Spre sfârșitul lunii martie 2018 au fost puse în ciculație primele două emisiuni de mărci poștale dedicate, cu adevărat, evenimentului central al acestui an: Centenarul Întregirii României. Este vorba de „Făuritori ai Marii Uniri-partea I” (20 martie) și „100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” (26 martie).
4. Făuritori ai Marii Uniri-I
Emisiunea se compune din 4 mărci
poștale și o coliță nedantelată.
Ilustrate maxime realizate
4.1 Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei îl reprezintă pe Miron
Cristea (1868 – 1939), primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un
cleric erudit și militant pentru drepturile românilor din Austro-Ungaria. A
studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obținut doctoratul în Litere la
Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeșului (din 1910), a
participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După Unire a
fost ales membru de onoare al Academiei Române.
 |
| Miron Cristea este pe primul rând, al doilea din dreapta |
4.2 Pe timbrul de 4,50 lei este reprodus portretul Cardinalului
Iuliu Hossu (1885-1970), episcop greco-catolic. El a citit la 1 decembrie 1918,
din însărcinarea Marelui Sfat Național Român, mulțimilor adunate la Marea
Adunare Naționale de la Alba Iulia, proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul
României.
4.3 Pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei este reliefat
portretul lui Iuliu Maniu (1873-1953), luptător pentru cauza națională a
românilor din Transilvania. A fost unul dintre organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia,
din 1 decembrie 1918. În cuvântarea pe care a ținut-o cu acest prilej, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității
noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”. Pe 2 decembrie 1918
a fost
ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei,
funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de
ministru de interne.
4.4 Portretul lui Ion I.C. Brătianu (1864-1927), prim-ministru
în perioada Primului Război Mondial, este redat pe timbrul cu valoarea nominală
de 15 lei. A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace
de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde
reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale
în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează
lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea
revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.
5. 100 de ani de la Unirea
Basarabiei cu România
Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918 (9
aprilie pe stil vechi) şi a fost, în fapt, reunificarea vechii provincii româneşti
Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia
a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat
din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
Emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment se
compune din două timbre și o coliță dantelată.
Ilustrate maxime realizate
5.1 Pe timbrul cu
valoarea nominală de 4 lei este reprodus portretul lui Alexandru Marghiloman
(1854-1925), politician reprezentativ pentru mișcarea conservatoare, înainte de
1914. În timpul războiului s-a remarcat prin opoziţia de neclintit faţă de
orice alianţă cu Imperiul Ţarist. În martie 1918 a fost numit prim-ministru,
fiind implicat în discuţiile cu fruntașii basarabeni pentru Unire. La
27 martie 1918 s-a deplasat la Chișinău și a ţinut un discurs în faţa Sfatului
Ţării, înaintea votului care a consfinţit reîntoarcerea Basarabiei la
ţara-mamă.
5.2 Portretul lui Ion Inculeţ (1884-1940),
președinte al Sfatului Ţării de la Chișinău, este redat pe timbrul cu valoarea
nominală de 8 lei. După Unire Ion Inculeț a fost ministru al Basarabiei, ministru
al sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor și
vice-președinte al Consiliului de miniștri în Guvernul României, condus de Ion
Gh. Duca (1933-1937). La 10 octombrie 1918 Inculeț a fost ales membru al Academiei
Române la recomandarea lui Petru Poni.
5.3 Timbrul coliţei dantelate, cu
valoarea nominală de 16 lei, este ilustrat cu portretul lui Pantelimon
Halippa (1883-1979), luptător pentru drepturile românilor din Imperiul
Ţarist. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire,
drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării,
adunarea care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România.
A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au
proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România. După 1918 a
deținut mai multe funcții de ministru și secretar de stat. În perioada
1918-1934 a fost senator și deputatat în Parlamentul României.
Să auzim de bine!
Alex M
