Exponate de maximafilie

miercuri, 28 octombrie 2015

Ilustrate maxime cu tenis

Ultima emisiune de mărci poştale, apărută la 16 octombrie, este dedicată lui Ion Ţiriac, marele sportiv care, împreună cu  Ilie Năstase, a făcut cunoscut numele României în tenisul mondial al anilor '70 din secolul trecut. Având denumirea "Ion Ţiriac, un campion de legendă", emisiunea se compune dintr-un timbru (2,10 lei) şi o coliţă dantelată (9,10 lei). Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre şi minicoli de 8 timbre + o vinietă (două variante). Daţi clic aici pentru a vedea imaginile. 
S-au mai făcut două cartoane (suveniruri) filatelice, denumite greşit "cărţi maxime", puse în vânzare cu preţul de 20 de lei (4,20 lei timbrele, 1-2 lei ilustratele, iar restul este profitul neruşinat obţinut pentru nişte rebuturi). Aceasta este marca Romfilatelia! 

Prin bunăvoinţa domnului Alexandru Antonache am intrat în posesia unor ilustrate maxime adevărate, pe care le prezint în continuare.
Ilustrată maximă "Ion Ţiriac, un campion de legendă",
relizată cu timbrul de 2,10 lei.

Ilustrată maximă
"Ion Ţiriac, un campion de legendă",
relizată cu timbrul coliţei dantelate.
Ilustrată maximă "Ion Ţiriac, un campion de legendă",
relizată cu timbrul coliţei dantelate - verso.

Iată şi cele două suveniruri filatelice făcute de neprofesioniştii de la Romfilatelia. Nu le comentez!



Să auzim de bine!
Alex M



sâmbătă, 24 octombrie 2015

Plicuri despre Armată, de Ziua Armatei

 Despre semnificaţia Zilei Armatei Române citiţi această postare.

1. 50 de ani de activitate a Clubului Filatelic Militar, Bucureşti. Plicul şi ştampila au fost realizate de dl. dr. Ioan Daniliuc.
50 ani_Clubul Fil-Militar

2. Cariera militară începe din Liceul Militar
2.1. Întreg poştal cod 044/2005 emis cu prilejul aniversării a 40 de ani de la absolvirea Liceului Militar "Dimitrie Cantemir" din Breaza, de către promoţia 1965. Obliterarea s-a făcut cu ştampilă ocazională, la data de 03.09.05 (O.P. Breaza)
IP_044-2005a_PB_oct-2015,
2.2. Plic realizat la Semicentenarul Promoţiei 1965 a Liceului Militar "Dimitrie Cantemir".
Plic_2015

Plic_2015-verso
3. Ziua Armatei
3.1. Carte poştală cod 737/69, obliterată cu ştampila ocazională a Expoziţiei Filatelice dedicate Zilei Armatei ( Timişoara, 25.10.1983).
Cod_737-69_1983
3.2. Întreg poştal (fără cod) obliterat cu prilejul Festivalului Naţional al Cântecului de Cătănie (Cluj-Napoca, 25.10.1994).
Fara-numar_Cluj_1994
3.3. Plicul Expoziţiei Filatelice "Onor Armatei Române" organizată de Societatea Filatelică "Bistriţeana" (25.10.2014, O.P. Bistriţa 1). Realizatorul plicului şi ştampilei ocazionale este acelaşi neobosit I. Daniliuc
Plic_Bistrita_2014

4. Armata Română în misiuni internaţionale
4.1. Carte poştală cod 175/97 obliterată cu ştampila ocazională dedicată împlinirii a 50 de ani de la primele acţiuni de pace ale O.N.U. (Cluj-Napoca, 26.10.1998).
Cod_175-97_PB_oct-2015
Cod_175-97_verso_PB_oct-2015
Cod 175/97-verso
5. Aniversarea a 155 de ani de existenţă a Regimentului 30 Grdă "Mihai Viteazul". Întreg poştal cod 011/20115, obliterat cu ştampila de zi a O.P. Bucureşti 37.



