţi poştale cu imagini asemănătoare celor de pe planşa anterioară.




Să auzim de bine!
Alex M

Ilustrate maxime în Zodia Balanţei (II)

Pentru prima parte daţi clic aici.

4. Dwight David Eisenhower  a fost al 34-lea președinte al Statelor Unite, din 1953 până în 1961. El s-a născut la 14 octombrie 1890 la Denison, Texas unde părinţii lui se mutaseră cu puţin timp înainte, din Abilene, Kansas. După un an şi jumătate ei au revenit în Abeline pentru că tatăl lui Dwight a găsit o slujbă mai bună. În timpul celui de al doilea război mondial a fost general (cu cinci stele) în armata Statelor Unite și a îndeplinit funcţia de  Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa. Din acestă poziţie a planificat și coordonat acţiunile de debarcare şi operaţiile militare din Nordul Africii (1943), Sicilia (1943) și Vestul Europei (1944 - 1945). A murit la 28 martie 1969, într-un spital militar din Washington. 

Ilustrată maximă Dwight David Eisenhower.

MP: Centenarul naşterii preşedintelui Dwight D. Eisenhower,

13.10.1990, 25 c., Scott 2513. Sursa: internet

Ilustrată maximă Dwight David Eisenhower-verso

5. Ştefan Odobleja, creatorul psihociberneticii si părintele ciberneticii generalizate s-a născut la 13 octombrie 1902 (m. 4 septembrie 1978), în comuna Izvorul Aneştilor, judeţul Mehedinţi. A făcut liceul la Drobeta Turnu-Severin si facultatea la Bucureşti, ca bursier al Institutului Medico-Militar. În calitate de medic militar şi-a exercitat funcţiile profesionale în mai multe localităţi din ţară. Punctul cel mai important al carierei sale este atins in 1938, când stabileşte temele de bază ale ciberneticii în lucrarea Psihologia consonantistă, publicată la Paris cu zece ani înainte ca Norbert Wiener, recunoscut ca întemeietorul ciberneticii, să vină cu aceleaşi idei.

Ilustrată maximă Ştefan Odobleja.
MF: România-Premiere mondiale (II), 15.12.11, 1,40 lei. LP 1923
OBL: Ştampila Prima Zi

Ilustrată maximă Ştefan Odobleja-verso

Să auzim de bine!

Alex M

Ilustrate maxime din Oradea

Oradea - 900 de ani de atestare documentară, aceasta este denumirea emisiunii de mărci poştale care a fost introdusă în circulaţie la 30 august 2013. Au fost emise patru timbre ce reprezintă:
- Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, valoare nominală 2,10 lei;
- Catedrala romano-catolică, valoare nominală 4,30 lei;
- Teatrul „Regina Maria”, valoare nominală 4,70 lei;
- Primăria Municipiului Oradea, valoare nominală 9,10 lei; 

- Stema Municipiului Oradea, pe toate timbrele seriei.
Machetarea s-a făcut în coală de 32 mărci poştale, minicoală de 8 timbre şi o vinietă, coliţă dantelată şi bloc de 4 timbre (în albumul filatelic). 

Blocul emisiunii (în album)

Coliţa nedantelată, valoare nominală 9,10 lei

Ştampila Prima Zi s-a aplicat la Bucureşti.

După apariţia timbrelor, am sugerat preşedintelui A.F. Bihor să colaborăm pentru a realiza, la Oradea, o ştampilă ocazională dedicată aniversării celor 900 de ani de atestare documentară, am cerut şi sprijinul Primăriei Oradea, dar în zadar. Ca urmare, ilustratele maxime le-am făcut folosind ştampila de zi de la Oficiului Poştal Oradea 1, apelând în acest sens la sprijinul doamnei diriginte, căreia îi mulţumesc şi pe această cale pentru sprijinul dat.

1. Ilustrată maximă Stema Municipiului Oradea
Pentru obliterare am ales data de 12.10.2013 pentru că ziua de 12 octombrie a fost declarată ziua oraşului datorită unei suprapuneri interesante de evenimente importante: 12 octombrie 1918 şi 12 octombrie 1944. În 1918, în casa avocatului Aurel Lazăr, astăzi Muzeul Memorial Aurel Lazăr, s-a semnat Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Iar 12 octombrie 1944 este momentul în care armatele române şi sovietice au eliberat oraşul Oradea de sub administraţia maghiaro-horthistă.

Ilustrată maximă "Stema Municipiului Oradea".

Ilustrată maximă "Stema Municipiului Oradea"/verso.

2. Ilustrata maximă Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” a fost obliterată la 14.08.2014, cu o zi înainte de Ziua de Hram (15 august, zi nelucrătoare)

Ilustrată maximă "Catedrala ortodoxă din Oradea".

3. Ilustrată maximă Catedrala romano-catolică, obliterată la 31.05.2014, când Catedrala şi-a serbat hramul "Vizita Sfintei Fecioare Maria la vara ei Elisabeta"

Ilustrată maximă "Catedrala romano-catolică
din Oradea".

4. Ilustrată maximă Teatrul „Regina Maria”. Obliterarea s-a făcut la 10.07.2014, când s-au împlinit 115 ani de la începerea construcţiei teatrului (10 iulie 1899).

Ilustrată maximă "Teatrul Regina Maria din Oradea" .

Ilustrată maximă "Teatrul Regina Maria din Oradea"-verso.

5. Ultima ilustrată maximă din această serie reprezintă Primăria Municipiului Oradea. Construcţia clădirii a început la 26 februarie 1902 şi s-a încheiat în luna octombrie 1903. La 10 ianuarie 1904 a avut loc şedinţa solemnă a Consiliului Local de inaugurare a edificiului. De aceea am solicitat ca obliterarea să se facă la data de 10.01.2014 (110 ani de la inaugurare).

Ilustrată maximă "Primăria Municipiului Oradea".

Ilustrată maximă "Primăria Municipiului Oradea"/verso.

În cadrul seriei de timbre Turnurile timpului, Turnuri cu Ceas, la care m-am referit aici, valoarea de 3 lei reprezintă Turnul Primăriei din... Oradea. Se pare că instituţia care ne livrează mărci poştale nu se jenează să ne servească timbre cu imagini care se repetă, iată, la un interval de 13 luni. Şi acesta nu este un caz singular!

Să auzim de bine!

Alex M