Să auzim de bine!
Alex M

luni, 12 octombrie 2015

Ilustrate maxime din Suceava

La 30 mai 2013 a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelica dedicată aniversării a 625 de ani de la prima menţiune documentară a Sucevei. compusă din două timbre ce reprezintă:
- Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuţi - pe marca poştală de 4,30 lei;
- Cetatea de scaun a Sucevei (14,50 lei).
Machetarea s-a făcut în coli de 32 de timbre, minicoli de 8 timbre + 1 vinietă şi bloc de 2 timbre (în albumul filatelic speculativ editat cu acest prilej).
Blocul de două timbre al emisiunii

Ştampila Prima zi
Ştampila Prima zi n-a putut fi folosită pentru realizarea ilustratelor maxime aşa că am apelat, ca şi în alte multe situaţii, la oficiile poştale din Suceava unde am găsit permanent amabilitate şi sprijin profesionist.

1. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Suceava, cunoscută și sub denumirea de Biserica Mirăuți, este o biserică ortodoxă construită probabil de Petru Muşat, cca. 1380-1390. În vremea aceea a constituit centrul spiritual al orasului, afirmaţie susţinută şi de faptul că domnitorul Petru I hotărăşte ca alegerea si instalarea lui Iosif I ca mitropolit al Moldovei să aibă loc în această biserică; mitropolitul va fi recunoscut de către Patriarhia de Constantinopol abia în anul 1402. Se presupune că Biserica Mirăuţi ar fi devenit sediu al Mitropoliei după anul 1401. În anul următoar, domnitorul Alexandru cel Bun va depune în ea Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Biserica va fi folosită, în continuare, ca loc de încoronare, până în anul 1522. În anii ce au urmat, Biserica Mirăuţi a avut de întâmpinat o serie de greutăţi. În jurul anului 1513 a fost grav avariată, din cauze necunoscute. A mai fost distrusă în timpul unei invazii a tătarilor şi refăcuta de Bogdan al III-lea (1504-1517) pentru a adăposti, în continuare, moaştele Sfântului Ioan cel Nou. În sec. XVIII era să fie dărâmată de austrieci, iar la 1854 ajunsese în stare foarte rea, fiind reconstruită de arhitectul austriac K. A. Ronestorfer, în perioada 1898-1903. Incepând din 25 ianuarie 1926, Biserica Mirăuţi a fost scoasă din Eparhia Bucovinei. Cercetările arheologice din 1956 au descoperit în interior fragmente ale pietrei de mormânt ce a aparţinut Evdochiei de Kiev, prima soţie a lui Ştefan cel Mare. În anul 1957, sub directa îndrumare a Mitropolitului Iustin Moisescu, lăcaşul de cult a fost sfinţit ca biserică parohială. În perioada 1992-2001 s-au efectuat ample lucrări de restaurare și conservare a bisericii.
Surse: 

1.1. Ilustrată maximă "Biserica Mirăuţi - Sf. Gheorghe".
A fost reaizată prin eforturile dl. dr. Ioan Daniliuc. Obliterarea s-a făcut la OPRM Suceava, în data de 05.08.13, la 2 luni şi câteva zile de la apariţia timbrului. Cartea poştală ilustrată a fost tipărita la AXA, Botoşani.

Ilustrată maximă "Biserica Mirăuţi - Sf. Gheorghe"

1.2. Ilustrată maximă "Biserica Sf. Gheorghe (Mirăuţi)".
A fost obliterată în ziua de hram a bisericii (23.04.14) la OP Suceava 1. Suportul este tipărit la Lucky Superstar, Bucureşti.

Ilustrată maximă "Biserica Sf. Gheorghe (Mirăuţi)"

2. Cetatea de Scaun a Sucevei este atestată documenter la 11 Februarie 1388, fiind ridicată în vremea domniei lui Petru I (1375-1391). Alexandru cel Bun (1400-1432) a intervenit în sistemul defensiv al cetăţii prin întărirea cu un zid de apărarea a primei intrări, situată pe latura sudică a fortului. Cetatea a suferit modificări odată cu preluarea conducerii Moldovei de către Ştefan cel Mare (1457-1504), conducător dibaci, diplomat desăvârşit şi strateg militar, calităţi recunoscute de chiar contemporanii săi. În încercarea de a pătrunde în cetate inamicul avea de depăşit  patru elemente defensive: un şanţ de apărare, podul de acces, zidul de apărare în exterior şi capcana căreia istoricii i-au dat numele de „cursa de şoareci”. Acest sistem defensiv făcea imposibilă pătrunderea în cetate fără acceptul celor din interiorul ei. Cetatea a fost martora numeroaselor lupte, din care amintim aici doar câteva din anii domniei lui Ştefan cel Mare: 1476 şi 1484 împotriva turcilor şi 1497 contra armatei poloneze, condusă de regele regatului polon Ioan Albert. Sursa.

2.1. Ilustrată maximă "Suceava-Cetatea de scaun", realizată de dl. Ioan Daniliuc. Obliterare: 05.08.13. la Suceava, OPRM. Cartea poştală tipărită la AXA, Botoşani.

Ilustrată maximă "Suceava-Cetatea de scaun"

Să auzim de bine!
AlexM






joi, 8 octombrie 2015

Faună din România

Acum aproape doi ani, la 25 octombrie 2013, a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelică, denumită "Faună: specii din România". Seria cuprinde patru mărci poştale având următoarele imagini:
- Marmota alpină (Marmota marmota), pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei.
- Ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), pe timbrul de 4,30 lei.
- Râsul carpatin (Lynx lynx), pe marca poştală cu valoarea de 4,50 lei.
- Zimbrul (Bison bonasus), pe timbrul de 9,10 lei.
Seria este machetată în coli de 32 de timbre şi minicoli de 5 timbre + 1 vinietă.
Imaginile timbrelor le puteţi vedea dând clic aici, iar caracteristicile tehnice ale seriei se găsesc aici.
Ştampila prima zi a funcţionat la Bucureşti şi, bineînţeles, că nu am folosit-o pentru realizarea ilustratelor maxime. Ca urmare, am fost nevoit sş apelez la serviciile unor unităţi poştale din ţară.
Ştampila prima zi

1. Ilustrată maximă "Marmota". 
- Marca poştală (MP): 3,30 lei
- Obliterare (OBL): Ştampila de zi (ŞZ), OP Borşa (MM), 11.12.14.
Am ales localitatea Borşa pentru că aici funcţionează un Punct de lucru pentru monitorizarea Parcului Naţional Munţii Rodnei, iar obliterarea s-a făcut cu prilejul Zilei Internaţionale a Muntelui.
- Cartea poştală (CP): tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

În România marmotele alpine populează munţii Făgăraş, Rodna, Retezat şi Parâng. În Masivul Făgăraş au fost aduse 21 de marmote provenite din Alpii Francezi. Au fost puse în libertate pe Valea Arpăşelului în iunie 1973. Din această vale, marmotele au trecut şi în cele din apropiere: Arpaşul Mare, Doamnei, Podrăgel, Laiţa, Văiuga, Tarla Mare. Ultima evaluare - făcută in 1993 - a evidenţiat un număr de aproximativ 70 de exemplare, dar probabil că sunt mai multe.
În anul 1973 în Parcul Naţional Retezat, o echipă de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române a introdus 20 de marmote alpine provenite din Alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate în căldarea lacului Gemenele, iar în prezent se pot întâlni în toate văile şi căldările glaciare de sub şaua Custurii, până în căldarea lacului Zănoaga. Nu se cunoaşte, încă, impactul pe care aceste rozătoare mari, neindigene, îl au asupra vegetaţiei şi solului.
Date referitoare la populaţia de marmote din Parcul Naţional Rodnei şi Parâng nu se deţin, dar se ştie doar că există exemplare în arealul lor.
Ilustrată maximă "Marmota"

Ilustrată maximă "Marmota" - verso

2. Ilustrată maximă "Ciocănitoarea de munte". 
- MP: 4,30 lei
- OBL: ŞZ, OP Râu de Mori (HD), 06.11.14. 
Localitatea Râu de Mori este situată în Parcul Naţional Retezat.
- CP: tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

Ciocănitoarea de munte (Ciocănitoarea cu trei degete) este una din cele 10 specii de ciocănitori care trăiesc în România. Ea este caracteristică pădurilor bătrâne de conifere, dar este prezentă şi in pădurile mixte de conifere cu foioase.
Ilustrată maximă "Ciocănitoarea de munte"

3. Ilustrată maximă "Râsul carpatin". 
- MP: 4,50 lei
- OBL: ŞZ, OP Rodna (BN), 11.12.14.
În localitatea Rodna funcţionează Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei. Ştampila a fost aplicată la data sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muntelui.
- CP: tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

Râșii carpatini trăiesc în multe arii ale Europei și Asiei, ceea ce se observă în a doua denumire a lor – râșii eurasiatici. Numărul lor este estimat la 55.000 de exemplare. Râsul carpatin trăieşte şi în România, unde se intâlnesc populaţiile cele mai numeroase, după cele care se găsesc în Rusia, numărul lor ajungând la 2.050 (în anul 2001).
Ilustrată maximă "Râsul carpatin"

4. Ilustrată maximă "Rezervaţia de zimbri din pădurea Slivuţ". 
- MP: 9,10 lei
- OBL: ŞZ, OP Haţeg (HD), 12.11.14.
Localitatea şi data obliterării le-am ales pentru a marca aducerea în România a primei perechi de zimbri. Detalii găsiţi în textul de mai jos.
- CP: tipărită la Lucky Superstar, Bucureşti.

În Europa de Vest, zimbrii au dispărut încă din secolul al XI-lea, mai puțin în Ardennes unde au rezistat până în secolul al XIV-lea. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1790. În 1927 rămăseseră în lume mai puțin de 50 de zimbri, toți aflaţi în grădini zoologice. Zimbrii au fost reintroduși cu succes în sălbăticie începând cu 1951. 
La 12 noiembrie 1958 a fost adusă, din Polonia, prima pereche de zimbri în România. Ei se numeau Podarec şi Polonka şi au fost ţinuţi într-o rezervație din pădurea Slivuţ, de lângă Hațeg. Acum, zimbrii pot fi admirați şi în Rezervația Dragoș-Vodă de la Vânători Neamț, în Rezervația Neagră de la Bucșani, Dâmbovița (cea mai mare rezervație din România ca număr de exemplare), în Rezervația Valea zimbrilor din Vama Buzăului, la Grădina Zoologică din Târgoviște și, un singur exemplar, la Grădina Zoologică din București.
Ilustrată maximă "Rezervaţia de zimbri din Pădurea Slivuţ"
Surse: http://www.carpati.org/articol/marmota_alpin%C4%83/753/

joi, 1 octombrie 2015

Plicuri circulate (1)

O parte destul de mare din ilustratele maxime pe care le-am realizat sunt obliterate cu ştampile de zi ale unor unităţi poştale din ţară. Numai procedând astfel am putut obţine concordanţa de loc, uneori şi pe cea de timp, pentru situaţiile, destul de numeroase de altfel, când nu au existat ştampile ocazionale acceptabile. În aceste condiţii, am colecţionat şi multe plicuri în care mi s-au (re)trimis ilustratele ştampilate.
În text am folosit următoarele prescurtări:
- OF pentru Oficiu Poştal;
- GH pentru Ghişeu Poştal;

1. Plecare: Tuzla (CT), OF, 19.12.11.; Sosire: Bucureşti, OF15, 21.12.11.
Trimitere recomandată.


2. Plecare: Biertan (SB), GH, 21.12.11,: Sosire: Bucureşti, OF15, 23.12.11.
Plicul a fost francat pentru a fi trimis recomandat, dar a circulat ca scrisoare simplă şi a ajuns la destinaţie în două zile, la fel ca una recomandată. Dar oficianta a fost "corectă" şi a obliterat doar marca poştală de 1 leu. Din greşeală însă, pentru că şi pe ilustrata pe care am trimis-o în acest plic ştampila ocazională a fost aplicată lângă marca poştală, aşa cum o vedem şi pe imaginea de mai jos!! Bineînţeles că am fost extrem de dezamăgit, dar asemenea situaţii fac parte din riscurile asumate atunci când apelăm la serviciile diverselor unităţi poştale.


3. Plecare: Gemenele (BR), GH, 17.06.13,; Sosire: Bucureşti, OF 15, 20.06.13.
Trimitere recomandată.


4. Plecare: Râu de Mori (HD), OF, 28.06.13.; Sosire: Bucureşti, OF15, 01.07.13.
Trimitere recomandată.


5. Un alt plic expediat recomandat de la  Râu de Mori (HD) la 06.11.14. La acea dată Oficiul Poştal de la Râu de Mori se transformase, ca urmare a aşa zisei reforme a Poştei Române, în Ghişeu Poştal, dar ştampila de zi nu fusese schimbată. De fapt, nu sunt sigur că până acum a fost confecţionată o altă ştampilă.



Să auzim de bine!
AlexM